7,913 matches
-
imagine a realității și prin aceasta își pierde materialitatea și relația directă cu imediatul. Manifestându-se ca o formă subiectivă sau contextuală ceea ce încă mai numim realitate și-a pierdut puterea explicativă. Indiferent în care curent filosofic ne încadrăm (de la realism la reprezentaționism sau pragmatism) realul nu mai este empiric, exterior, ci doar o sinteză perceptiv-contextuală subiect-obiect. Transferul cunoașterii de la realitate la imagine introduce un element nou: narațiunea. Cunoașterea narativă este considerată de Lyotard ca fiind principala modalitate de cunoaștere. "Mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Gianni Vattimo, Sfîrșitul modernității, Editura Pontica, Constanța, 1993. 13 Ibidem, p. 7. 14 Ibidem, p. 10. 15 G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, Editura Humanitas, București, 1995. 16 Karl Popper, Logica cercetării, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 17 Realismul lui Popper, pentru a depăși ideile relativismului, aduce zona imaginarului la nivelul realității. Lumea a treia descrisă de filosof nu este decât un proces invers al relativizării. În loc să considerăm realul ca formă subiectivă, considerăm imaginarul ca formă a obiectivă a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
stridente etc. sau calme, duioase, armonioase, joviale; cu aceeași motivație ca a coloritului; - imaginile sonore se compun, de regulă, cu elemente la nivelul fonetic (vocale, consoane etc.), morfologic (interjecția) sau stilistic (aliterația, onomatopeea, etc.);pastelul este o adevărată probă pentru realismul și caracterul național, popular al artei scriitorului; - autorul își face cunoscută atitudinea înalt contemplativă, deci subiectivă, în fața frumuseților eterne ale naturii; sau se folosește de peisaj doar ca pretext pentru a-și expune anumite idei, concepții, etc.; - imaginația scriitorului este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
grupată în jurul Școlii lui Nae Ionescu era o elită intelectuală organică, la modul ei deplin, mărturisitoare a Adevărului christic, coliturghisitoare în interiorul Ecclesiei, atașată structural tradiției patristice, o elită creștină care nu a abdicat de la misiunea ei esențială: reconectarea cu luciditate, realism și profunzime la Predanie, ca unica măsură de dezvoltare firească a unei culturi rodnice. Dacă ne raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului Sinod și al Pariarhului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
smerenia "care se dă fără întoarcerea asupra sa". Nu se poate înțelege semnificația profundă a acestei culturi a Duhului fără a ne raporta la o valoare esențială a creștinismului, la atributul său primordial, libertatea credinței. În forma mistică a cunoașterii, realismul scoate omul din lumea vizibilă, transgresând indistincțiile dintre exterior și interior și situând ființa în orizontul arhetipurilor. În plan uman, potrivit concepției lui Petre Țuțea, Realul nu se identifică cu obiectul cunoașterii fenomenalismul kantian, ficționalismul -, iar sub raport mistic, Realul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este indeniabilă, căci la originea ei stă tot un act de alegere, al rațiunii. George Manu evidențiază adevărurile, dar și limitele cunoașterii științifice, pronunțându-se împotriva dialecticii și a tuturor idealismelor care au marcat istoria gândirii umane, din perspectiva unui realism lucid, care ne permite să întrezărim poziția tragică a savantului creștin care știe că, dincolo de adevărurile relative la care știința poate ajunge, stă nedezlegată marea taină a Adevărului. George Manu a înțeles mai bine decât oricare altul că sensibilitatea religioasă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este preocuparea lui Alecsandri. De aici un lung șir de figuri ale intimității și ale euforiei" (E.S.). Dacă la Dante și Eminescu iubirea mișcă sori și stele, pentru Alecsandri totul este mult mai terestru și pragmatic, mai natural, condus de realismul sănătos al vieții. A scrie, pentru Alecsandri, ne spune punctual eseistul, înseamnă: "1) a intimiza, a stăpîni și a ordona informul, haosul material și 2) a elibera fantezia de strînsorile realului" (E.S.). Lui Alecsandri i se recunoaște prioritatea în afirmarea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
contextul dezvoltării umane, nu putem ignora nici fenomenul de globalizare a culturii. Din păcate, nu există un gen de cultură specific globalizării. Dacă în cultura europeană a secolelor trecute putem vorbi despre curente artistice cum ar fi romantismul, simbolismul sau realismul, astăzi nu putem vorbi de producții culturale specifice globalizării. Am putea vorbi spre exemplu (fapt confirmat de literatura de specialitate), despre cultura de tip „Disney”, sau despre cultura de tip „fast-food”, promovate prin internet sau televiziune. Aceste producții sunt de
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
a fizionomiilor se �n-rude?te cu expresionismul (�nceputul secolului al XIV-lea); �n vreme ce, c�?iva ani mai ț�rziu, pe turnul de nord al fă?a-dei de la Amiens, s�nt f?cute portrete de contemporani de un realism p?trunz?tor. Vitraliul Materia ?i morfologia arhitecturii gotice s�nt �n egal? m?sur? datorate sticlei ?i pietrei. Av�nd calitatea de compus al �nveli?ului construc?iei ?i că sistem plastic ?i simbolic, vitraliul este una din caracteristicile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
proiecteaz? case colective ?i fuziuni de arte, instituie, �n 1920, la Moscova, acele VHUTEMAS (Ateliere superioare de art? ?i de tehnic?), �n care se �nfrunt? tendin?ele �idealiste� ?i �productiviste� ale constructivismului, p�n? �n 1930, c�nd stalinismul impune realismul socialist. �ntre toate focarele modernit??îi, ideile, operele ?i oamenii ?es o re?ea internă?ional? de schimburi ?i de confrunt?ri, uneori polemice, ca urmare a varia?iilor de apreciere a conceptelor fondatoare ?i a angajamentelor politice ale oamenilor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
stalinist?. Academia de arhitectur? este cea care furni-zeaz? proiectele-tip pentru locuin?e ?i cl?dîrî publice, ale c?ror implant?ri s�nt sistematice, iar fă?adele s�nt tratate �n diverse stiluri istorice sau �na?ionale�, dup? preceptele realismului socialist �n vigoare din 1930 ?i pentru care stă?iile de metrou din Moscova s�nt exemple bune: stă?iile Kropotinskaia (1936), Kol?evaia (1938) sau Arbatskaia (c?tre 1945). Dar �n 1955, partidul comunist ?i Consiliul de mini?tri
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ionalismului anilor �20 cu unele utopii ale lui Boull�e (secolul al XVIII-lea), cu purismul lui Loos, cu stranietatea picturilor �metafizice� ale lui Chirico ?i mai ales cu o analiz? tipologic? rigu-roas? a arhitecturii urbane tradi?ionale. Acolo este �realismul� demersului s?u, sus?ine Rossi. El face din această o aplică?ie strict? �n imobilul complexului de locuin?e Gallaratese 2 (Milano, 1970-1973), o arip? de 182 m pe portic, cu forme pe c�ț de albe, pe at
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
utile din punctul de vedere al acțiunii practice, generalitățile convenționale și acceptate social, în sfârșit tot ceea ce maschează realitatea, pentru a ne pune față în față cu realitatea însăși. Există o neînțelegere, în această privință, care a generat dezbaterea dintre realism și idealism, în arta. Artă nu este decât viziune, o viziune mai directă a realității [s.n.]. Dar aceasta puritate a percepției implică o ruptură cu convenția utilă, un dezinteres înnăscut și localizat al simțurilor și al conștiinței, în sfârșit, o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
implică o ruptură cu convenția utilă, un dezinteres înnăscut și localizat al simțurilor și al conștiinței, în sfârșit, o anumita imaterialitate a vieții, ceea ce, din totdeauna, numim idealism. Am putea astfel spune, fără a ne juca cu sensurile cuvintelor, ca realismul există în opera, iar idealismul în suflet și că numai prin intermediul idealității reluăm contactul cu realitatea [s.n.]44. Ceea ce permite artei să depășească distanță ce separă, din rațiuni practice, realitatea de noi, sunt, oricât ar părea de paradoxal, mijlocele de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
unor multiple cauze, dependente sau nu de voința sa. Acest fapt nu trebuie să constituie un argument în favoarea excluderii sale din școala de masă sau a transferării într-o școală specială. Cel mai indicat ar fi să analizăm situația cu realism și obiectivitate. De exemplu, există anumite situații în care școala poate genera stări de disconfort, care produc copilului anxietate, acesta ajungând la insuccese școlare; de asemenea, în unele cazuri deciziile profesorilor, sarcinile oferite elevilor sau modalitățile de organizare a activităților
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
această parte a istoriei arhitecturii și urbanismului din România, Încă insuficient cercetată, este importantă atât prin Însăși natura proprie a fenomenului, cât și pentru completarea și nuanțarea tabloului general al totalitarismului autohton. Consider oportună cercetarea prin prisma impactului pe care „realismul― socialist l-a avut asupra societății, atât cea comunistă cât și cea postdecembristă, folos ir ea arhitecturii și a urbanismului ca mijloace operative ale Partidului Comunist Român, În implementarea „noii ordini― socialiste din perioada 1945-1989 și poate chiar În reliefarea
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
această concepție despre opera literară ca sistem stratificat de norme lasă totuși neclarificat modul real de existență ai acestui sistem. Pentru a trata această problemă într-un mod adecvat, s-ar cuveni să soluționăm controverse ca acelea dintre nominalism și realism, mentalism și behaviorism - pe scurt, toate problemele principale ale epistemologiei. Totuși, pentru scopurile ce le urmărim, va fi suficient să evităm două atitudini opuse : platonismul extrem și nominalismul extrem. Nu trebuie să ipostaziem sau să "reificăm" acest sistem de norme
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
crea iluzia realității, mijloc folosit însă adesea" ca în Călătorule lui Gulliver, ca o momeală spre a-l atrage pe cititor într-o situație improbabilă sau incredibilă oare este fidelă realității" într-un sens mai profund decât sensul pur circumstanțial. Realismul și naturalismul, în dramă sau în roman, nu sânt altceva decât mișcări literare sau literar-filozofice, convenții, stiluri, cum sânt și romantismul sau suprarealismul. Deosebirea dintre ele nu corespunde celei dintre realitate și iluzie, ci deosebirii dintre diferitele concepții despre realitate
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
dramatice cu descrierea sau narațiunea directă, și a ambelor cu rezumatul narativ. Motivele și procedeele diferă de la o epocă la alta. Romanul gotic le are pe ale lui ; romanul realist, la fel. în mod repetat, Dibelius vorbește de faptul că "realismul" lui Dickens este realismul din Märchen, din basme, nu realismul romanului naturalist, procedeele folosite ducând la motive melodramatice demodate : omul considerat mort care învie, sau copilul a cărui paternitate 'adevărată este, în fine, stabilită sau misteriosul binefăcător care se dovedește
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
narațiunea directă, și a ambelor cu rezumatul narativ. Motivele și procedeele diferă de la o epocă la alta. Romanul gotic le are pe ale lui ; romanul realist, la fel. în mod repetat, Dibelius vorbește de faptul că "realismul" lui Dickens este realismul din Märchen, din basme, nu realismul romanului naturalist, procedeele folosite ducând la motive melodramatice demodate : omul considerat mort care învie, sau copilul a cărui paternitate 'adevărată este, în fine, stabilită sau misteriosul binefăcător care se dovedește a fi un fost
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
rezumatul narativ. Motivele și procedeele diferă de la o epocă la alta. Romanul gotic le are pe ale lui ; romanul realist, la fel. în mod repetat, Dibelius vorbește de faptul că "realismul" lui Dickens este realismul din Märchen, din basme, nu realismul romanului naturalist, procedeele folosite ducând la motive melodramatice demodate : omul considerat mort care învie, sau copilul a cărui paternitate 'adevărată este, în fine, stabilită sau misteriosul binefăcător care se dovedește a fi un fost condamnat. *14 Intr-o operă literară
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
deosebește romanul de dramă ; dar dacă vom chitui mai bine, vom constata că aceasta e mai degrabă o chestiune de epocă. Acordarea unei atenții stăruitoare cadrului, în dramă sau în roman, este mai degrabă o caracteristică a romantismului sau a realismului (cu alte cuvinte a secolului al XIX-lea), decât a întregii literaturi, în dramă, cadrul poate fi evocat verbal, în textul piesei (ca la Shakespeare) sau descris în indicațiile scenice. Unele "scene'' din Shakespeare nu pot fi de loc localizate
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cel mai exact, trăire a poemului. Evaluarea poemului este perceperea, descoperirea unor calități și relații, valoroase din punct de "vedere estetic, structural prezente în poem pentru orice cititor competent. Frumusețea, spune Eliseo Vivas, explicând ceea ce •el numește "relativismul obiectiv" sau "realismul de perspectivă", este o trăsătură a anumitor lucruri, prezentă în ele ; dar prezentă numai pentru cei înzestrați cu acea capacitate si acea cultură care fac posibilă descoperirea ei. *28 Valorile există potențial in structurile literare : ele sunt remarcate și într-
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
primul rând termeni literari, în timp ce "victorian", "edwardian" si "georgian" sunt legați de domniile suveranilor. Același tablou surprinzător ni-l prezintă aproape orice altă literatură : de exemplu, termenul "perioada colonială", folosit în literatura americană, este de origine politică, în timp ce "romantism" si "realism" sunt termeni literari. 348 În apărarea acestui talmeș-balmeș de termeni putem, desigur, spune că istoria însăși a provocat această aparentă confuzie ; că în calitatea noastră de istorici literari, trebuie să ținem seama, în primul rând, de ideile, concepțiile, programele și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]