8,278 matches
-
că schimbarea regimului mi-ar fi dat posibilitatea să-mi văd fiica mea aflată spikeriță la Radio Paris». Tot în discuțiile purtate, inculpata împreună cu celălalt coinculpat au calomniat regimul nostru democrat popular arătând în mod tendențios că în prezent literatura realist socialistă n-ar reda realitatea, că în țara noastră n-ar fi libertate și că scriitorii ar scrie nu din convingere, ci din interese materiale. În vara anului 1957, inculpata Bălăcioiu Ecaterina a primit de la coinculpatul Diaconescu Stelian mai multe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
emisiunile pentru România, și alături de soțul său - scriitorul Eugen JERUNCA [Virgil Ierunca] -, fugar și el, au întemeiat un cenaclu literar unde erau audiate atât producțiile originale ale românilor aflați peste hotare, cât și ale altor protogoniști (sic!) ai cerințelor supra realiste. Este notoriu faptul că sub egida acestor întruniri cu carac ter literar MONIQUE LOVINESCU și soțul său, ală turi de ceilalți acoliți, au desfășurat o intensă activitate de spionaj - activitate pe (sic!) care însă ECATERINA BĂLĂCIOIU neagă că ar fi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
-mi păstrez simțul proporțiilor. Pe bune, hai s-o spunem p-aia dreaptă, fiecare nuntă are hopurile ei, nu? Nu poți să te aștepți ca totul să meargă ca uns. Tocmai am cumpărat o carte nouă, cu titlul O mireasă realistă, care îmi face foarte bine la moral. Are un capitol întreg despre chichițele nunților, unde scrie că: „Indiferent cât de insurmontabilă pare problema, va exista întotdeauna o soluție! Așa că nu-ți fă griji!“ Exemplul pe care îl dau ei este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
că bat atât de tare cu creionul în masă, că aproape am făcut semne în blat. Da, zic, cu un zâmbet exagerat de vesel. De ce nu mi-ar fi? Nu i-am spus absolut nimic lui Luke. În O mireasă realistă scrie că, pentru a nu-ți plictisi de moarte logodnicul cu detalii despre nuntă, e bine să îi spui doar lucrurile pe care dorește să le știe. Și, pe de altă parte, nu cred că Luke chiar trebuie să știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
este săpată următoarea inscripție : „Aici sunt Îngropate victimele barbariei naziste și prefăcute În săpun. Rugați-vă pentru dânșii !” <endnote id="(482)"/>. Morminte simbolice similare se află la Sighet, Dorohoi și În alte orașe românești <endnote id="(554, vezi ilustrații)"/>. Explicația realistă „Murdăria nu este consecvența sărăciei - scria Într-o «cărticică populară», Ruhălă și Mesia, din 1858 -, ci un vițiu propriu al poporului evreesc. Românul nu se Înșală când caracterizează pe evreu cu epitetul : Jidov necurat” <endnote id="(3, p. 20)"/>. Soluției
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cărticică populară», Ruhălă și Mesia, din 1858 -, ci un vițiu propriu al poporului evreesc. Românul nu se Înșală când caracterizează pe evreu cu epitetul : Jidov necurat” <endnote id="(3, p. 20)"/>. Soluției „rasiste” i s-a opus alta, așa-zis „realistă”. Au fost savanți, inclusiv evrei, care au susținut teoria conform căreia viața de mizerie dusă de majoritatea populației evreiești În ultimele secole, precum și condițiile igienice precare din ghetourile și târgurile (stetl-urile) Europei Centrale și de Est ar fi condus la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Este interzis să trăiești Într-un oraș În care nu există nici un medic”, „Curățenia fizică duce la curățenia spirituală” etc. <endnote id="(481, pp. 336- 342)"/>. Putoarea de usturoi și ceapă „Pute țara de jidani.” Tot În cadrul unei pretinse explicații „realiste”, s-a spus că mirosul urât pe care l-ar degaja evreul s-ar datora nu numai „proverbialei” sale murdării, ci și excesului de usturoi și ceapă din dieta sa. Câteva zicale și proverbe populare surprind această percepție : „Pute a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai murdari dintre toate rasele”. La rândul său, Engels Îi scria lui Marx În 1856 că „[Lassalle] este un evreu slinos, care se ascunde sub briantină și juvaeruri sclipitoare” <endnote id="(278, p. 350)"/>. Dar adevăratul contraargument - care invalidează explicația „realistă” privind nașterea și supraviețuirea imaginii „jidanului murdar și Împuțit” - este, de fapt, vechimea acestei imagini. Ea nu a fost generată de mizeria și lipsa de igienă a majorității Ostjuden din secolele XVII-XIX, pentru simplul motiv că această imagine existase deja
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bine Ordinului (...), comunicândune imediat un tablou de cantitățile Cerialilor Înmagasinate sau depozitelor de făină aflate În acest orașu”. Simțind o amenințare nesănătoasă deasupra capului său, de data asta rezoluția șefului instituției Însărcinate cu ordinea publică fusese mult mai drastică și realistă: „Se va comunica de urgență aseminea tablou”. Comisarul Holban, șeful Despărțirii a II-a, cu sabia lui Damocles fiind deasupra chipiului, a schimbat tonul fatalist al precedentei adrese și, punând osul la treabă cu agenții săi, a compus un cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
el Însuși condamnat cândva la ani grei de temniță și lagăr) a cercetat documentele de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) găsind numeroase referiri asupra lui Cataramă. Iată pentru ce se supăraseră tovii (printre multe altele): pe o poezie realistă. „SPERANȚA. Ne mângâie speranța deopotrivă/ cu fruntea’n soare sau de-apuse/ tristeți și lacrimi adunate’n stivă,/ le-om pune cândva iarăși de colivă/ să spargem din nou lanțuri și cătușe...// În munții de piatră tu de ești fugar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
păreri personale față de politica internă a țării noastre, repede notate În creier de „Alexandrescu”: „Sofianu Gheorghe mai spune că economia noastră este la pămînt dar nu numai economia ci și Învățămîntul sau cultura”. Remarcă de o mie de ori realistă: „Se practică În gradul cel mai Înalt cultul personalității. La marile congrese sau Întruniri de partid deși se adresează critici la adresa participanților de către conducerea partidului și statului nostru, cu toate acestea se strigă lozinci și se manifestă entuziasm și bucurie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
moldovenesc, publicată în 1925, la Editura Goldner din Iași. După moartea actorului și profesorului Mihail Galino, l-a succedat la catedra de declamație a Conservatorului ieșean (1901-1905), împreună cu prof. State Dragomir și Gh. Ionescu. În această calitate a cultivat linia realistă de interpretare, moștenită de la renumiții actori Matei Millo și N. Luchian. A fost membru în Consiliul Comunal și reprezentant al primarului N. Gane, cu administrarea provizorie a teatrului, în perioada construcției noii clădiri. La inaugurarea noii clădiri a Teatrului Național
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
prea mult în viață, spune șoimaru. Mie mi-e dor să-mi văd satul. în drum spre sat se oprește, totuși, pentru o femeie. Femeia, fiică de boier, a fost răpită de niște ruși. Rușii vorbesc rusa. E un film realist.) Femeia țipă extrem de fals. (Nu e un film realist.) Rușii intenționează s-o batjocorească, dar șoimaru o salvează la timp. Violul împiedicat în ultimul moment e una dintre situațiile fundamentale ale filmului mut, dar acolo poți să împărtășești bucuria cineastului
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
dor să-mi văd satul. în drum spre sat se oprește, totuși, pentru o femeie. Femeia, fiică de boier, a fost răpită de niște ruși. Rușii vorbesc rusa. E un film realist.) Femeia țipă extrem de fals. (Nu e un film realist.) Rușii intenționează s-o batjocorească, dar șoimaru o salvează la timp. Violul împiedicat în ultimul moment e una dintre situațiile fundamentale ale filmului mut, dar acolo poți să împărtășești bucuria cineastului de a descoperi și testa resursele cinemaului, pe cînd
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
detaliu fiecare bunătate care li pune pe masă, invitîndu-ne să le urăm : Huo ! Sta-v-ar în gît ! la fiecare îmbucătură. și autorii romîni ar trebui să învețe odată și odată (măcar atunci cînd pretind că scriu thriller uri politice realiste) să-și boteze personajele cu nume de oameni, nu cu nume pitorești și sugestive : Dincă Prejbeanu, Eftimie Belciug, Didi Sfiosu... Auzi, Didi Sfiosu ! Bună ziua, sînt Didi Sfiosu, consilier la președinție. Du te și te împușcă ! Ca să fiu corect cu Marinescu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nu m-a indignat. Mediocritatea lui e onorabilă. Dilema Veche, octombrie 2008 Kitsch Nunta mută (Romînia, 2008), de Horațiu Mălăele Primul film realizat de Horațiu Mălăele, Nunta mută, spune povestea distrugerii satului romînesc de către comuniști. Nu încearcă s-o spună realist, ci ca pe un basm. Concepția lui Mălăele și a coscenaristului său, Adrian Lustig, e superb servită de scenograful Mihnea Mihăilescu (Filantropica, Orient Express), care, din decorurile de orășel american sudist rămase de la filmarea lui Cold Mountain, a reușit să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
intra la Labirintul lui Pan ? Că trebuie neapărat să intrați. Că veți păși într-o lume de basm. Că o lume de basm nu e întotdeauna o lume diafană, igienizată, securizată împotriva șocurilor serioase. Că uneori (de exemplu, în tradiția realist magică), în plămada din care sînt făcute visele, intră și pămînt amestecat cu sînge și cu scîrnăvie umană de toate felurile. Apetența regizorului mexican Guillermo del Toro spre magie, spre oroare, spre emoție este atît de naturală și atît de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
2008 Inadaptare Remușcare/Atonement (Marea Britanie, 2008), de Joe Wright Cu romanul său din 2001, Atonement (tradus la noi, corect, sub titlul Ispășire), scriitorul britanic Ian McEwan a reușit o performanță excepțională : aceea de a scrie un mare roman tradițional, solid realist, care să poată fi citit de oricine de dragul poveștii, dar care în același timp să chestioneze radical moralitatea artei de a spune povești. Acțiunea începe în 1935, cînd o fetiță de 13 ani, pe nume Briony, distruge două vieți a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
uitați neputincioși la mine cum ard orașul. Situațiile astea sînt pasionante și îmi imaginez cu ușurință un lung șir de ore de dirigenție dedicate discutării lor. Problema este că filmul e cu fundul în două luntre sau convenții una mai realistă și una de bandă desenată pe care regizorul Christopher Nolan nu le poate armoniza. Ca să creeze acele situații, el folosește uneori metode cum ar fi trasul de păr și lăsatul lucrurilor în pom. Aceste scurtături sînt acceptabile în convențiile BD
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
întrebarea pe care ne-am pus-o și noi atunci. Ofițerii chiar comentau, se întrebau cine este, din ordinul cui e acolo. M. M.: Ce căuta acolo Cico Dumitrescu? Ce, el nu avea treabă în altă parte? Să fim oameni realiști, ceva instrumentat a fost. S. B.: Da. Cu oameni din armată. Dădea ordine Cico Dumitrescu de se îngrozea Gușă: " Dom'le, cine l-a trimis pe acela la Televiziune? Opriți-l!" Am văzut filmările când zicea "Cine-i acesta? Opriți
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
opus categoric. Este filmarea cu scena în care Gușă se opune. A vorbit cu un reprezentant din Ambasada Rusiei la București. I-a spus că ne descurcăm, că nu au de ce să intervină. M. M.: Haideți să fim un pic realiști. De ce să fi venit? Ce, era revoluție în țară? S. B.: Iliescu i-a chemat. M. M.: Era revoluție în țară? În București era vânzoleală, atât! În rest a fost undeva vânzoleală? Să fim oameni realiști! S. B.: În seara
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
să fim un pic realiști. De ce să fi venit? Ce, era revoluție în țară? S. B.: Iliescu i-a chemat. M. M.: Era revoluție în țară? În București era vânzoleală, atât! În rest a fost undeva vânzoleală? Să fim oameni realiști! S. B.: În seara în care au chemat sovieticii, a venit comandantul meu de Baterie, Panait Roland, și ne-am uitat la televizor când Iliescu a spus că a luat legătura cu ei, care sunt dispuși să ne sprijine ș.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
culpă? M. M.: El e țapul ispășitor. Doar că nu s-a raliat cu ei. S. B.: Cu ei, cine? M. M.: Cu cei care vor fi descoperiți de către procurori sau istorici. Cineva a fost în spatele mișcării, să fim oameni realiști, n-a fost o mișcare spontană că le-au țiuit ălora urechile. S. B.: Uitați-vă că apar documente care spun că el a fost unul dintre cei care au pregătit evenimentele. Ar fi fost în Ungaria, ar fi avut
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
vedea doar clădiri care se degradează, cu toate că ele constituie un patrimoniu ce ar trebui cel puțin conservat. M. M.: Se așteaptă să nu mai aibă valoare, ca să se dea de pomană. Astea-s ciubucuri, domnule, ciubucărele, cibucărașe. Haideți să fim realiști! S. B.: Este, într-adevăr, dezolantă atmosfera de acolo, când vezi cum a cuprins paragina spațiul acela în care acum 25 de ani, vorba aceea, "lingeai mac" de curat și îngrijit ce era. Nu trebuia neapărat să rămână acolo ceea ce
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Caragiale maestru al superficiilor, lejer, surâzător, frivol și unul abisal recupe- rat din câteva momente „paradoxale” și din drama Năpasta, situație, de altfel, deconstruită inteligent de istoricii lite- rari. Ceea ce s-a remarcat cu privire la drama Năpasta ține de refuzul tiparelor realiste ale unei societăți țărănești tradiționale, implicând mai degrabă o formulă de teatru expresionist, personaje cu psihologii abisale, cu fixații ma - nia cale la confiniile cu patologia. Personajele din această dramă se află dincolo de orizontul mentalitar al țăranului originar, oricare ar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]