7,270 matches
-
izgonirea lui Teodorescu din biserica lui Oșlobanu de către Oșlobanu însuși, în fruntea călugărilor săi. Narațiunea se concentrează apoi pe perioada petrecută de Creangă la seminar (școala de catiheți) din Fălticeni, unde, spre surprinderea sa mărturisită, se reîntâlnește cu Nică Oșlobanu. Protagonistul se înscrie la această școală după ce constată că toți prietenii săi apropiați părăsesc instituția lui Teodorescu, fapt ce îl lasă expus ca țintă a severității profesorului. În cele din urmă, el își convinge tatăl să-i mituiască pe profesorii de la
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
mărturie în acest sens). În Europa, odată ce mitologia creștină a fost demontată în măsura posibilului pentru a căuta istoricitatea diverselor sale personaje sacre și a evenimentelor relatate în care aceștia au fost antrenați doar sau au fost de-a dreptul protagoniști, istoricii și hermeneuții s-au aplecat și asupra biografiei, inerent idealizate, a Profetului. Toți subliniază dificultatea colosală a muncii de separare a prozei fantastice, pioase, de relatarea strict istorică și biografică. Soluția, așa cum subliniază islamologul contemporan Anne-Marie Delcambre, nu putea
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
realistă, cu elemente precum femeia care se aruncă dintr-o clopotniță și scapă nevătămată grație fustei sale, care se transformă într-un fel de parașută, sau ca personajele care pot prezice viitorul. Personajele principale pierd din claritatea conturului, deoarece adevăratul protagonist este un grup, din care fac parte și doi spanioli abandonați pe o insulă pustie, Antonio și fiul său, crescut pe insulă ca un fel de arcaș barbar, în plin contact cu Natura. Cervantes nu a mai apucat să corecteze
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
narează într-o formă autobiografică o călătorie la muntele Parnas, la bordul unei galere dirijată de Mercur, în care unii dintre poeții elogiați încearcă să-l apere față de poeții slabi. Reuniți pe munte cu Apollo, ies victorioși din bătălie și protagonistul reușește să se întoarcă acasă. Opera e completată de „"Adjunta al Parnaso"”, în care Pancracio de Roncesvalles îi înmânează lui Cervantes două epistole de la Apollo. Datorită problemelor financiare, teatrul a fost marea vocație a lui Cervantes. De tânăr s-a
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
că tema din intermediul „"El viejo celoso"” („"Bătrânul gelos"”) se regăsește în nuvela exemplară „"El celoso extremeño"” („"Gelosul din Extremadura"”). În alte ocazii apar personaje de tip „"Sancho Panza"”, precum în intermediul „"Elección de los alcaldes de Daganzo"”, în care protagonistul este un degustător de vinuri la fel de bun ca Sancho din "Don Quijote". Tema barocă a aparenței și realității se regăsește în „"El retablo de las maravillas"” („"Catapeteasma minunilor"”), unde adaptează povestirea medievală a lui don Juan Manuel, regele dezbrăcat, pentru a
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
Harry James Potter este protagonistul cărților Harry Potter scrise de J. K. Rowling. Cărțile prezintă șapte ani din viață orfanului singuratic, care la vârsta de 11 ani descoperă că este vrăjitor și are părinți magicieni. El urmează cursurile de magie la Hogwarts - Școală de Farmece
Harry Potter (personaj) () [Corola-website/Science/307928_a_309257]
-
când a încercat să-l omoare și pe Harry. Rowling a mărturisit că personajul Harry Potter i-a venit în minte în timp ce aștepta un tren întârziat în 1990. După cele spuse de Rowling, ideea cărților Harry Potter cât și a protagonistului omonim i-a venit în timp ce aștepta un tren întârziat, de la Manchester la Londra, în 1990. Autoarea a spus că în toate aceste ore, ideea „băiatului sfrijit, cu părul negru-ciufulit, ochelari rotunzi și care nu știa că este vrăjitor, a devenit
Harry Potter (personaj) () [Corola-website/Science/307928_a_309257]
-
acestea ea a mărturisit că Harry nu se bazează pe nici un caracter real-viu, „el reprezintă doar o parte din mine”. Harry apare pentru prima dată în "Harry Potter și Piatră Filozofala" ("Harry Potter și Piatră Vrăjitorului" în Statele Unite) că principalul protagonist al românului. Cand Harry avea puțin peste un an, părinții lui au fost uciși de cel mai puternic vrăjitor întunecat, Lordul Cap-de-Mort, dar din anumite motive, Harry a supraviețuit blestemului fatal, care s-a întors asupra lui Voldemort, rupându-i
Harry Potter (personaj) () [Corola-website/Science/307928_a_309257]
-
critici precum Laurențiu Brătan, Alin Ludu Dumbrava sau Anca Grădinariu). Criticul Valerian Sava a considerat că filmul este vulgar atât prin imagini (Bizo visează să facă sex cu Iuliana în cuva camionului de la REBU), cât și prin limbajul folosit de protagoniști, titlul cel mai potrivit al producției cinematografice fiind "Bizo și țiganii". El a afirmat că MediaPRO Pictures &Distribution a ales să realizeze filme de o calitate îndoielnică, dar care să aducă venituri sigure, soluția pentru care s-a optat fiind
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
mult. În acest film el se lupta cu Spiridușul Verde(Harry Osborn), Sandman și Venom(Eddie Brock). În "Uimitorul Om-Păianjen" povestea clasică prinde viață printr-un nou Peter Parker interpretat de Andrew Garfield, oferind publicului o nouă viziune asupra personalității protagonistului. Peter este o fire rebelă, fiind retras și distant față de ceilalți. Pe parcursul acțiunii acesta încearcă să găsească un răspuns misterului ce învăluie identitatea părinților săi. El o cunoaște pe Gwen Sacy și se îndrăgostește de ea. Apoi, treptat, Peter își
Omul Păianjen () [Corola-website/Science/307957_a_309286]
-
filozof idealist și a criticat filozofia carteziană și societatea feudală, în special în ceea ce privește repartiția inechitabilă a bogăției în cadrul societății. Contemporan al „"secolului luminilor"”, determinist și ateu (sau cel puțin deist), D'Alembert, împreună cu prietenul său Voltaire, a fost unul dintre protagoniștii luptei împotriva absolutismului religios și politic, pe care el l-a denunțat în numeroasele articole din domeniul filosofiei scrise pentru Enciclopedie. În lucrarea sa "Philosophie expérimentale" („Filosofia experimentală”), D'Alembert definește filosofia astfel: „"Filosofia nu este altceva decât aplicarea rațiunii
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
cetățenilor etc. Planul pe anul 2008 a extins problematica studierii Revoluției pentru pregătirea altor categorii de lucrări cu valoare de instrumente de lucru pentru cercetătorii interesați și s-a extins, totodată, procedura inițierii unor dezbateri în prezența și cu participarea protagoniștilor unor evenimente importante care au avut loc în zilele Revoluției, sub formă de reuniuni colocviale. Echipele de cercetători pentru aceste proiecte s-au informat direct, din cele mai autorizate surse, despre evenimentele în sine despre care s-au pronunțat chiar
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
orice ca să rămână în București, își achiziționează, ca soț, un taximetrist, dar scrupulele miliției ca și idila postnupțială neprevăzută le încurcă socotelile. Comedie nostimă în care didacticismul scenaristului Francisc Munteanu e dres cu conotații realiste demne de consemnat. Unul dintre protagoniști este, de altfel, Bucureștiul anilor '80 surprins, în ebuliție, de privirea directorului de imagine Marian Stanciu. Pe lângă bibiluri comice în loc de gag, burlescul scăpat din hățuri al „avocatului” Saizescu și stridențele Dragăi în rol de soacră aprigă sunt, din fericire, dominate
Buletin de București () [Corola-website/Science/308358_a_309687]
-
Declarație de dragoste este un film de dragoste românesc din 1985, regizat de Nicolae Corjos. Protagoniștii filmului sunt Adrian Păduraru și Teodora Mareș, acesta fiind rolul ei de debut în cinematografie. Actorii Ion Caramitru și Tamara Buciuceanu-Botez joacă rolurile a doi profesori porecliți Socrate și respectiv Isoscel. Filmul relatează povestea romantică a doi tineri liceeni de
Declarație de dragoste (film) () [Corola-website/Science/308366_a_309695]
-
ar primi bine procesul de modernizare. Spre deosebire de stilul de viață al lui Mishima, personajul principal din “Confesiunea unei măști” suferă din cauză că nu poate controla evenimentele din viața sa. Deși se aseamănă cu Mishima prin pasiunea sa pentru sânge și masculinitate, protagonistul romanului nu împărtășește devotamentul lui Mishima pentru ordinea sistematică. Chiar atunci când se referă la moarte, personajul principal spune: “nu este nevoie să fac chiar eu asemenea acțiuni decisive, din moment ce sunt înconjurat de o recoltă bogată de moduri de a muri
Seppuku () [Corola-website/Science/302981_a_304310]
-
moduri de a muri - moarte într-un raid aerian, moarte la locul de muncă, moarte în serviciul militar, moarte pe câmpul de luptă...un criminal care a fost condamnat la moarte nu se sinucide”. Toate scenele de moarte pe care protagonistul din “Confesiunea unei măști” și le imaginează, sunt scene în care personajul nu are control asupra morții sale, deși el așteaptă cu nerăbdare orice rău care i-ar putea ieși în cale. Dorința personajului de a muri nu este ghidată
Seppuku () [Corola-website/Science/302981_a_304310]
-
tot felul, și am văzut și destui bolnavi terminal, un echipament serios pentru vîrsta de 25 de ani."” Acțiunea se desfășoară paralel pe două planuri temporale, pe de o parte în Moldova medievală, pe de alta în perioada interbelică. În spatele protagonistului interbelic, diplomatul Radu Novac, se ascunde figura diplomatului Nicolae Titulescu. Încercarea eșuată a lui Novac de a transforma România într-un stat european se oglindește în încercarea eșuată a unui mitropolit moldovean de a uni biserica autohtonă cu cea catolică
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
în libertate. Ce s-a mai petrecut după această dată poate numai fi bănuit, nu mai sunt informații cu privire la el. Pentru exegeți rămâne încă o taină nedescifrată de ce anume cartea " Faptele Apostolilor" termină atât de brusc istoria celor doi mari protagoniști: Petru (capp. 1-15) și Pavel (capp. 9-29). Convingerea cea mai plauzibilă este că această „neîncheiere” a cărții lasă să se înțeleagă că istoria abia începută trebuie „scrisă” de fiecare generație de creștini „până la venirea Domnului”. Tradiția creștină cea mai veche
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
trebuie ca toate straturile arheologice străbatute pâna acolo să fie vizibile. Adevăr valabil pentru personajul de roman în întregul lui. Toate straturile din care el se compune trebuie să fie active, elemente ale construcției epice".12 Așa sunt construiți și protagoniștii romanului, Matei și Dora, surprinși pe parcursul unei întregi relații de dragoste, de la punctul zero pâna la punctul terminus. Marele motor al romanului, dragostea, a fost aleasă de scriitor, căci ea duce pe barbat în mitologie, îl face să se simtă
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
a influențat și autori de benzi desenate ca Alan Moore și Grant Morrison (care îl citează într-un episod din Doom Patrol) și cantautori ca Francesco Guccini și Elvis Costello. Umberto Eco, în romanul Numele trandafirului numește pe unul dintre protagoniștii care a aspirat la funcția de bibliotecar, fără a reuși, "Jorge da Burgos", explicând la sfârșit că s-a referit chiar la Borges. În ciuda faptului că a fost favoritul obligatoriu al fiecărei ediții ale Premiului Nobel, începând cu anii 50
Jorge Luis Borges () [Corola-website/Science/302356_a_303685]
-
Apostol Bologa este privită din interior prin senzațiile trăite chiar de condamnat. Cele două execuții au loc în mod simbolic în momente diferite ale zilei: Svoboda moare într-o zi întunecoasă și umedă de noiembrie, cauzând primele frământări sufletești ale protagonistului, în timp ce Apostol Bologa moare simbolic în zorii unei zile de primăvară „cu ochii însetați de lumina răsăritului”. Stilul literar al lui Liviu Rebreanu este anticalofil, lipsit de podoabe. Partizan al romanului obiectiv, Rebreanu considera că „sinceritatea e calitatea de bază
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
criticilor (printre care Eugen Lovinescu, Șerban Cioculescu, George Călinescu și Tudor Vianu) îl cataloghează roman psihologic. Criticul român de limbă maghiară Gyula Kormos îl consideră un roman antirăzboi, Ion Simuț evidențiază componenta sa religioasă datorată descrierii unei crize mistice a protagonistului, pentru ca Gyula Dávid să considere că pune accentul pe aspectele sociale ale unui imperiu multinațional ce-și trimite soldații să lupte împotriva propriei națiuni. Romanul "Pădurea spânzuraților" a fost asemănat cu scrierile marilor romancieri ruși prin zugrăvirea fără patetism a
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
din 1904. O koala pe nume „Bunyip Bluegum” a apărut în "Budinca Magică", o carte de Norman Lindsay scrisă în 1918. Probabil cel mai faimos koala fictiv este . Creat de în 1933, a apărut în câteva cărți și a fost protagonistul unor filme, seriale, produse și al unui cântec din 1986 cu tematică ecologistă, al cântărețului . Primele timbre australiene cu o koala pe ele au fost tipărite în 1930. Reclamele pentru compania aeriană națională a Australiei, Qantas, care au început în
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
podium al lui Trulli dupa 3 ani. Acesta reușește un loc 3 după o luptă acerbă cu Heikki. În decursul acelei zile, Trulli clasifică acea luptă ca una dintre cele mai frumoase din ultimul timp în care el a fost protagonist. În următoarea jumătate a sezonului Jarno își continuă ascensiunea cu un loc 7 în Anglia, și în Ungaria și un loc 5 în MP al Europei disputat pe circuitul din Valencia. În acest timp, italianul este convins că în sfârșit
Jarno Trulli () [Corola-website/Science/302084_a_303413]
-
Wants the Bronx". Curând a luat și un premiu Tony pentru rolul din "Does the Tiger Wear a Necktie?". A devenit cunoscut după ce a jucat în "Me, Natalie" (1969) și "The Panic in Needle Park" (1971). Tot atunci se căutau protagoniști pentru ecranizarea romanului "Nașul" ("The Godfather") al lui Mario Puzzo. reușește să participe la preselecție și îl impresionează pe Francis Ford Coppola, regizorul, deși toți ceilalți participanți la acest proiect cereau un actor mai cunoscut decât "nimicul ăla de Pacino
Al Pacino () [Corola-website/Science/302145_a_303474]