6,814 matches
-
american”, Strategia disperării. Este o biruință a spiritului critic liber care nu trebuie să fie preocupat - într-o formulă a lui Sainte-Beuve - decât de adevăr și de inteligența lui. SCRIERI: Progresii, Cluj, 1972; Retorica literară românească, București, 1976; Românii în periodicele germane din Transilvania (1778-1840) (în colaborare cu Iosif Pervain și Ana Ciurdariu), I-II, București, 1977-1983; Scriitori români (în colaborare), București, 1978; Liviu Rebreanu. Sărbătoarea operei, București, 1978; În căutarea formei, Cluj-Napoca, 1979; Textul ipotetic. Contribuții la o istorie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
de situația din regiune, urmând ca de fiecare dată când i s-a oferit prilejul să-și reconfirme în mod platonic "sprijinul pentru eforturile internaționale în direcția reluării negocierilor de pace, în vederea identificării unei soluții bazate pe principiile convenite".1133 Periodic, Uniunea Europeană reafirmă "susținerea pentru un stat palestinian independent ale cărui granițe, inclusiv cele ale Ierusalimului, ar trebui să revină la cele de dinaintea anului 1967, daca nu se convine altfel" și subliniază că-și va "dezvolta relațiile cu Autoritatea Palestiniană și
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
premiată la concursul „Vieții literare” din București, și Dezlegare. Lucia Oprescu îl evocă pe Emil Gârleanu, se comentează volumul V din romanul În preajma revoluției de C. Stere. Seria a doua debutează cu un articol al lui I.V. Luca, prin care periodicul își definește orientarea și aderența la ideologia carlistă și la Frontul Renașterii Naționale. Alt număr (19/1939) este dedicat memoriei lui Mihai Eminescu, prin articole de N.N. Răutu (Poetul gândurilor răzlețe), Constantin Iordăchescu (Stabilirea adevărului), D. Furtună (Statuia lui Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
tot ceea ce scrie de propășirea românilor din Transilvania și de solidarizarea acestora cu românii din Principate, M. recomandă cititorilor scrieri istorice, literare și folclorice, îndeamnă la culegerea și publicarea documentelor, a tradițiilor populare, solicită sprijin pentru editarea de cărți și periodice în limba română. Versurile lui, ca și traducerile din poezia lui Schiller, apărute între 1839 și 1863 în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, dar needitate în volum, au o menire identică: mobilizarea conștiinței naționale. Se invocă aici noblețea originilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288313_a_289642]
-
Centrului de Studii Transilvănene, înființate de Fundația Culturală Română. Seriozitatea și un anume echilibru intelectual și sufletesc au fost, se pare, determinante în relansarea sa, fiindcă în 1996 devine nu doar „capul limpede”, ci și redactorul-șef adjunct al acestor periodice clujene. A mai colaborat, de-a lungul anilor, cu proză, reportaje, însemnări și interviuri la „Steaua”, „Orizont”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Transilvania”, „Cronica”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Flacăra”, „Ateneu” ș.a. Prima carte, romanul Coborând spre nord-vest, îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
T. Vianu, G. Călinescu ș.a., constituind un adevărat „florilegiu gnomico-sapiențial al literelor române” (Nicolae Balotă). Traducerile și le însoțește cu studii introductive sau postfețe în care prezintă autorii și operele traduse. Prin numeroasele sale articole, interviuri, recenzii, reportaje răspândite în periodice, B. a contribuit la cunoașterea literaturii și culturii românești în rândurile cititorilor maghiari. SCRIERI: Fără interpret, București, 1972; ed. (Tolmács nélkül), București, 1972; Szilágysági hepe-hupa [Reportaje din Sălaj], București, 1975; Búvópatakok [Reportaje din județul Bistrița-Năsăud], București, 1980; Boltivek teherbirása [Însemnări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285676_a_287005]
-
perioada bucureșteană Perpessicius îl încurajează, publicându-i versuri în ,,Universul literar” (1925-1927), de asemenea e prezent în cenaclul lovinescian. Gazetar profesionist, membru al Sindicatului Ziariștilor din București, parcurge treptele acestei cariere de la corector până la secretar de redacție și redactor la periodice precum ,,Facla”, ,,Adevărul”, ,,Omul liber”, ,,Capitala”, ,,Curentul”. Mai trimite versuri la ,,Azi”, ,,Cetatea literară”, ,,Herald”, ,,Abecedar”, ,,Radical”, ,,Viața literară”, ,,Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Circumstanțe potrivnice au făcut ca un volum, Poeme, aflat în manuscris în 1940, să nu fie editat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat. (6) Decizia emisă după revizuirea medicală se supune aceleiași proceduri de contestare și soluționare, conform art. 56, alin. (2)-(6). (7) Nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care: a) prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă; b) au împlinit vârstele prevăzute de prezenta lege pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă; c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
TEATRU, MUZICA, MODĂ, revista apărută la București, săptămânal, de la 24 octombrie 1897 până la 13 martie 1898. D. Marinescu-Marion și Lăură Vampa sunt redactorii acestui periodic, în care se publică versuri și proza, un „Curier al teatrelor” și câteva traduceri. Colaborează Carol Scrob, Al. I. Șonțu, Eliza Mustea, Virgiliu N. Cișman. Lăură Vampa (folosea și pseudonimul Vantura Lume) transpune din Heinrich Heine, iar Eliza Mustea din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290106_a_291435]
-
poet, în 1975 la „Tribuna”, cu poezia Închipuiri. Prima carte, Păuliș ’944, îi apare în 1981. A colaborat, semnând și cu pseudonimul I. Cungreanu, în presa locală, dar și la „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Vatra”, „România literară”, „Steaua” ș.a., precum și la periodice ale românilor din Ungaria și Serbia. Poezia lui N. e articulată de câteva teme recurente, între care locul privilegiat îl ocupă iubirea și decorul rustic, colorat nostalgic de revenirea frecventă la „însemnele natale”, totul într-o rostire discretă, calmă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
1916, cu o recenzie, la „Revista critică”, continuând cu articole social-politice și cronici teatrale la „Cartea vremii”, al cărei director era (1918), semnând și cu pseudonimele Ioachim Movilă, Ion Stânjenaru. Sporadic, îi mai apar proză sau articole și în alte periodice, între care „Adevărul literar și artistic”, dar după 1936 devine un gazetar cunoscut, prin colaborările de la „Viitorul” (unde iscălea Stephan C. Paul) și, îndeosebi, ca redactor la ziarul „Semnalul” (1945), în care scrie numeroase articole sociale. Deși debutează editorial în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
Filosofie din București. Debutează în 1918, în „Moldova” (Iași), cu versuri întrucâtva bacoviene, iscălite N. Bontaș; la pseudonim nu va mai renunța, dar uneori îl va asocia numelui real. Poezii și, mai rar, recenzii, note și comentarii îi apar în periodicele „Graiul nostru” (Bârlad), „Câmpina”, „Universul literar”, „Datina”, „Crainicul” (Turnu Severin), „Muguri” (Ploiești), „Provincia literară” (Sibiu), „Abecedar” (Brad), „Raza literară”, „Litere”, „Poșta informativă”, „Suflet românesc”, „Poșta nouă”, „Bucovina”, Bucovina literară”, „Revista Bucovinei” ș.a. Mai toate poeziile publicate sunt adunate în plachetele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285814_a_287143]
-
C. și-a întrerupt în 1926 (din cauza sărăciei, care i-a întunecat copilăria) studiile liceale, începute la Suceava, traversând apoi o lungă perioadă și mai grea, când și-a câștigat existența cu slujbe umile. Nici când lucrează în redacția unor periodice ieșene - „Chemarea” (1935), „Iașul” (1938-1940), „Voința” (1941), „Cetatea Moldovei” (1942), nici după căsătoria cu poeta Magda Isanos și după apariția primelor cărți, situația nu i se schimbă, C. trăind la limita de jos a subzistenței. Începând din 1929, când a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
după căsătoria cu poeta Magda Isanos și după apariția primelor cărți, situația nu i se schimbă, C. trăind la limita de jos a subzistenței. Începând din 1929, când a debutat cu versuri în „Moldova literară” (Mihăileni-Dorohoi), C. semnează în numeroase periodice din București și din țară, între care „Viața românească”, „Banatul literar”, „Fruncea”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumea”, „Însemnări ieșene”, „România literară”, „Universul literar”, „Vremea”, „Jurnalul literar” „Revista Fundațiilor Regale”. Schimbările aduse de război îi favorizează o anume ascensiune socială, bazată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
CUGET ROMÂNESC (PENSAMIENTO RUMANO), revistă apărută la Buenos Aires între 1951 și 1958. La început periodicul era bilunar, în anul al treilea și al patrulea (1953 și 1954) sunt tipărite două numere pe an, volumul al cincilea reprezintă anii 1955-1956, iar volumul ultim are înscris pe copertă anii 1957-1958. Primul număr, din ianuarie 1951, se deschide
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
pe baze strict editoriale în străinătate și după o activitate la Cahiers roumains d'ătudes littăraires (pe care le-am re dactat între 1973-1980). Este singura publicație specializată românească prezentă la BibliothŁque Nationale la Paris, cu casetă proprie, în sala periodicelor, unde s-a selectat singură (cel puțin aceasta era situația până în 1988, ultima dată când am verificat personal) și la Centre Pompidou. După 1989, singurul editor român ce și a mai amintit de C.R.E.L. a fost Mircea Martin, directorul editurii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și să le trateze cu suficiență. De unde, necesitatea unei radicale schimbări de optică istorică și de reorganizare culturală. Poetul și jurnalistul, ca tipuri intelectuale reprezentative, nu pot rezolva astfel de dificultăți. Tendința enciclopedică O problemă plină de complexe care revine periodic în discuție, dar mai mult evitată și eludată decât rezolvată în esență, este enciclopedismul românesc. El se opune, în mod direct și structural, atât poeziei, cât și publicisticii dominante. în legătură cu această tendință culturală, se invocă, în genere dar niciodată în cadrul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
proprie. R.p., adevărat luminător și culturalizator al lumii satelor, a avut o bună răspândire, dovadă numeroasele întrebări și propuneri venite din rândul oamenilor simpli și publicate într-un soi de „Poșta redacției”. G. Ibrăileanu o socotea un model pentru orice periodic destinat satelor. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
germană la școli clujene. Emigrând în Germania (1984), se stabilește la Bonn, unde este angajat corector într-o tipografie, iar din 1991 lucrează ca redactor în cadrul Fundației „Stiftung Ostdeutscher Kulturrat” (Consiliul de Cultură Germană din Est), ocupându-se de apariția periodicelor „Der gemeinsame Weg” și „Kulturpolitische Korrespondenz”. Este membru al asociației „Die Künstlergilde” din Esslingen. În mediul cultural al Clujului, care l-a format, A. se orientează, în deceniul petrecut acolo, spre acele cercuri intelectuale care practicau conlucrarea interetnică. Exercițiul criticii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
desfășurat o intensă activitate jurnalistică și literară în presa politică și culturală românească din exil, colaborând cu consecvență la publicații ca „Anotimpuri”, „Înșir-te mărgărite”, „Ființa românească”, „România” și, îndeosebi, la „Revista scriitorilor români”. În 1951 inițiază, împreună cu Virgil Ierunca, periodicul de „metafizică și poezie” „Caete de dor”, iar din 1959 susține cronica literară în „La Nation roumaine”, preluând mai apoi conducerea efectivă a gazetei, până în 1973, când aceasta își încetează apariția. Tot în 1951 îl vizitează la Freiburg pe Martin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
, revistă literară scoasă la București, o dată pe săptămână, între 25 decembrie 1896 și 28 martie 1899. Publicația este proprietatea unui comitet din care au făcut parte D. I. Slăniceanu, D. Stăncescu, directorul periodicului, și I. S. Spartali, secretar de redacție. Conducătorul efectiv al revistei, D. Stăncescu, a izbutit să realizeze o publicație populară, care să atragă un număr cât mai mare de colaboratori și, mai ales, de abonați. Cititorilor li se ofereau, săptămânal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
cele două limbi, cât și pentru înțelegerea „vieții interne a națiunilor” care le vorbesc, a contactelor și, în consecință, a identităților sau diferențelor dintre ele. Textele consacrate literaturii române și interferențelor ei cu cea polonă, publicate în volume sau în periodice, au un corespondent de sinteză în capitolul Influences littéraires et rapports intellectuels din Pologne et Roumanie... și altul exhaustiv, în Istoria literaturii... Cititor pasionat de literatură română, L˜. scrie despre autorii clasici și contemporani, despre evoluția specifică a genurilor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
ediție cuprinzătoare a scrierilor lui Iosif Vulcan. După primul volum (1987) conținând poezii, proză și teatru, scrieri apărute mai înainte de sine stătător, cel de-al doilea volum (1989) oferea pentru prima dată o amplă selecție din publicistica scriitorului, rămasă în periodicele vremii. Același caracter inedit îl au și următoarele două volume (1994, 2002), conținând însemnări de călătorie și corespondență, ediția remarcându-se prin rigoarea științifică a stabilirii textului și prin bogăția notelor istorico-literare. D. a reconstituit prezența lui Eminescu la publicația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286875_a_288204]
-
Remarcăm apoi dicționarele și enciclopediile care grupează personalități născute sau care au profesat în zonă, provincia revendicându-și orice nume din cultură și știință care a interacționat cu meleagurile nord-moldovenești10. Nici presa locală nu este ignorată, arhivele și bibliotecile păstrând periodice apărute încă din secolul XIX, explorate în studii care redau culoarea epocii trecute 11. Pentru cercetătorii locali, dar și pentru cei din mediul academic, provincia nord-moldovenească, și mai ales zona Botoșanilor, a constituit un bun teren de explorare ale cărei
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
zonei la nivel național, în timp ce articolele apar în reviste de specialitate, precum Revista Arhivelor sau Studii și Articole de Istorie. La nivel local, se remarcă câteva nuclee instituționale preocupate de cercetarea zonei. În cadrul Muzeului Județean Botoșani apare, încă din 1978, periodicul anual Hierasus, a cărui titulatură devine, din 1999, Acta Moldaviae Septentrionalis. Articolele ce nu se limitează doar la investigarea localului, ci abordează și tematici de istorie națională sau universală se grupează pe secțiuni de arheologie, istorie, memorialistică, muzeografie, etnografie, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]