7,320 matches
-
de versuri: Rod III (Ed. „Cartea Românească“, 1975); La Baaad (Ed. „Cartea Românească“, 1979); Muzeon (Ed. „Eminescu“, 1979); Fragmente din Muzeon (Ed. „Cartea Românească“, 1982); Doina (Ed. „Cartea Românească“, 1983); Rod, antologie (Ed. „Albatros“, 1985, colecția „Cele mai frumoase poezii“, prefață de Artur Silvestri); Doina, al doilea volum din această serie (Ed. „Cartea Românească“, 1987); Alte fragmente din Muzeon (Ed. „Cartea Românească“, 1992) încununat cu Premiul Uniunii Scriitorilor; Sutrele muțeniei (Ed. „Princeps“, 1994); Jeu d’Amour și Doina, ediție necenzurată, ambele
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ansamblul realului, peisajele sale oferă o clipă de relaxare, de autenticitate, conducând la descoperirea unui univers care părea uitat“, scrie criticul de artă Constantin Prut în Dicționarul de Artă Modernă și Contemporană, despre lucrările lui Adrian Podoleanu. Luciano Marziano, în prefața catalogului Expoziție de pictură și grafică românească, le descrie ca fiind „redate într-o gamă cromatică ce denotă frecventarea asiduă a unei tradiții picturale de înaltă calitate“. Pentru pictura românească contemporană, alături de foarte puțini alți pictori, Adrian Podoleanu a înnobilat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Muhlheim - Ruhr (Germania); AGAPI-MATEI, Ion (n. 1936), profesor de artă fotografică și film. ALISTAR, Dumitru (1914-1974), profesor universitar, decan al Institutului Pedagogic din Bacău, autor; AMBĂRUȘ, Gabriel, publică de pe băncile liceului Frânturi de rânduri (2012), volum de poezii, cu o prefață de prof. dr. Mirela Marin. ANASTASIU, Victor I. (1886-1972), medic, psihofiziolog, autor; ANGHELUȘ, Ion Alexandru (1937-1986), poet și publicist; ANGHELUȘ, Carmen - Rosaura, poeta, obține o serie de premii literare. ANGHELUȚĂ, Octavian (1904-1988), pictor; ASIMINEI, Constantin (1894-1947), poet; ATANASIU, Dumitru (1906-1977
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și graficianul Viorel Huși. Referințele critice asupra operei artistice a pictorului Viorel Huși au fost alese și grupate în capitolul Cronici selective (pp. 55-83), care debutează cu un „Autoportret”, executat în creion negru. Articole din publicistica vremii, cronici analitice ample, prefețe din cataloage expoziționale, cuvântări și comunicări de specialitate ocazionate de vernisaje, aprecieri critice, menționări, asocieri artistice, reportaje, însemnări, impresii, toate acestea redau dimensiunea artistică a creației plastice a lui Viorel Huși, așa cum a fost perceput și apreciat între anii 1929
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Educației Naționale, Direcția învățământ Superior, cu nr. 140.002-B/1947, si a fost recenzat în revistă Adamachi, Iași, octombrie-decembrie 1948, volumul XXXIV, nr. I, p. 341, recenzor V. Procopiu. În aceeași perioadă publică Studii și îndrumări Pedagogice despre care, în prefață, profesorul D. Tudoran scria: încercând să întemeieze metodica științelor fizico chimice pe date psihologice și principial filozofice, autorul urmărește cu multă pătrundere analitică și prin exemplificările de care se folosește reușește să înfățișeze un îndreptar metodic meritoriu pentru științele fizicochimice
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
rațiunea de a fi... implicîndu-mă în zbuciumul unei povești de dragoste și de ură, de dăruire și de renunțare, la finele căreia... ...Dar astea, de-acum, sînt povestea altor zile... 1976-1977 Săvinești Piatra Neamț CUPRINS Dedicația autorului....................................................... 4 Mărturia unui lucid... prefață de Valentin Ciucă ...................... 5 PARTEA ÎNTÎI 9 PARTEA A DOUA 146 PARTEA A TREIA 200 DE ACELAȘI AUTOR: Zaruri de cretă, roman, Editura Junimea, 1976; Ziua magnoliilor viscolite, roman, ediția I-a, Editura Cartea Românească, 1979; Cursa rapidă, roman, Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și că scriitorii ar scrie nu din convingere, ci din interese materiale. În vara anului 1957, inculpata Bălăcioiu Ecaterina a primit de la coinculpatul Diaconescu Stelian mai multe poezii scrise de fugarii români din străinătate, ca Decembrie (sic!), Cântecul rătăcitorului, precum și prefața cărții Antologia poeților români din exil, ce aveau un conținut ostil formei democratice de guvernare din România, pe care le-a citit și pe marginea cărora a făcut diverse co mentarii ostile regimului, împreună cu D[iaconescu] S[telian], după care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a Povestirilor... nu remediază această situație <endnote id=" (528)"/>. Celebra carte a lui Lion Feuchtwanger Die Jüdin von Toledo (Evreica din Toledo) a fost tradusă În românește sub titlul neutru Balada spaniolă <endnote id=" (509)"/>. Pe de altă parte, semnatara prefeței la cartea lui Elias Canetti Die gerettete Zunge - roman autobiografic care descrie copilăria autorului În cadrul comunității evreiești din Rusciuc - reușește dificila performanță de a nu pomeni nici măcar o dată etnonimul (horrible dictu !) „evreu”, iar când nu-l poate evita Îl Înlocuiește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alimenta și le ignorează pe cele care Îl pot contrazice ?” <endnote id="(219, p. 217)"/>. În 1935, M. Sebastian Îl acuză de antisemitism și de arbitrar pe fostul său mentor Nae Ionescu, pentru felul În care acesta - În faimoasa-i prefață la romanul De două mii de ani - „stabilește În trei cuvinte identitatea dintre talmudism și zărăfie” <endnote id="(219, p. 292)"/>. „De la talmudist, până la zaraful cântăritor de aur și Împrumutător de bani - scria Nae Ionescu - nu e nici măcar un pas : e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și să Încerce să ne cunoască pe noi la rândul lor” <endnote id="(387, p. 383)"/>. Românul nu a fost nici cuceritor, nici mare călător sau negustor <endnote id="(624)"/>, dar a coabitat și a intrat În legătură cu multe nații. În prefața unui volum de E. Baican, Literatura populară sau Palavre și anecdote (publicat În 1882), Mihai Eminescu constata că „Nu e 326 Imaginea evreului În cultura română popor care să fi intrat În contact cu românul, fără ca acesta să-și bată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai interesantă cu cât acest stereotip a trecut fără modificări esențiale - ci doar cu unele adaptări - din spațiul culturii tradiționale Într-un spațiu cu coordonate culturale diferite, cel al culturii savante și al ideologiei politice. În 1934, În scandaloasa-i prefață la romanul lui Mihail Sebastian De două mii de ani... - prefață scrisă pentru „un anumit public de extremă dreaptă”, cum Își aduce aminte Mircea Eliade <endnote id="(186, p. 313)"/> -, Nae Ionescu conchide nu numai că evreul suferă (Iehuda patet), dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iehuda patet), dar și că el trebuie să sufere. Evreul nu se poate mântui, pentru că el a fost orb, nu a vegheat și nu a văzut pe Mesia În Isus : „Mesia a venit, Iosef Hechter - scrie Nae Ionescu În finalul prefeței -, și tu nu l-ai cunoscut. Atât ți se cerea În schimbul tuturor bunătăților pe care Dumnezeu le-a avut pentru tine : să veghezi. Și nu ai vegheat. Sau nu ai văzut, pentru că orgoliul ți-a pus solzi pe ochi [...]. Iosef
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pavel) și Îl cuprinde Întunericul În timp ce așteaptă venirea lui „Mesia, pe calul alb”. Într-un articol intitulat „Iudaism și antisemitism”, publicat În 1934, Mircea Eliade adoptă o atitudine polemică față de maestrul său, Nae Ionescu, criticând faptul că acesta face, În prefața romanului, „o translație nejustificată din planul filozofiei istoriei, pe cel al teologiei creștine”, aceasta din urmă fiind „transistorică”. În plus, Eliade se ridică Împotriva „certitudinii damnației evreilor” și a opiniei lui Nae Ionescu că evreii și-ar fi ratat iremediabil
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asemenea volum a putut fi reeditat [În anii ’90] «la propunerea mai multor preoți, teologi și intelectuali», sub părinteasca grijă pentru puritatea credinței ortodoxe, de către Mitropolia Hușilor, cu binecuvântarea P.S. Eftimie” <endnote id="(597)"/>. Ceva mai subtil, Nae Ionescu - În prefața la romanul lui Mihail Sebastian De două mii de ani... (1934) - Înlocuiește etnonimul „iudeu” cu demononimul „Iuda” : „Iuda suferă pentru că l-a născut pe Hristos, l-a văzut și nu a crezut” <endnote id="(187)"/>. În acest fel, filozoful român mizează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
eliminarea evreilor : În lături, Iudo, neam de șarpe ! În lături, jidoviți păgâni ! În lături, șerpi, nu scoateți capul, Căci apucăm securea-n mâini ! <endnote id="(255, p. 25)"/>. În legătură cu cartea lui Mihail Sebastian De două mii de ani... și cu controversata prefață a lui Nae Ionescu, Mircea Eliade a polemizat cu teologul (și publicistul) G. Racoveanu. Într-un articol publicat În ziarul Credința (nr. 195, 1934), acesta din urmă a susținut că toți evreii ar fi damnați pe vecie și condamnați la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cuvântul, nr. 514, 1926 ; <endnote id="cf. 67, p. 118"/>). Prin acest text, observă Mihail Sebastian În 1935, Nae Ionescu „a anticipat cu aproape șapte ani pe acel «Iuda trebuie să sufere»” <endnote id="(219, p. 293)"/> din celebra sa prefață la romanul lui Sebastian (De două mii de ani..., 1934). Ca și „jidovul rătăcitor”, „Iuda va agoniza până la sfârșitul lumii”, scrie Nae Ionescu, fiind convins că este În stare să demonstreze „că nu se poate altfel” <endnote id="(219, p. 8
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
liberale de opoziție : „Ieri s-a jertfit poftelor străine interesele române, sălbăticiei străine corpul României, antro pofagiei judaice carnea și sângele Națiunii ! Sărmană Românie !” <endnote id="(336, II, p. 368)"/>. De o atitudine insolită a dat dovadă Nae Ionescu, În prefața romanului De două mii de ani..., publicat În 1934 de Mihail Sebastian. Filozoful recunoaște că povestea cu „omorul ritual” practicat de evrei este doar „un basm”. „Dar de ce se plâng evreii ?”, se Întreabă el retoric. Oare nu au existat basme similare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mircea Eliade, La țigănci și alte povestiri, cu un studiu introductiv de Sorin Alexandrescu, Editura pentru Literatură, București, 1969. 155. Victor Eftimiu, Amintiri și polemici, Editura Cultura Românească, București, 1942. 156. Mihail Sebastian, Jurnal (1935-1944), text Îngrijit de Gabriela Omăt, prefață și note de Leon Volovici, Editura Humanitas, București, 1996. 157. Michael Shafir, „Antisemitic Candidates in Romania’s 1996 Presidential Elections”, În East European Jewish Affairs, vol. 26, nr. 1, 1996, pp. 89-105. 158. România Mare, 20 mai 1997. 159. H.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Ion H. Ciubotaru, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1997. 185. Vasile Alecsandri, „Din albumul unui bibliofil”, Convorbiri literare, an IX, nr. 9, 1 decembrie 1875. 186. Mircea Eliade, Memorii, vol. I, Editura Humanitas, București, 1991. 187. Nae Ionescu, „Prefață” la Mihail Sebastian, De două mii de ani..., Editura Hasefer, București, 1995. 188. Radu Florian et alii, Ideea care ucide. Dimensiunile ideologiei legionare, Editura Noua Alternativă, București, 1994. 189. Pentru caracterul mesianic al ideologiilor totalitare În general (fasciste sau comuniste), vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
3 ; piesă scrisă În 1933. 217. Șalom Alehem, Opere alese, vol. IV, Editura pentru Literatură Uni versală, București, 1968. 218. Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut, Editura Socec, București, 1930. 219. Mihail Sebastian, De două mii de ani... cu o prefață de Nae Ionescu (prima ediție, 1934), și Cum am devenit huligan, Editura Humanitas, București, 1990, (prima ediție, 1935). 220. Simeon Fl. Marian, Poesii poporale române, vol. II, Cernăuți, 1875. 221. Ion Pop-Reteganul, Cântice populare, Biblioteca Familiei, București, 1891. 222. Ion
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că majoritatea copiilor de români sunt vânduți peste hotare pentru a fi măcelăriți În băncile de organe” (România Mare, nr. 484, 22 octombrie 1999 ; cf. 608, p. 134). 274. F. Brunea-Fox, Orașul măcelului. Jurnalul rebeliunei și crimelor legionare, cu o prefață de A.L. Zissu, București, 1944. 275. Andrei Oișteanu, „Evreii, Între resemnare și răzvrătire”, În Revista 22, nr. 21, 3-9 iunie 1993, p. 4. 276. Artur Gorovei, Folticenii. Cercetări istorice asupra orașului, Fălticeni, 1938. 277. Hannah Arendt, Eichmann in Jerusalem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
american Jan T. Gross - evreu originar din Polonia - Își aduce aminte „cum bona mea obișnuia să mă sperie spunându-mi că mă vor lua țiganii dacă nu mă cumințesc” (784, p. 196). 325. Elias Canetti, Limba salvată. Istoria unei tinereți, prefață și tradu cere de Elena Viorel, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984 (prima ediție, Die gerettete Zunge. Geschichte einer Jugend, Carl Hanser Verlag, München, 1977). 326. Dumitru Drăghicescu, Din psihologia poporului român, ediție Îngrijită și note de Elisabeta Simion, Editura Albatros, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
III, partea I. 536. Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România, volum Întocmit de Ladislau Gyémánt și Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1999, vol. III, partea a II-a. 537. Arnold Schwefelberg, Amintirile unui intelectual evreu din Romania, ediție, prefață și note de Leon Volovici, Editura Hasefer, București, 1999. 538. O idee similară apare În apelul (semnat de B.J. Popper) adresat bucureștenilor pentru sprijinirea Revoluției din 1848 : „[Români,] nu vă Îndoiți de o nație [cea evreiască] al cărei caracter s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
the Role of the Jews ?”, În 540, pp. 293- 309. 542. Yisrael Gutman, „The Popular Image of the Jew in Modern Poland”, În 540, pp. 256-265. 543. Jacques de Voragine, Legenda de aur [Legenda Aurea], vol. I, traducere, Îngrijire și prefață de Livia Titieni, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998. 544. Ziva Amishai-Maisels, „The Demonization of the «Other» in the Visual Arts”, În 540, pp. 44-72. 545. George Voicu, „Teme antisemite În discursul public” (I-VIII), Sfera politicii, nr. 80-87, 2000- 2001. În timpul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
563. Alev Lytle Croutier, Harem. The World Behind the Veil, Abbeville Press, New York, 1989. 564. Miracle de Saint Nicolas et du Juif, Wright, Early Mysteries, Londra, 1939. 565. Ernst Jünger, Jurnale pariziene [Das Erste und Zweite Pariser Tagebuch], traducere și prefață de Viorica Nișcov, Editura Humanitas, București, 1997. 566. Jan Neruda, De la Praga, la Paris și Ierusalim. Tablouri din străinătate, ediție Îngrijită de Heliana Ianculescu, Editura Minerva, București, 2000. 567. Moshe Carmilly-Weinberger, „The Jewish Reform Movement in Transilvania and Banat : rabbi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]