6,571 matches
-
a moralului era nevoie de mai mult dec�ț c�teva cuvinte. Dup? propria relatare a lui Iorga, urm? torul pas important era improviză? ia. �ntors de la Socola, Iorga (�ndemnat de Barbu ? tirbei), a scris, pe str? zile Ia? ului, pe palme, proclama? ia reformei agrare ? i �mpropriet? rirea poporului, spun�ndu? i c? �?tefan cel Mare a dat ? i el p? m�nt osta? ilor lui�. �n aceea? i zi memorabil? , 23 martie 1917, pe la c? derea nop? îi, apelul a fost dus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru c? ele s�nt produsul unui proces organic ? i nu al unei adun? turi artificiale. �n alt articol, Iorga �? i exprimă din nou p? rerea c? �na? iunile nu pot fi nimicite�. Aceasta este credin? a pe care Iorga o va proclama p�n? la sf�r? ițul vie? ii94. �ntre timp, mul? i ofi? eri lucizi de pe front, at�ț de carier? c�ț ? i mobiliza? i, sperau tot mai mult c? Iorga va lua conducerea. ?eicaru �? i amintea de o vizit? f? cut? acas? la Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ri puternice ? i industrializate, �n cazul acesta ea a f? cut mai mult dec�ț s?? i ? în? piept. �nr? ut?? irea situa? iei din Rusia aruncă umbre �ntunecate asupra scenei rom�ne? ți. Prin septembrie 1917, Kerenski (Iorga �l numea un �Napoleon democrat�) proclama Rusia republic?. Iorga l? a sprijinit 98, dar nu a �n? eles pe deplin disperarea care se ascundea �n spatele m? surilor lui. Speran? ele lui Iorga nu se �ndreptau spre R? s?riț, ci spre Statele Unite. Vorbea �ntr? un articol de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de unguri urmau s? fie �ncorporate �n statul rom�n ? i �n alte state. La 1 Decembrie 1918, delegă? îi rom�nilor transilv? neni s? au adunat la Albă Iulia, capitala lui Mihai Viteazul. �n cadrul unei uria? e Adun? ri Populare, ei au proclamat unirea Transilvaniei cu Rom�nia. �S? au �mplinit Scripturile... � Un vis, ceva ce, �n timpul lunilor de umilin?? din prim? vară ? i vară lui 1918, nimeni n? ar fi putut prevedea, se realizase �n c�teva luni. Unirea a fost orchestrat? ? i dus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cerea că Dun? rea s? constituie grani? a dintre Iugoslavia ? i Rom�nia pentru a fi evitate eventualele conflicte; voia tot Banatul sau nimic; nu acceptă �mp? r? irea acestuia 23. Iorga era un prieten al s�rbilor; cu toate acestea a proclamat adesea principiul �fiecare na? iune �ntre grani? ele ei sfinte�. Dar care erau grani? ele diferitelor na? ionalit?? i �ntr? o regiune at�ț de amestecat? că Banatul? Cl�menceau s? a �nfuriat mai ales pe rom�ni, iar Puterile i? au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nesc� s? ajute ? i s? apere democra? ia din Rom�nia65. Via? a de zi cu zi a �nsemnat o trezire brutal? la realitate pentru cea mai mare parte a rom�nilor. �n octombrie 1922, la Albă Iulia, acolo unde Mihai Viteazul proclamase unirea tuturor rom�nilor, a avut loc ceremonia solemn? de �ncoronare a lui Ferdinand că Rege al Rom�niei Mari. Iorga se află ? i el acolo, al? turi de foarte mul? i reprezentan? i ai familiilor regale din Balcani ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pu? în de patru luni dup? aceea, la 24 noiembrie 1927, �? i d? dea duhul ? i Br? tianu. S?a deschis astfel calea unor mari schimb? ri. La moartea Regelui Ferdinand, prin? ul Mihai, �n v�rst? de ? ase ani, a fost proclamat rege. Iorga �? i amintea afirmă? ia f? cut? de Maniu, el consider�nd ziua aceea �prima zi a republicii rom�ne, deoarece Mihai nu va domni niciodat? �. S? a format o regen?? alc? tuit? din patriarhul Miron Cristea, prin? ul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia�12. Iorga nu era ideolog ? i, dincolo de �S? m?n? torism� , nu credea �n ideologii. Nu era nici economist, nici sociolog, ci un istoric romantic ? i impulsiv cu instincte excelente, care contemplă spectacolul ? i exercitarea democra? iei �n Rom�nia. Carol a fost proclamat rege, iar fiul s? u, prin? ul Mihai, a devenit �Mare Voievod de Albă Iulia�13. Au existat discu? îi privind o perioad? de tranzi? ie a unei regen? e. Iorga a recomandat un guvern sub conducerea Mare? alului Prezan
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al Rom�niei) pun aceste sentimente sub semnul �ntreb? rîi. Orice ar fi f? cut Carol, ca rege sau că șo? , p�n? ? i du? manii lui �l considerau un tat? bun ? i iubitor. Carol s? a proclamat singur ca fiind �primul ?? ran, truditor ? i primul slujitor civil al ț? r�mului s? u�. Dar el, �n toiul Depresiunii, nu avea nici un fel de cuno? țin? e economice. Camarila lui �l sf? tuia s? fac? fă?? crizei pe o baz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
literaturii simboliste pe care o ură at�ț de mult � �care nici m? car nu erau poe? i simboli? ți�. Dup? care conchidea: �a? a c? navă de stat nazist? se �ndreapt? spre cei o mie de ani pe care i? a proclamat Hitler chiar ieri�112. La moartea feldmare? alului Hindenburg, Hitler s? a proclamat �F�hrer und Reichkanzler�. Iorga a scris un editorial exploziv, F�hrer und Verf�hrer: �Va traversa oare Adolf I Rinul, va invada Polonia ? i va anexă Viena
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu erau poe? i simboli? ți�. Dup? care conchidea: �a? a c? navă de stat nazist? se �ndreapt? spre cei o mie de ani pe care i? a proclamat Hitler chiar ieri�112. La moartea feldmare? alului Hindenburg, Hitler s? a proclamat �F�hrer und Reichkanzler�. Iorga a scris un editorial exploziv, F�hrer und Verf�hrer: �Va traversa oare Adolf I Rinul, va invada Polonia ? i va anexă Viena? Sau ne va salva binecuv�ntarea lui Dumnezeu de catastrofa pe care ne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
va anexă Viena? Sau ne va salva binecuv�ntarea lui Dumnezeu de catastrofa pe care ne? o preg? te? te el? �113 Odat? cu promulgarea Actului Neutralit?? îi Statelor Unite, Hitler s? a sim? it mai �n largul s? u. A proclamat re�narmarea, a reintrodus serviciul militar ? i a alocat 90 de miliarde de m? rci �n scopul re�narm? rîi Germaniei. O alt? victorie a lui Hitler a fost referendumul organizat �n regiunea Saar �n 1935. Nemul? umit de rezultatul acestuia, Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga a manifestat �ntotdeauna ne�ncredere fă?? de temperamentul ? i maturitatea celor din extremitatea sudic? a continentului european. A fost de acord cu Salazar �n Portugalia ? i a salutat venirea la putere a generalului Metaxas �n Grecia. Atunci c�nd a fost proclamat? Republică Spaniol? , Iorga a lansat un avertisment: o republic? are nevoie de o clas? de mijloc, pe care o m�n? de intelectuali nu o pot �nlocui. Atunci c�nd acest lucru va deveni evident, se va instala anarhia. Cinci ani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
german. Iar ast? zi, p? g�nul care s? a r? zbunat astfel a pornit pe calea �mplinirii ultimei lui misiuni, cu m�inile ? iroind de s�nge ? i cu ochi s? lbatici ? i reci că ghea? a, că s? proclame proasp? tul triumf al semizeilor nordici asupra divinit?? îi semite�32. Nu putem dec�ț s? ne cutremur? m �n fă? a intui? iei istorice a lui Iorga, care scria aceste r�nduri cu c�teva zile doar �nainte că Hitler s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Una dintre cele mai nepl? cute experien? e din istoria Rom�niei luase sf�r? it. Că s? �salveze Rom�nia�, regele a declarat starea de asediu, a abolit via? a ? i libert?? ile politice, a suspendat Constitu? ia ? i a proclamat �n locul acesteia o Constitu? ie corporatist? fascist?. A suspendat procesele cu jură? i ? i a introdus brutalitatea nelimitat? a poli? iei ? i excesele birocratice. Noul guvern era alc? tuit din foarte multe valori (na? ionaliste). Primu? ministru era Patriarhul Miron
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acelea nefaste. A?a c? generalul Antonescu (care se va avansa la rangul de Mare? al ? i va deveni Conduc? torul) a format, la 6 septembrie 1940, un guvern cu majoritatea portofoliilor de? inute de legionari, iar la 15 septembrie a proclamat Statul Na? ional Legionar. Antonescu nu f? cea parte din cercul de prieteni al lui Iorga. Acesta din urm? era unul din st�lpii regimului camarilei ? i avusese unele conflicte personale cu generalul. Din spirit de noble? e, dar �n mod
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nostru, Iorga s-a sim? it st�njenit de r? spunsurile ambigue. Vezi Americani ? i rom�ni din America, pp.�314-315. Poate c? �l citise pe Marchizul de Custine, care spunea c? �a min? i �n litera legii este mai revolt? tor dec�ț s? proclami cea mai f?? i?? tiranie� 106�Octavian Goga, Mustul care fierbe, Bucure? ți, 1925, pp. 44-45 107�Heinen, op. cît. , p. 99 108��Neamul rom�nesc�, 20 martie 1929 109��n cadrul coresponden? ei lui Iorga din aceast? perioad? se afl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în chip mai violent înfrângerea inevitabilă a lui Richard, decât faptul că norodul chemat să își dea consimțământul la urcarea pe tron a lui Gloucester fusese redus la o singură persoană, manevrată (și finalmente constrânsă fizic) de Buckingam să-l proclame rege. Una din revelațiile cele mai interesante prilejuite de acest spectacol a fost aceea că în multe privințe Richard al III-lea este o piesă în care femeile joacă un rol de o importanță primordială. La drept vorbind, până atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ale Cehoslovaciei unele populații au devenit dintr-o dată grupuri minoritare. Este situația persoanelor de origine rusă în cele 13 noi state formate după dizolvarea Uniunii Sovietice, ca și a persoanelor de origine sârbă în cele 4 republici care și-au proclamat independența alături de Serbia și Muntenegru (deși sârbii nu reprezentau o majoritate în sens absolut în fosta Iugoslavie, ei erau populația cea mai numeroasă). Este și situația persoanelor de origine ucrainiană, kazahă, slovacă și altele, respectiv croată, macedoneană sau slovacă, aflate pe teritoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Unite, Actului Final de la Helsinki și normelor de drept internațional; APRECIIND, din aceste considerent, că a sosit ceasul cel mare al săvârșirii unui act de justiție, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional, PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE În calitatea sa de STAT SUVERAN ȘI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA: SOLICITĂ tuturor statelor și guvernelor lumii recunoașterea independenței sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii și își exprimă dorința de a stabili relații politice, economice, culturale și în alte domenii de interes comun cu țările europene, cu toate statele lumii, fiind gata să procedeze la stabilirea de relații diplomatice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prin participarea părților implicate, în toate etapele, inclusiv la declanșarea arbitrajului. Mai mult, suspendarea unei greve și încetarea sa printr-o decizie judiciară irevocabilă sau în virtutea unei proceduri de arbitraj obligatoriu nu pot fi considerate ca fiind conforme cu principiile proclamate de Convenția nr. 87/1948. În concluziile Comisiei de aplicare a normelor care au fost adoptate, ulterior, de Conferința OIM, s-a recomandat autorităților române ca, după consultări cu partenerii sociali, să identifice o soluție unanim acceptabilă, pentru ca legislația și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în mod cumulativ în succesiunea lor stabilită a se produce în timp. Aderarea României la Uniunea Europeană ar fi impus, în cazul în care Tratatul Constituțional ar fi fost în vigoare la data de 1 ianuarie 2007, aplicarea Protocolului și implicit, proclama calitatea României de parte la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice astfel cum sunt acestea modificate sau completate (art. 1, alin. 1 și 2); din cauza neintrării Tratatului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și implacabil, din noua postură pe care România o are în prezent. Avem în vedere mai întâi, efectele înscrise, în mod explicit, în Tratatul de aderare, un document cadru, original, cu rol director pentru circumscrierea ansamblului reglementat; prin acesta, se proclamă că România a devenit membră a Uniunii Europene și că este parte la reglementările comunitare); efectele menționate apoi, în Actul privind condițiile de aderare și al adaptării tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană (în care sunt reglementate aspectele constituționale și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
personalitate juridică internațională distinctă de aceea a statelor membre și-n această calitate, ele iau loc în societatea internațională, alături de celelalte subiecte de drept internațional, inclusiv de state 9; aceeași reglementare exista și în Tratatul Constituțional (în art. 1-7 se proclamă că "Uniunea are personalitate juridică"). Ca atare, exercitându-și capacitatea juridică care implică și pe acel ius tractum în limitele lui ius dispositivum, Comunitățile Europene încheie tratate internaționale și stabilesc orice alte raporturi juridice cu celelalte subiecte de drept, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]