15,863 matches
-
2; Anatol Ciocanu, Treptele poeziei, „Tinerimea Moldovei”, 1965, 17 septembrie; Ion Ciocanu, Gheorghe Vodă. Profil liric, „Tinerimea Moldovei”, 1966, 5 noiembrie; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 138-141; Mihai Cimpoi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 132-135; Eliza Botezatu, „Un adevăr în patrie trăiește...”, „Nistru”, 1978, 5; Ana Bantoș, Creație și atitudine, Chișinău, 1985, 116-128; Mihail Dolgan, Poezia: adevăr artistic și angajare socială, Chișinău, 1988, 275-281; Ana Bantoș, Un poet mergând desculț pe pământul Basarabiei, „Limba română” (Chișinău), 1991, 3-4; Leo Butnaru, Umbra
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
multe localități din județul Dâmbovița. Este, din 1997, fondatorul și directorul Editurii Bibliotheca din Târgoviște, secretar de redacție, iar din 2002 redactor-șef al revistei „Litere”, editată la Găești. Începe cu articole de psihopedagogie, în 1968, la revista „În slujba patriei”. Mai colaborează la „Dâmbovița”, „Graiul Dâmboviței”, „Literatorul”, „Limba și literatura română”, „Curier”, „Literatura și arta”, „Sud” ș.a. Debutând ca prozator destul de târziu, cu romanul Clone, apărut în 2003, S. se remarcă prin abilitatea și siguranța cu care știe să construiască
STAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
Camerei Deputaților. După 1944 profesează la Cluj, iar din 1948 se stabilește la București. Debutează în 1908 la „Românul” din Arad. Între 1932 și 1947 este redactor al revistei de vânătoare- pescuit-chinologie „Carpații”. Colaborează și la „Lupta” (Budapesta), „Cosinzeana”, „Glasul patriei”, „Magazinul”, „Ocrotirea naturii”, „Revista politică și literară”, „România pitoreasca”, „Steaua”, „Transilvania”, „Unirea”, „Veac nou”, „Viața românească”. A semnat și cu pseudonimele Junior, Nemo, I. Venator ș.a. Fin observator al naturii, al viețuitoarelor din păduri și din ape, P. este un
POP-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
CRC, 1967, 14; Marian Popa, „Triunghiul”, LCF, 1967, 52; Bălan, Condiția, 133-137; Sorianu, Glose, 121-125; Gabriel Dimisianu, „Criza de timp”, FLC, 1969, 49; Constantin Cubleșan, „Paralela 45”, TR, 1970, 31; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 356-363; Martin, Pro Patria, 173-175; Stănescu, Jurnal, I, 291-295; Popescu, Cărți, 148-150; Sultana Craia, „Bestiariu”, LCF, 1982, 16; Costin Tuchilă, Actualitate și insolit, RL, 1985, 50; Cosma, Romanul, I, 217-218; Miko Ervin, Întâlnire cu anul 2000, Cluj-Napoca, 1989, 139-143; Dicț. scriit. rom., III, 790-791
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
Mesianismul, mistica și retorica naționalistă, acordurile psaltice domină versurile din Avram Iancu sau Întemeierea prin jertfă (1984), stabilindu-se corespondențe metaforice între simboluri ale istoriei țării și personaje biblice (Craii porniți de la răsărit: Horea, Cloșca, Crișan, Mihai Întreitul, Psalm, Transilvania, Patria însă, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu). O încercare de a aborda alte perspective tematice se înregistrează în Pecetea elină (1985) și în Zei în lacrimi (1987), ambele puse sub semnul reîntoarcerii la principiile organizatoare ale universului începuturilor. Nici de această dată
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
anapoda, de fapt savant, deschide libertatea oferită interpretării de ambiguitatea subtil orchestrată, plină, provenită nu dintr-un aspect lacunar, ci din condensare semantică. Originalitatea autorului nu a scăpat criticii, care intuiește aici o poetică proprie și o etică poetică exemplară. „Patria” lui P. nu are nimic în comun cu cea slăvită, oportunist, de atâția contemporani, deși poate trimite la spațiul naturii care se oferă ochiului. „Patria” este ceea ce poezia reîntemeiază în spiritul unui popor („de unde vii tu/ începe Patria, cântecul acela
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
nu a scăpat criticii, care intuiește aici o poetică proprie și o etică poetică exemplară. „Patria” lui P. nu are nimic în comun cu cea slăvită, oportunist, de atâția contemporani, deși poate trimite la spațiul naturii care se oferă ochiului. „Patria” este ceea ce poezia reîntemeiază în spiritul unui popor („de unde vii tu/ începe Patria, cântecul acela etern”), poetul fiind un agent mesianic al acestui tărâm supracelest, înscris într-o geografie universală, în care se înalță Muntele (unul dintre puținele cuvinte scrise
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
poetică exemplară. „Patria” lui P. nu are nimic în comun cu cea slăvită, oportunist, de atâția contemporani, deși poate trimite la spațiul naturii care se oferă ochiului. „Patria” este ceea ce poezia reîntemeiază în spiritul unui popor („de unde vii tu/ începe Patria, cântecul acela etern”), poetul fiind un agent mesianic al acestui tărâm supracelest, înscris într-o geografie universală, în care se înalță Muntele (unul dintre puținele cuvinte scrise cu majusculă), axis mundi, simbol al divinului, loc în care transcendentul coboară. P.
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
o tonalitate testamentară, apăsătoare și monocordă. Vibrația lirică e diminuată, efortul de disciplinare a sentimentelor se stinge în oboseală și confuzie existențială. Tonalitatea, aproape continuă, e similară cornului melancolic eminescian și obsesia capătă conturul „vânătorii sacre”. Culegerea Voce eternă. Pro Patria (1985) restituie și ineditele. Se regăsesc aici materia lirică specifică, obsesiile fundamentale, sintagme și imagini emblematice, dar textele nu ating niciodată tensiunea antumelor, ceea ce presupune că sunt doar bruioane. SCRIERI: Frații mei blânzi, Iași, 1974; Aurea saecula, Iași, 1977; Elogiul
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
aici materia lirică specifică, obsesiile fundamentale, sintagme și imagini emblematice, dar textele nu ating niciodată tensiunea antumelor, ceea ce presupune că sunt doar bruioane. SCRIERI: Frații mei blânzi, Iași, 1974; Aurea saecula, Iași, 1977; Elogiul înțelepciunii, Iași, 1979; Voce eternă. Pro Patria, Iași, 1985. Repere bibliografice: Constantin Ciopraga, Un poet autentic, „Opinia studențească”, 1974, 4-5; Miron Blaga, Un poet al grației și sublimului, „Opinia studențească”, 1974, 4-5; Horia Zilieru, Corneliu Popel, CL, 1978, 6; Constantin Ciopraga, Corneliu Popel, RL, 1978, 27; Teohar
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
Corbea, „Elogiul înțelepciunii”, „Dialog”, 1979, 71-72; Daniel Lascu, Poezia ca discurs despre înțelepciune, CL, 1980, 3; Cezar Ivănescu, Corneliu Popel, LCF, 1982, 4; Maftei, Personalități, IV, 220-222; Radu Mareș, Pe cont propriu, Cluj-Napoca, 1986, 260-287; Miron Blaga, „Voce eternă. Pro Patria”, F, 1986, 2; Nicolae Turtureanu, Celui care tace. 15 ani după Corneliu Popel, CRC, 1993, 13; Dicț. scriit. rom., III, 814-816; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 346-347. S.D.
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
responsabil figurează Gheorghe Alexici, care semnează și Coresi ori Popa Coresi. În Precuvântare se precizează că este vorba de o foaie populară („tot omul s-o poată ceti”), al cărei scop este să întărească unitatea: „una suntem toți în iubirea patriei; unească-ne deci și năzuința ca prin economie înțeleaptă să ne îmbunătățim soarta, să ridicăm bunăstarea noastră și a tuturor și a țării”. Pe lângă rubricile despre agricultură și economie, publicația face loc unui bogat lot de creații folclorice și prezintă
POPORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288961_a_290290]
-
Liviu Rebreanu, Iași, 1985; Șiretul, vatra de istorie și cultură românească (în colaborare), Iași, 1994. Repere bibliografice: Teofil Răchițeanu, Antologie poetica ieșeana, TR, 1969, 15; Al. Piru, G. Tutoveanu, „Versuri”, RL, 1969, 3; Constantin Ciopraga, Eminescu în amintirile contemporanilor, „Glasul Patriei”, 1971, 35; Șerban Cioculescu, M. Sadoveanu-taciturnul, RL, 1973, 23; Șerban Cioculescu, Portretul lui Titu Maiorescu, RL, 1973, 37; Mihai Ungheanu, Amintiri despre Sadoveanu, „Scânteia tineretului”, 1973, 20 octombrie; Mihai Dragan, Maiorescu în amintirile contemporanilor, CRC, 1973, 50; Șerban Cioculescu, G.
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
principiul localismului creator. Revista mai conține îndeobște o amplă cronică literară dedicată unor cărți semnificative din literatura contemporană, precum și recenzii despre noile apariții. Incitante sunt și rubricile „Jurnal de poet”, exprimând o viziune „subiectivă” asupra poeziei și poeților, „Limba română - patria comună”, cu puncte de vedere asupra peisajului cultural din întregul spațiu de limba română, „Școala în tranziție”, cu exegeze și eseuri utile învățământului, „Galaxiile spiritului”, unde se prezintă fenomene literare semnificative din întreaga lume. Mai pot fi citite pagini din
PORTO-FRANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
Danemarca), 2000, 151-160; Tudorel Urian, Du iu spic romgliș?, „Cuvântul”, 2001, 7; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 230-233; Dicț. scriit. rom., III, 801-803; Cristea-Enache, Concert, 186-189; Mihaela Albu, Citind la New York scriitori români, Botoșani, 2002, 127-140; Manolescu, Enciclopedia, 569-570; Nicoleta Sălcudeanu, Patria de hârtie, Brașov, 2003, 189-193. R.D.
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
el însuși - a fost un eveniment capital în viața mea.” Era normal ca omul atât de însetat de soare, de „limpezime”, de sud (înrudit și în această privință cu Alecsandri) să se simtă în climatul elin ca într-o altă patrie a sa. Acest climat va fi al său, la propriu de data aceasta, prin construirea vilei de la Balcic, Dobrogea fiind, în înțelegerea lui, o prelungire a Greciei. Liric, descoperirea „țărmului pierdut” echivalează cu o nouă regăsire. Florica îi restituise sufletul
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Amfiteatru”), iar în 1967 îi apare primul volum de proză scurtă, intitulat tot Moartea din fereastră. Ca romancier, începe cu Prins (1969), o descriere sinceră și tristă a „generației fără idealuri”, captivă a comunismului. Romanul Dulce ca mierea e glonțul patriei (1971) îi aduce scriitorului succesul. Cele două romane sunt transpuse imediat în limbile polonă, cehă, slovacă, maghiară și germană, iar altul, Sfârșitul bahic (1973), este tradus de îndată în Marea Britanie și Suedia. În afară de cărțile proprii, P. publică traduceri și alcătuiește
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Fire de jazz. 1964-1966 - 1969), două de proză scurtă (Moartea din fereastră și Om în somn - 1971), unul de eseuri (Între Socrate și Xantipa), un scenariu cinematografic ecranizat (Drum în penumbră) și cinci romane (Prins, Dulce ca mierea e glonțul patriei, Să crești într-un an cât alții într-o zi - 1973, Sfârșitul bahic, Copiii Domnului - 1974). S-a impus, cumva spre surprinderea generală, însoțită fie de admirație, fie de adversitate, în postura, rar ilustrată și dificilă, a scriitorului de succes
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
reacții și atitudini ale tinerei generații de orășeni instruiți din anii ’70. Acest profil de generație e trasat cu o luciditate surprinzătoare în epocă. Cartea e în același timp și un poem al orașului modern. Dulce ca mierea e glonțul patriei, de asemenea scris la persoana întâi, aduce în prim-plan un protagonist tânăr. Mulți comentatori l-au receptat ca pe un roman autobiografic, ceea ce nu este, chiar dacă scriitorul i-a dat personajului mult din interioritatea și din experiența sa. Procedeul
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
ca atare, la fel ca și exprimarea naratorului la persoana întâi și „în nume propriu”. Narațiune a experienței de viață acumulate de un tânăr intelectual, absolvent al unei facultăți de istorie, în timpul efectuării serviciului militar. Dulce ca mierea e glonțul patriei e un roman de inițiere și în plan erotic. Băiat dezghețat, cu o biografie destul de bogată în episoade amoroase, protagonistul trăiește acum prima dragoste adevărată, o dragoste copleșitoare și enigmatică, curmată înainte de a fi ajuns la plenitudine, dar care consacră
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
care i-a cumpărat cărțile. C. STĂNESCU SCRIERI: Zeu printre blocuri, pref. Paul Georgescu, București, 1966; Moartea din fereastră, București, 1967; Fire de jazz. 1964-1966, București, 1969; Prins, București, 1969; Om în somn, București, 1971; Dulce ca mierea e glonțul patriei, București, 1971; Între Socrate și Xantipa, București, 1973; Să crești într-un an cât alții într-o zi, București, 1973; Sfârșitul bahic, București, 1973; Copiii Domnului. O legendă munteană, București, 1974; Boxes, Stairs and Whistle Time, Londra, 1975; The Last
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
16; Paul Georgescu, Moartea achizitivului temperat, VR, 1970, 5; Voicu Bugariu, „Prins”, AST, 1970, 5; Călin Constantin, „Prins”, ATN, 1970, 5; Gheorghe Grigurcu, „Prins”, F, 1970, 12; Damian, Intrarea, 112-119; Dimisianu, Prozatori, 175-178; Hristu Cândroveanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1971, 11; Nicolae Balotă, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce ca mierea e
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Prins”, AST, 1970, 5; Călin Constantin, „Prins”, ATN, 1970, 5; Gheorghe Grigurcu, „Prins”, F, 1970, 12; Damian, Intrarea, 112-119; Dimisianu, Prozatori, 175-178; Hristu Cândroveanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1971, 11; Nicolae Balotă, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, SPM, 1971, 13; Mircea Iorgulescu, „Dulce ca mierea e
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Grigurcu, „Prins”, F, 1970, 12; Damian, Intrarea, 112-119; Dimisianu, Prozatori, 175-178; Hristu Cândroveanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1971, 11; Nicolae Balotă, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, SPM, 1971, 13; Mircea Iorgulescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 14; Ion Vlad, Romanul între poezie și
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
1971, 11; Nicolae Balotă, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, SPM, 1971, 13; Mircea Iorgulescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 14; Ion Vlad, Romanul între poezie și obiectivare, TR, 1971, 15; I. Negoițescu, Din nou realismul, F, 1971, 4; Dana Dumitriu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]