7,950 matches
-
leșul câinilor să-l sfârtece și că acum ar vrea să-i mănânce bucată cu bucată carnea crudă. Iar apoi, mort, îl batjocorește și-l târăște prin praf și, după funeraliile lui Patrocles, timp de douăsprezece zile la ceasul când răsare soarele pe mare, îl târăște, legat de car, în jurul mormântului, de câte trei ori. Tot el jertfise pe rugul lui Patrocles, tăindu-le el însuși beregata, pe cei doisprezece tineri troieni pe care în ajun îi capturase, în timp ce tremurau ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ar fi putut mântui, dacă nuera „sfințirea ca adevăr” (Ioan 17, 17) care dezleagă din legături(Ioan 8, 32). Dar Învierea lui Hristos este ca și „desfacerea izvoarelor adâncului celui mare și deschiderea jgheaburilor cerului” (Fa-cere 7, 11); „Adevărul va răsări din pământ și dreptatea va privi dincer” (Psalm 84, 12). Pentru urmarea Sa, Mântuitorul arată și pașii pe care i-a făcutcu ucenicii Săi fără ca aceștia să știe. Aceste etape sunt descrise înpericopele Evangheliilor de după Duminica a 3-a din
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Tatăl” pentru ungerea pragului de sus cu „sângele Mielului”,astfel, „scăparea este Fiul”, deoarece toiagul lui Moise a desfăcutadâncul mării spre scăpare: „S-au desfăcut izvoarele adâncului celuimare și s-au deschis jgheaburile cerului” (Facere 7, 11); „Adevăruldin pământ va răsări și dreptatea va privi din ceruri” (Psalmi 84, 12).Dar puterea Jertfei este trecerea Mântuitorului prin inimile ucenici-lor pe care le deschide ca „toiagul” lui Moise apele: „Acum este judecata acestei lumi; acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fără nici o violență, este interpretată în SfântaLiturghie în lumina mărturisirii îngerești. Este aceeași chemare lașederea în Hristos în pace fără nici o violență și în solidaritate cuSfinții Îngeri. Ei nu s-au rușinat de Dumnezeu, Care în desăvârșirea Sa, „face să răsară soarele său peste buni și răi” (Matei 5, 45),neținând seama de ocările hulitoare ale lui Lucifer. Acest fapt aduceaminte de unele evenimente din Sfânta Scriptură: Moise a fost pe depsit pentru „folosirea” lui Dumnezeu împotriva vrăjmașilor Săi,atunci când a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
desăvârșirea” lui Dumnezeu, când vorbeau cu Mântuitorul, nudespre vrăjmașii Săi, ci despre „pătimirile sale de la Ierusalim”(Luca 9, 31), cunoscând, ca și toți proorocii Vechiului Testament, „măririle cele de după ele” (1 Petru 1, 11). Prin aceste „măriri”,Mântuitorul avea să răsară ca „Soarele dreptății” (Maleahi 3, 20),așa cum „piatra mică de după munte a atins picioarele de lut alestatuii cu capul de aur” care s-a sfărâmat (Daniel 2, 31-35), și așa cum David cel mic de statură a sfărâmat fruntea uriașului Goliat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Voia lui Dum-nezeu este sfințirea voastră” (1 Tesaloniceni 4, 3-4); „În sfințenieeste calea Ta” (Psalm 76, 13); „Veți vedea deosebirea dintre cel dreptși cel păcătos, dintre cel care slujește pe Dumnezeu și cel care nu-Lslujește” (Maleahi 3, 18); „Și va răsări vouă, celor ce vă temeți denumele Meu, Soarele dreptății...” (Maleahi 3, 20). Această biruință prin Jertfa și Învierea lui Hristos este arătată înrugăciunea liturghisitorilor la Sânta Liturghie înainte de invocarea Duhului Sfânt: „Mulțumim pentru această Liturghie pe care ai binevoit a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Sfântul Duh, Treimea cea de o ființă și nedespărțită”. Păstrarea „unității Duhului în legătura păcii”, dobândirea aceleiași simțiriîn Hristos (Filipeni 2 5), sunt subliniate de Sfântul Apostol Pavel carod numai al iubirii frățești, ele fiind apoi solul din care poate răsări mărturisirea comună a credinței în Hristos.Introducerea Simbolului niceo constantinopolitan în Sfânta Li-turghie este dovada că El se bucura de cea mai mare autoritate înBiserică, precum și dovada că această preluare a corespuns nevoilorreale ale vieții Bisericii și nu a fost
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cutreiere meleagurile natale, apoi Bucovina. La 14 ani însoțește o trupă teatrală la Botoșani, Cernăuți și chiar mai departe, la Brașov. La 16 ani pleacă la Blaj pe jos, poposind prin sate și „adunând material”. La vederea Blajului, unde a răsărit „soarele românismului” (Aron Pumnul), exclamă: „Te salut din inimă, Romă-Mică. Îți mulțumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedea”. Rămâne acolo o vreme pentru niște examene, după care merge la Sibiu, de unde pleacă la București, prin Rășinari, obiectivul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
De-au încăput numai în el Atâtea suferinți?... O, valuri ale sfintei mări, Luați-mă cu voi!” (1880); „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată; Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi, Ochii mei nălțam visători la steaua Singurătății. Când deodată răsăriși în cale-mi, Suferință tu, dureros de dulce... Pânîn fund băui voluptatea morții Neîndurătoare, ... Vino iar în sân, nepăsare tristă; Ca să pot muri liniștit, pe mine Mie redă-mă” (1882). Cine era Eminescu la începutul anului 1874, când punea înaintea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pentru ca organismul să fie sănătos, mai viguros. în timp apar și alte preocupări estetice, reclamate superior de spirit și concretizate în picturi, sculpturi și în arta olăritului. Astfel la orizontul lumii de acum 7 - 5 mii de ani î.Chr. răsărea un alt soare, destinat să scoată lumea din preistorie și medicina din tatonări și obscurantism. MEDICINA ASIRO-BABILONIANĂ SAU MESOPOTAMIANĂ În Orientul Apropiat și Mijlociu, în această răspântie de drumuri, continente și lumi, se făcuse deja cunoscută, în mileniul al V
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Palestina, Iran, Persia, Egipt, un Califat de răsărit având capitala în Damasc și ulterior la Bagdad. Mai târziu, 711, ajung în Spania realizând Califatul de apus cu capitala la Cordoba. într-o jumătate de mileniu arabii stăpâneau pământul de la soare răsare la soare apune. Mecca devine centru religios islamic așa cum l a decretat Mahomed (anul 570 p.Chr.) după voința lui Allah. Plecarea profetului de la Mecca la Medina, în propovăduire, a fost numită Hegira care înseamnă emigrare, ducerea cuvântului Allah pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
centralizarea cunoștințelor medicale, dezvoltarea chimiei, a științelor exacte, și tendința spre o medicină laică. Circumstanțe istorice, stagnări mentalitare, diminuarea contactelor au forțat la declin vechea medicină arabă atât de vestită în timpul lui Avicena. EVREII șI MEDICINA IUDAICĂ De sub pământuri milenare răsare civilizația popoarelor semite a căror contribuție în dezvoltarea medicinei este exemplară fiind relaționată medicinei din Mesopotamia, Egipt, Grecia, medicinei romane și arabe. Pe urme asiro-babiloniene, feniciene, aramaice, cananeene s-au afirmat civilizația și cultura vechilor semiți. Săpături arheologice și cercetări
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
extracte de plante. 3. MEDICINA JAPONEZĂ Miracolul japonez nu e de azi de ieri. De mii de ani acest popor se luptă cu neastâmpărul celui mai adânc ocean și cu cele mai multe cutremure de pământ. Poporul japonez locuiește în țara Soarelui Răsare din îndepărtatul Extrem Orient și s-a făcut prezent sub arcul semnului de întrebare și al unei tradiții care a stârnit curiozitatea lumii întregi. Sub protecția zeităților Zanami și Tzanagi, nu au simțit nevoia prea multor explicații. Au lăsat, de-
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sfera relațiilor se amplifică, orizontul se extinde. Expansiunea în spațiu se dublează de cea în cunoaștere. Apostolatul creștin este la datorie. Condițiile sunt favorabile însă mijloace sunt puține, subvenția fiind redusă. La 1600 primii europeni care ajung în țara Soarelui Răsare sunt navigatorii și medicii creștini olandezi. După jumătatea secolului vor veni și cu programe de sănătate. Tot la 1600, englezii, printre ei având și medici, înființează Compania Indiilor Occidentale. Mai târziu, francezii vor crea și ei Compania Franceză a Indiilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lucru nu ar însemna decât să-i avertizăm asupra acestei iuțeli. Chiar și atunci când nimic nu este forțat într-un poem prin necesitatea de a ne supune acestei reguli, de ce este nevoie ca la deschiderea teatrului, să facem observația că răsare soarele, că este amiaza în actul al treilea, și că apune la sfârșitul ultimului? Este o exagerare ce nu face decât să deranjeze; este destul dacă se stabilește posibilitatea lucrului în timpul în care este cuprins, și să-l putem găsi
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
regulilor, profesate de Clasicism, li se substituie o dorință de libertate și de invenție al cărei simptom cel mai manifest este Cearta dintre Antici și Moderni (la Querelle des Anciens et des Modernes). Incompatibile cu idealurile Luminilor care încep să răsară, tragedia și comedia nu mai au ocazia să placă. Numai Marmontel (1723-1799), căruia nu-i place drama, este unul dintre rarii lor apărători, acordându-le o valoare morală în ciuda rolurilor negative pe care le exploatează, uneia pentru că eliberează de pasiuni
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
caragialian, este și interpretarea "paginilor bizare", semnate de Urmuz. Comentariul Loredanei Ilie se deosebește de analiza aplicată acelorași pagini de Nicolae Balotă, în eseul monografic Urmuz, 1970. Cu un zâmbet, autoarea demonstrează cum, "din formele benigne" ale absurdului caragialian au răsărit, "asemenea unor "flori ale răului"" plăsmuirile urmuziene. Proza și dramaturgia lui Caragiale au avut rolul unor "dependențe catalizatoare" cum le numea Paul Cornea -, au acționat ca un ferment și au conturat "transmutația creatoare" în "paginile bizare", dând, prin raportare la
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
exemple suficiente care demonstrează că nerespectarea regulilor în virtutea cărora se desfășoară eficient comunicarea produce comicul. Anumite replici se sustrag vizibil maximei cantității, prin tautologie și enumerări inutile: Fagul este un copac, în timp ce fagul este un copac, iar stejarul un stejar răsare." Frecvența contradicțiilor este un indiciu al încălcării maximei calității: " Deși are trăsături regulate, nu se poate spune despre ea că este frumoasă. E prea inaltă și prea voinică. Trăsăturile ei nu sunt regulate, dar se poate spune despre ea că
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cadrului natural, într-un stil ce pastișează o manieră detestabilă de a scrie: Mizilul!... Așezată la poalele Tohanilor, celebre podgorii, această urbe o grădină se răsfață cu multă cochetărie pe o pajiște plană, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare și până apune, iarna și vara. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui drept precursor de către Eugen Ionescu. În același timp, ar trebui să îndrăznim, nu din patriotism, ci dintr-un fel de "melancolie a descendenței"3, să demonstrăm că, din formele benigne ale absurdului, surprins în instantanee comice de Caragiale, au răsărit, în noile condiții ale climatului interbelic, asemenea unor "flori ale răului", plăsmuiri urmuziene care își îmbracă tragicomedia într-un absurd malign, apocaliptic. Fireasca ezitare de a-l plasa pe Urmuz în rândul scriitorilor de factură postcaragialiană se dovedește fără temei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în spinare, lăsând în urmă și câteva mursecate, era lupul al cărui, singur numele, băga lumea în răcori... iar el vroia să-l înfrunte singur doar cu un toiag... „ - Îmblî ca un lup sânguratic, mai povestea despre moșier fostul hăitaș... Răsare, ca din pământ, când nici nu te-aștepți, stă și să uitî la tini ca o sălbăticiune, șî cheri înghițât di codru. Da nu faci nimănui rau!“ Și tot Fanachi mai povestea... „Fugi di oamini, di rău‟ lor fugi, șî
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
sonor, trist și puternic totodată... Amândoi simțindu-se pătrunși de puterea lui. Deodată, ochii i se umplură de lacrimi, și murmură ca pentru sine... Iubesc viața măi Fanachi, iubesc sfântul pământ fălcian, răzășăsc, din care mă trag... din care o răsărit atâția, atâția mari patrioți... șî nu pot să nu-i pomenesc măcar pe câțiva din ei... și-și șterse obrajii cu dosul palmelor. Îmi povestea tata, măi Fanachi... când mă făcusem mai mărișor: „-Vezi portretele Regelui și Reginei țării noastre
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se putea spune dacă sunt tineri ori vârstnici, căci erau betegi ori sufereau de ceva, aveau fețe chinuite... Satele se urâțiseră... Amuțiseră. Rar mai cânta câte cineva... și atunci, ori era beat ori nebun. Încleștările morții s-au dezlănțuit. Atunci, răsări peste câmpiile pustiite o altă stăpână ce-și înfingea ghearele sale crude în sufletul omenesc. Era deznădejdea, cu chipul ei hidos și uscat, chinuit de neliniști, cu ochi rătăcitori și bolnavi ca de friguri... Ea poartă, în sufletul ei negru
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
atunci, Toma Chiuariu, marele povestitor, vestitul vânător, n-a mai povestit ce-a văzut în pădure, ori ce n-a văzut... niciodată, nimănui... Pădurea rămânând, mai departe, tainică și tăcută, ca întotdeauna... CAPITOLUL V Povestiri din război... Ceara, caldă. Luna răsărise de după creastă, devreme și se suise la vreo două sulițe pe cer. Era pe la 1881... în ajun de Sânt-Ilie... La casa pădurarului, în ceardac... dondănit molcom de oameni. Anton povestea întâmplări, din război, cutremurătoare și despre Anul mântuirii... Bătrânul Toma
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Ei, șî ci... păn‟ la urmî, tot mă iartî..!“ Pădurarul, la supărare, o mai mustra câte odată, dar cu blândețe... Supărarea nu ținea mult, o mângăia pe creștet și-i făcea toate voile. * 1884, toamna... Anuca la opt ani... ...Abia răsărise soarele de după creastă, când Anuca sui cele câteva trepte de la intrare în școală. Se strecură prin ușa întredeschisă, și privi roată în jur, în clasa goală. Tabla aceea mare și neagră... îi sări prima în ochi. Apoi, privind șirul de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]