6,818 matches
-
acestora până la sfârșitul lunii septembrie, după care curba tinde să crească din nou. Acest maxim la începutul verii și un minim în iarnă, este caracteristic tipului de ploi de vară. În luna iunie 1940, s-au înregistrat cantități maxime de precipitații, de 1088 mm. Cantitatea minimă de precipitații s-a înregistrat în 1948, când cantitatea pe întregul an a fost de 324 mm. Deși în cursul lunilor de vară cade cea mai mare cantitate de precipitații, datorită caracterului lor de aversă
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
curba tinde să crească din nou. Acest maxim la începutul verii și un minim în iarnă, este caracteristic tipului de ploi de vară. În luna iunie 1940, s-au înregistrat cantități maxime de precipitații, de 1088 mm. Cantitatea minimă de precipitații s-a înregistrat în 1948, când cantitatea pe întregul an a fost de 324 mm. Deși în cursul lunilor de vară cade cea mai mare cantitate de precipitații, datorită caracterului lor de aversă, a evapotranspirației care are valori foarte mari
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
au înregistrat cantități maxime de precipitații, de 1088 mm. Cantitatea minimă de precipitații s-a înregistrat în 1948, când cantitatea pe întregul an a fost de 324 mm. Deși în cursul lunilor de vară cade cea mai mare cantitate de precipitații, datorită caracterului lor de aversă, a evapotranspirației care are valori foarte mari, apa nu se infiltrează integral în sol, o mare parte evaporându-se la suprafața solului. Din ultima decadă a lunii noiembrie până în prima decadă a lunii martie, se
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Dunăre. În afară de suprafețele inundate direct, superficial, de apele Dunării, multe depresiuni dintre dune sunt ocupate, primăvara, de ape prin infiltrații, ca urmare a ridicării nivelului hidrostatic. Aspectul general al reliefului, condițiile litologice precum și diversificarea solurilor favorizează o infiltrare rapidă a precipitațiilor, determinând o diminuare a scurgerii de suprafață în favoarea celei subterane. S-a format o adevărată rețea de bălți, în apropierea Dunării: Balta Carașului, Balta Linului, Balta Coceanului, Balta Bagioaica, Balta Lungă, Balta Brăniștori, Balta Râiosul. Lacuri alimentate îndeosebi din ploi
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
de apă, suprafețele respective nu pot fi folosite util. În zona Calafat-Poiana Mare, întreruperile apelor freatice sunt puse în evidență de apariția izvoarelor, care se găsesc la baza teraselor. Apele de inundație, îndeosebi cele din luncă și prima terasă, și precipitațiile atmosferice alimentează apele freatice. Datorită adâncimii mici a lacurilor, a vitezei mari a vântului de 5-6 m/s, se reușește deranjarea gradienților termici pe întreaga verticală, realizându-se o homotermie și o stratificare termică inversă, cu mici diferențieri, de scurtă
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
anumite zone materialul parantal îl constituie pământurile. Însușirile chimice, completate cu cele fizice și hidrofizice bune și foarte bune, fac din aceste soluri cele mai fertile din toată zona studiată. Fertilitatea reală a acestor soluri este limitată de regimul de precipitații. Cantitatea relativ mică de precipitații și evapotranspirația mare face ca rezerva de apă să nu satisfacă nevoia de apă a plantelor pe toată perioada de vegetație. Rezolvarea acestui neajuns s-a făcut prin amenajarea unui sistem de irigații. Aceste soluri
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
constituie pământurile. Însușirile chimice, completate cu cele fizice și hidrofizice bune și foarte bune, fac din aceste soluri cele mai fertile din toată zona studiată. Fertilitatea reală a acestor soluri este limitată de regimul de precipitații. Cantitatea relativ mică de precipitații și evapotranspirația mare face ca rezerva de apă să nu satisfacă nevoia de apă a plantelor pe toată perioada de vegetație. Rezolvarea acestui neajuns s-a făcut prin amenajarea unui sistem de irigații. Aceste soluri fac parte din clasa I
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
permanent, (polenul prezent în turbă, ajută la stabilirea perioadelor de vegetație din era glaciară). Are o suprafață de 38 hectare, habitatul caracteristic fiind reprezentat de o turbărie acidă ombrotrofică, săracă în nutrienți minerali și hidrologic menținută în principal prin aportul precipitațiilor. Nivelul apei est mai înalt decât pânza freatică înconjurătoare, iar vegetația perenă este dominată de perne (movilițe) viu colorate de "Sphagnum spp." (ce permit supraânălțarea mlaștinii în partea ei centrală), "Erico-Sphagnetalia magellanici, Scheuchzerietalia palustris p.p., Utricularietalia intermedio-minoris p.p., Caricetalia fuscae
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
medie anuală este de 10,5-11șC cu amplitudini termice de 45ș-55șC. Primele înghețuri și brume se produc la sfârșitul lunii octombrie iar ultimele în prima jumătate a lunii aprilie.Umiditatea relativă a aerului are valori în jur de 75% iar precipitațiile medii anuale sunt de 450-500 mm/an, cea mai mare parte a lor fiind sub formă de ploaie.Lunile cele mai ploioase sunt sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie iar luna cea mai secetoasă este februarie. Ani mai mult
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
este formată din ape subterane și ape de suprafață. Stratul freatic este situat la adâncimi de 2-3 m în luncă și de 18-33 m pe dună, aceste ape având un caracter slab mineralizat, bicarbonatat, un debit redus și fluctuant în funcție de precipitații. În a doua jumătate a sec XX apele freatice au fost poluate cu nitriți datorită folosirii iraționale a îngrășămintelor chimice azotoase. Din acest motiv dar și din cauza debitului redus nu pot fi folosite pentru alimentarea unui sistem de distribuție a
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
Debitul multianual al Ialomiței măsurat la stația hidrometrică Slobozia este 45,7m³/sec, înregistrându-se un maxim în luna aprilie, care coincide cu topirea zăpezilor și un minim în luna septembrie. Panta extrem de redusă a reliefului și caracterul variabil al precipitațiilor au determinat, de-a lungul timpului, producerea unor inundații mari cum au fost cele din anii 1865, 1899, 1900, 1912, 1941, 1955, 1970, 1975, 2006, fapt ce a determinat efectuarea unor lucrări de regularizare și îndiguiri pe teritoriul comnunei, pe
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
de N sper S și de la S spre N. Viteza medie anuală 2,6-5 m/s predominând vânturile de V cu 16,4%, S-E cu 12,4%, N cu 14,8% și N-E cu13,3%. 2.2. Regimul precipitațiilor - cantități lunare și anuale, valori medii, valori exterme înregistrate - vârfuri istorice Valorile medii anuale ale precipitațiilor se înscriu între 400-500 mm/an, cea mai ploioasă lună fiind octombrie, iar cea mai secetoasă iulie. Vârful istoric maximă absolută în 24h al
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
predominând vânturile de V cu 16,4%, S-E cu 12,4%, N cu 14,8% și N-E cu13,3%. 2.2. Regimul precipitațiilor - cantități lunare și anuale, valori medii, valori exterme înregistrate - vârfuri istorice Valorile medii anuale ale precipitațiilor se înscriu între 400-500 mm/an, cea mai ploioasă lună fiind octombrie, iar cea mai secetoasă iulie. Vârful istoric maximă absolută în 24h al precipitațiilor o reprezintă valoarea de 62.4 L/mp înregistrată la data 15.10.2005. 2
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
cantități lunare și anuale, valori medii, valori exterme înregistrate - vârfuri istorice Valorile medii anuale ale precipitațiilor se înscriu între 400-500 mm/an, cea mai ploioasă lună fiind octombrie, iar cea mai secetoasă iulie. Vârful istoric maximă absolută în 24h al precipitațiilor o reprezintă valoarea de 62.4 L/mp înregistrată la data 15.10.2005. 2.3. Temperaturi - lunare și anuale, valori medii, valori extreme înregistrate - vârfuri istorice Valorile medii ale temperaturii aerului sunt de 10-11°C, luna cea mai caldă
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
în zona Bărsești - Tg. Jiu, în colaborare, în „Studii și cercetări de biologie” nr. 3, București, 1973; • Oazele Antarctidei. Caracteristici geografice în „Terra” nr. 2, București 1974; Harta amplitudinilor termice, în Atlasul R.S. România, București, 1974; Harta cantităților maxime de precipitații în 24 de ore, în Atlasul R.S. România, București, 1975; • Topoclimatul principalelor biotipuri din Delta Dunării, în Lucrările Muzeului „Delta Dunării”, Tulcea, 1976; Câteva aspecte climatice caracteristice stațiunilor balneo-climaterice Călărași-Olănești-Govora, în Simpozion de climatologie urbană, Iași, 1976; • Principes d’elaboration
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
București, 1974; Harta topoclimatică a R.S.R., scara 1:1.500.000, în colaborare, în Atlasul RSR, București, 1977 (în colaborare); • Popasuri pe șase continente, București, 1979; • Geografia Antarctidei, București, 1982; Cunoașterea și cercetarea climei României, în Geografia României, București, 1983; • Precipitațiile atmosferei în Delta Dunării, în Lucrările Muzeului Deltei Dunării, Tulcea, 1983; • Topoclimatele de deltă și litoral, în colaborare, în Geografia României, vol. I, București, 1983; • Regimul precipitațiilor în Depresiunea Târgu Jiu - Câmpu Mare, în Geografia Gorjului, Târgu Jiu, 1983; • L
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
Antarctidei, București, 1982; Cunoașterea și cercetarea climei României, în Geografia României, București, 1983; • Precipitațiile atmosferei în Delta Dunării, în Lucrările Muzeului Deltei Dunării, Tulcea, 1983; • Topoclimatele de deltă și litoral, în colaborare, în Geografia României, vol. I, București, 1983; • Regimul precipitațiilor în Depresiunea Târgu Jiu - Câmpu Mare, în Geografia Gorjului, Târgu Jiu, 1983; • L’influence antropique sur les topoclimats, în colaborare, Problems of contemporary topoclimatology Institute of Geography and spațial Organization, Polish Academy of Sciences, Varșovia, 1990; Le role de la surface
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
praf, forțând oamenii să se îndrepte spre oceane în căutarea apei. Seceta este cauzată de deșeurile industriale aruncate în ocean, care formează o barieră de oxigen permeabilă din polimeri saturați cu catenă lungă care previne evaporarea și distruge ciclul de precipitații. În "The Crystal World" ("Lumea de cristal", 1966) este descrisă o imagine copleșitoare a copacilor cristalizați, a frunzelor transformate în bijuterii, a păsărilor sculptate în cuarț și a oamenilor acoperiți: Pământul este pietrificat pentru eternitate. Personajul principal este Edward Sanders
J. G. Ballard () [Corola-website/Science/324704_a_326033]
-
apelor dulci. Triasicul târziu a durat 37 de milioane de ani (între acum 237 de milioane de ani până acum 200 milioane de ani). În urma înfloririi din Triasicul mijlociu, Triasicul târziu se caracterizează prin frecvente perioade scurte fierbinți, precum și cu precipitații moderate. Încălzirea a dus la un boom de evoluție reptiliană, au evoluat primii dinozauri adevărați precum și pterozaurul. Toate aceste schimbări climatice au dus la extincția în masă din Triasic-Jurasic, în care toți archosaurii (cu excepția crocodililor primitivi), sinapside și aproape toți
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
Clima localității este temperat-continentală, cu influiențe răsăritene. Iarna bat vânturi puternice din est cu viscole aduse de crivăț, iar vara bate austrul din vest. Băltărețul bate din sud și este aducător de ploaie și belșug. Iernile sunt aspre și cu precipitații bogate, iar verile secetoase și uscate. În ceea ce privește zăpada, grosimea stratului variază între 10 cm. și 1, 60 m, iar la adăposturi se așază troiene de 7-10 m, cum a fost în februarie și martie, anul 1953. Media precipitațiilor pe ani
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
și cu precipitații bogate, iar verile secetoase și uscate. În ceea ce privește zăpada, grosimea stratului variază între 10 cm. și 1, 60 m, iar la adăposturi se așază troiene de 7-10 m, cum a fost în februarie și martie, anul 1953. Media precipitațiilor pe ani variază de la an la an. Iată câteva exemple: 1956-584,7 l/m pătrat,1957- 674 l/ m pătrat, 1958- 398,5 l/ m. pătrat. Mersul anotimpurilor este foarte neregulat, primăvara ține doar câteva săptămâni sau,și mai puțin
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
se ridică până la 42-43 de grade celsius, cum a fost în anul 2007. Media maximă este de plus 17,4 grade, iar media minimă de minus 7 grade. Presiunea atmosferică atinge anual media de 758 mm Hg coloană de mercur. Precipitațiile atmosferice sunt cam sărace. Fiind așezată între două văi (cea a Teleormanului și a Strâmbei), precipitațiile sunt duse de curenții de aer pe aceste văi, văduvind localitatea de apă, de aceea și solul este mai puțin darnic cu oamenii. Cu
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
de plus 17,4 grade, iar media minimă de minus 7 grade. Presiunea atmosferică atinge anual media de 758 mm Hg coloană de mercur. Precipitațiile atmosferice sunt cam sărace. Fiind așezată între două văi (cea a Teleormanului și a Strâmbei), precipitațiile sunt duse de curenții de aer pe aceste văi, văduvind localitatea de apă, de aceea și solul este mai puțin darnic cu oamenii. Cu toate acestea menționăm două inundații care au afectat și recoltele- cele din vara anului 1975 și
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
afluenții: Budescu, Lutoasa, Bardiu, Covașnița, Drahmirov, Roșușul, Paulic, Pentaia, Repedea, Ialnic și Valea Frumușeaua. În suprafață parcului, pe șeaua dintre vârfurile Farcău și Mihăilecu se află Lacul Vinderelu, lac glaciar alimentat de izvorul pârâului omonim și de apele provenite din precipitații și topirea zăpezilor. Climă este una continental-moderată, în general rece și umedă în zonele înalte, cu interferente de aer cald tropical în zonele joase, cu veri răcoroase și ierni geroase (cu diferențiere de altitudine). Temperatura medie anuală este cuprinsă între
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
în zonele înalte, cu interferente de aer cald tropical în zonele joase, cu veri răcoroase și ierni geroase (cu diferențiere de altitudine). Temperatura medie anuală este cuprinsă între 0 și 6 °C. Vânturi dominante sunt cele din partea vestică și sud-vestică. Precipitațiile medii anuale se încadrează între 800 și 1.200 mm. Munții Maramureșului prezintă o arie naturală cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul parcului sunt
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]