7,454 matches
-
cu câte 2 motoare F-1 fiecare, deci, în total 13 motoare F-1 la lansare. Naveta spațială a fost concepută inițial pentru a funcționa în tandem cu Saturn V. Au fost propuse mai multe configurații în care naveta era lansată cu ajutorul rachetei Saturn V, s-a luat în considerare și posibilitatea de a reutiliza treaptă S-IC. Naveta urma să se fie folosită pentru logistică și rachetă pentru plasarea componentelor pe orbită. Întreruperea programului a lăsat NAȘĂ fără un vehicul de lansare
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
cu Saturn V. Au fost propuse mai multe configurații în care naveta era lansată cu ajutorul rachetei Saturn V, s-a luat în considerare și posibilitatea de a reutiliza treaptă S-IC. Naveta urma să se fie folosită pentru logistică și rachetă pentru plasarea componentelor pe orbită. Întreruperea programului a lăsat NAȘĂ fără un vehicul de lansare de mare capacitate. Ar fi fost necesare doar câteva zboruri pentru lansarea Stației Spațiale Internaționale, dacă ar fi fost folosită rachetă Saturn V. Unele voci
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
folosită pentru logistică și rachetă pentru plasarea componentelor pe orbită. Întreruperea programului a lăsat NAȘĂ fără un vehicul de lansare de mare capacitate. Ar fi fost necesare doar câteva zboruri pentru lansarea Stației Spațiale Internaționale, dacă ar fi fost folosită rachetă Saturn V. Unele voci susțin că ar fi putut fi evitat și dezastrul navetei Challanger din 1986. Au mai existat și alte proiecte strâns legate de Saturn V care au fost abandonate total sau parțial la întreruperea programului Apollo. Majoritatea
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
Saturn V. Unele voci susțin că ar fi putut fi evitat și dezastrul navetei Challanger din 1986. Au mai existat și alte proiecte strâns legate de Saturn V care au fost abandonate total sau parțial la întreruperea programului Apollo. Majoritatea rachetelor propuse pentru construcție (peste 30 la număr) între 1950 și 1980, mai mari decât Saturn V, au purtat numele de cod Nova. Wernher von Braun și alții aveau planuri de construcție a unei rachete cu 8 motoare F-1 pe prima
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
parțial la întreruperea programului Apollo. Majoritatea rachetelor propuse pentru construcție (peste 30 la număr) între 1950 și 1980, mai mari decât Saturn V, au purtat numele de cod Nova. Wernher von Braun și alții aveau planuri de construcție a unei rachete cu 8 motoare F-1 pe prima treaptă. Aceasta ar fi putut fi folosită pentru o lansare directă spre Luna a unei capsule cu oameni la bord. Alte concepte prevedeau folosirea unei rachete Centaur că treaptă superioară sau atașarea unor propulsoare
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
și alții aveau planuri de construcție a unei rachete cu 8 motoare F-1 pe prima treaptă. Aceasta ar fi putut fi folosită pentru o lansare directă spre Luna a unei capsule cu oameni la bord. Alte concepte prevedeau folosirea unei rachete Centaur că treaptă superioară sau atașarea unor propulsoare auxiliare. Aceste îmbunătățiri ar fi permis lansarea unor vehicule spațiale de mari dimnesiuni spre planetele îndepărtate din sistemul solar sau a unei misiuni cu echipaj uman spre Marte. Începând cu 2006 NAȘĂ
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
atașarea unor propulsoare auxiliare. Aceste îmbunătățiri ar fi permis lansarea unor vehicule spațiale de mari dimnesiuni spre planetele îndepărtate din sistemul solar sau a unei misiuni cu echipaj uman spre Marte. Începând cu 2006 NAȘĂ are în vedere construcția unei rachete de mare capacitate, numită Ares V. Acesta este din aceeași clasa cu Saturn V din punctul de vedere al înălțimii și masei. Numele a fost ales pentru a omagia rachetă Saturn V. Principala ei funcție va fi să plaseze pe
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
Marte. Începând cu 2006 NAȘĂ are în vedere construcția unei rachete de mare capacitate, numită Ares V. Acesta este din aceeași clasa cu Saturn V din punctul de vedere al înălțimii și masei. Numele a fost ales pentru a omagia rachetă Saturn V. Principala ei funcție va fi să plaseze pe orbită echipamentul necesar unor misiuni spre Luna sau chiar Marte. Spre deosebire de Saturn V, Ares V este prevăzută doar cu 2 trepte. Prima treaptă ar trebui să aibă același diametru că
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
dispune de 5 motoare RS-68, amplasate similar cu motoarele de la treaptă S-IC, în formă de cruce. Inițial Ares V trebuia să folosească același tip de motoare că și naveta spațială, dar, în urma utilizării cu succes a motoarelor RS-68 pentru rachetă Delta IV, au fost alese acestea. Propulsoarele RS-68 mai au și alte avantaje: sunt mai puternice și mai usor de construit. Pentru a doua treaptă vor fi folosite probabil unul sau mai multe motoare de tip J-2X, versiuni modernizate ale
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
și mai usor de construit. Pentru a doua treaptă vor fi folosite probabil unul sau mai multe motoare de tip J-2X, versiuni modernizate ale motoarelor J-2. Din 1964 până în 1973 au fost alocate 6,5 miliarde de dolari pentru construcția rachetelor Saturn V, maximul fiind atins în 1966, suma pevăzută în bugetul pentru anul respectiv fiind de 1,2 miliarde USD. Unul din principalele motive pentru întreruperea programului Apollo a fost costul uriaș. În anul 1966 NAȘĂ a primit 4,5
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
4,5 miliarde de dolari, sumă care reprezenta 0,5% din produsul intern brut al SUA în acea vreme. În același an Ministerului Apărării (Department of Defense) i-au fost alocate 63,5 miliarde de dolari. În prezent există 3 rachete Saturn V expuse în diverse locații, toate orizontal: Dintre acestea 3 doar versiunea de la Johnson Space Center este compusă integral din secțiuni construite și echipate pentru zbor. La U.S. Space & Rocket Center în Huntsville se află de asemenea o machetă
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
treaptă a fost convertita într-o versiune de rezervă pentru Skylab, si se află la Național Air and Space Museum. Prin anul 1996 a început să se răspândească un zvon potrivit căruia NAȘĂ ar fi pierdut sau distrus toate schițele rachetei Saturn V. Acest zvon este total neadevărat, planurile fiind păstrate pe microfilme la Marshall Space Flight Center.
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
în anul 1991 și este de 51,8 kilometri. A fost stabilit de un balon "Winzen" cu un volum de 1,35 milioane m, fiind lansat în octombrie 1972 in Chico, California, Statele Unite. Această înălțime a fost depășită doar de rachete. Sondele spațiale sovietice „Vega 1” și „Vega 2” lansează în 1984 două baloane metereologice în atmosfera planetei Venus care au putut fi urmărite timp de două zile de pe sondă. Baloanele pot fi utilizate ca: jucării pentru copii, în scop decorativ
Balon () [Corola-website/Science/305877_a_307206]
-
de forță de muncă din națiunile ocupate - și procedînd astfel, obținînd muncitori pentru (printre alte lucruri) fabricile de armament ale lui Speer, folosind cele mai brutale metode. În 10 decembrie 1943 Speer a vizitat fabrica subterană Mittelwerk unde se produceau rachete V-2 situată într-un lagăr de concentrare de muncă: Șocat de condițiile de muncă de acolo (5,7% din forța de muncă a murit în acea lună) și pentru a se asigura că muncitorii erau în bună formă pentru
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
Paris, unde s-a reîntâlnit cu prietenul său, ziaristul Just Buisson (1843-1886). Pe lângă profesia comună, cei doi prieteni împărtășeau și o pasiune comună pentru tehnică. Împreună cu Just Buisson a studiat propulsia aeronavelor mai ușoare decât aerul (dirijabile), precum și a motoarelor rachetă. La expoziția aviatică de la Paris din 1881 fusese prezentat un aerostat propulsat cu ajutorul unui motor electric. Alexandru Ciurcu și Just Buisson propun ca în locul motorului electric să se utilizeze un motor cu reacție și chiar obțin un prim brevet din
Alexandru Ciurcu () [Corola-website/Science/305897_a_307226]
-
în întâmpinarea summitului de la Washington (Adoptare.) Dezbateri asupra proiectului de Hotărâre pentru constituirea Comisiei parlamentare de anchetă privind actele de contrabandă de la Aeroportul Otopeni. Adoptarea proiectului de Hotărâre privind aprobarea intrării și staționarii pe teritoriul României a doua divizioane de rachete antiaeriene ale Armatei Naționale a Republicii Moldova pentru executarea unor activități de pregătire pentru lupta și trageri antiaeriene. Dezbateri asupra proiectului de Hotărâre privind organizarea și funcționarea Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului
Corneliu Dorin Gavaliugov () [Corola-website/Science/305329_a_306658]
-
O rachetă este un vehicul, un proiectil, o aeronavă sau o navă spațială a cărui forță necesară deplasării este obținută prin reacțiunea obiectului însuși la ejectarea cu viteză ridicată a unor gaze realizate în urma arderii unui combustibil lichid sau gazos provenind dintr-
Rachetă () [Corola-website/Science/305455_a_306784]
-
vehicul, un proiectil, o aeronavă sau o navă spațială a cărui forță necesară deplasării este obținută prin reacțiunea obiectului însuși la ejectarea cu viteză ridicată a unor gaze realizate în urma arderii unui combustibil lichid sau gazos provenind dintr-un motor rachetă. Principiile, respectiv legile fizicii după care o rachetă se deplasează sunt Principiul acțiunii și reacțiunii, care reprezintă una din legile mecanicii clasice (cunoscute și sub numele de "Legile lui Newton") și legea conservării impulsului. Până la mijlocul anilor 1960, specialiștii considerau
Rachetă () [Corola-website/Science/305455_a_306784]
-
spațială a cărui forță necesară deplasării este obținută prin reacțiunea obiectului însuși la ejectarea cu viteză ridicată a unor gaze realizate în urma arderii unui combustibil lichid sau gazos provenind dintr-un motor rachetă. Principiile, respectiv legile fizicii după care o rachetă se deplasează sunt Principiul acțiunii și reacțiunii, care reprezintă una din legile mecanicii clasice (cunoscute și sub numele de "Legile lui Newton") și legea conservării impulsului. Până la mijlocul anilor 1960, specialiștii considerau că racheta în trepte a fost inventată în
Rachetă () [Corola-website/Science/305455_a_306784]
-
respectiv legile fizicii după care o rachetă se deplasează sunt Principiul acțiunii și reacțiunii, care reprezintă una din legile mecanicii clasice (cunoscute și sub numele de "Legile lui Newton") și legea conservării impulsului. Până la mijlocul anilor 1960, specialiștii considerau că racheta în trepte a fost inventată în 1650, de polonezul Kazimierz Siemienowicz. Printr-o comunicare științifică, prezentată în 1966 la Congresul Internațional de Aeronautică de la Madrid, savantul român Elie Carafoli, care era și președintele Federației Internaționale de Astronautică, a răsturnat definitiv
Rachetă () [Corola-website/Science/305455_a_306784]
-
1966 la Congresul Internațional de Aeronautică de la Madrid, savantul român Elie Carafoli, care era și președintele Federației Internaționale de Astronautică, a răsturnat definitiv această ierarhie. Bazat pe un vechi manuscris găsit în arhivele de la Sibiu, Carafoli a demonstrat că primele rachete în trepte au fost construite de sasul Conrad Haas, la Sibiu, în 1529. Spre deosebire de zborul animalelor, care se bazează cel mai adesea pe sustentația și deplasarea în spațiu cu ajutorul unei perechi de aripi (în cazul păsărilor, liliacului, singurul mamifer zburător
Rachetă () [Corola-website/Science/305455_a_306784]
-
la avioane, respectiv de elicea orizontală, la helicoptere, realizează desprinderea de pământ și zborul. Motoarele folosite la propulsarea zborului de sustentație folosesc un carburant aflat la bordul aeronavei care arde pe seama oxigenului (numit adeseori și comburant) existent în aer. Zborul rachetă folosește un motor de propulsie, numit motor rachetă, care folosește energia degajată din arderea unui jet presurizat de carburant într-un contrajet, de asemenea presurizat, de comburant. Camera de ardere este de obicei o cavitate de o anumită formă volumică
Rachetă () [Corola-website/Science/305455_a_306784]
-
realizează desprinderea de pământ și zborul. Motoarele folosite la propulsarea zborului de sustentație folosesc un carburant aflat la bordul aeronavei care arde pe seama oxigenului (numit adeseori și comburant) existent în aer. Zborul rachetă folosește un motor de propulsie, numit motor rachetă, care folosește energia degajată din arderea unui jet presurizat de carburant într-un contrajet, de asemenea presurizat, de comburant. Camera de ardere este de obicei o cavitate de o anumită formă volumică curbilinie (datorită efectelor de distorsiune a curgerii laminare
Rachetă () [Corola-website/Science/305455_a_306784]
-
gazele arse sunt evacuate. Ambele substanțe, atât carburantul, cât și comburantul, trebuie să se găsească la bordul vehiculului. Momentul de rotație se transmite ajutajului, pe pereții fuzelajului apărând astfel un moment de rotație de sens contrar care tinde să răsucescă racheta în spațiu. Așa se explică rotația rachetei în primele faze ale zborului și după aceea, afectând astfel tot zborul, chiar dacă racheta are o formă simetrică.
Rachetă () [Corola-website/Science/305455_a_306784]
-
carburantul, cât și comburantul, trebuie să se găsească la bordul vehiculului. Momentul de rotație se transmite ajutajului, pe pereții fuzelajului apărând astfel un moment de rotație de sens contrar care tinde să răsucescă racheta în spațiu. Așa se explică rotația rachetei în primele faze ale zborului și după aceea, afectând astfel tot zborul, chiar dacă racheta are o formă simetrică.
Rachetă () [Corola-website/Science/305455_a_306784]