6,510 matches
-
traduce din Menhert Kiss, iar Al. Ciura dă fragmente din piesa Pactul de sânge de János Galambos. În secțiunea a doua a publicației, cu titlul general „Cronica”, sunt inserate materiale din domenii variate: studii, biografii, știință popularizată, dări de seamă, recenzii, bibliografii, însemnări. „Cronica literară”, susținută îndeosebi de Al. Ciura și de Ion Clopoțel, se ocupă de cărți cu ecou în presa vremii și de ediții din scriitori români. Ioan Georgescu, în Ce fel de literatură dorim noi!, revine asupra dezideratului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
chiar de afecțiune, cu Henri Laborit. Acesta a avut o mare influență asupra mea. Bineînțeles și e un lucru fericit că anumite puncte ne separau. Cînd a fost publicată cartea sa La nouvele grille (Noua grilă), am făcut o lungă recenzie, în care exprimam aspectele cu care eram sau nu de acord. Pentru a mă asigura că cele din urmă nu se datorau unei proaste interpretări din partea mea, i-am trimis recenzuia lui Laborit. Mi-a răspuns printr-o scrisoare extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Galaction cu povestirea Hârcă pentru hârcă, reprodusă din „Viața românească”. Este meritorie intenția redacției de a promova dramaturgia originală, dar chiar publicând piesele Constanței Hodoș, dezideratul nu este satisfăcut. Aceeași scriitoare e prezența cea mai consecventă în paginile ziarului, cu recenzii, cronici literare, teatrale și muzicale, articole pe teme culturale, educative etc. Mai semnează articole Ion Gorun, I. Lupaș, Enea Hodoș, compozitorul Timotei Popovici, Olimpiu Boitoș. Sunt evocați Petru Maior, St. O. Iosif și Ilarie Chendi, e consemnată moartea lui C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
Ion Gorun, I. Lupaș, Enea Hodoș, compozitorul Timotei Popovici, Olimpiu Boitoș. Sunt evocați Petru Maior, St. O. Iosif și Ilarie Chendi, e consemnată moartea lui C. Dobrogeanu-Gherea, se abordează subiecte de istorie literară legate de V. Alecsandri și Eminescu. O recenzie elogioasă, nesemnată, despre Ion de Liviu Rebreanu apare în numărul 45/1921. Din literatura universală sunt comentați Dante, La Fontaine, Tagore. Între autorii traduși figurează Alphonse Daudet, L.Tolstoi, Maxim Gorki, Turgheniev. Enea Hodoș publică, din culegerea sa, poezii populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
redactor (1931-1933). Până în 1935, când i se pierde urma, mai colaborează la „Cronicarul”, „Carpații”, „Munca literară”, „Omul liber”, „Societatea de mâine”, „Familia”, „Propilee literare”, „Provincia literară”, „Curentul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Țara Bârsei” ș.a. În presă, va semna articole, note și însemnări, recenzii și versuri, traduceri din Jean Richepin și Charles Baudelaire. În 1934 îi apare volumul de poezii În sus. Lirica lui F., cu reminiscențe bine filtrate din Tudor Arghezi, V. Voiculescu și Nichifor Crainic, are ca motiv central eterna sete de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287060_a_288389]
-
C.m. și-a propus să informeze publicul despre principalele evenimente ale vietii culturale, fapt care se reflectă în diversitatea rubricilor, majoritatea având un caracter permanent: „Versuri”, „Folclor basarabean”, „Clasici latini”, „Oameni și fapte”, „Evlavii basarabene”, „Mărturii despre Basarabia”, „Culturale”, „Varia”, „Recenzii”, „Vitrină cărților”, „Revista revistelor”, „De la societatea «G. Enescu»” ș.a. Promovând în special operele scriitorilor locali, revista a tipărit versuri semnate de P. Stați, N. Coban, D. Florea-Rariște, A.G. Delafântânele, Eugen Coșeriu, Magda Isanos, Mircea Streinul, Al. Ț. Stamatiad, Aurel Ivănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
Ț. Stamatiad, Aurel Ivănescu, I. Buzdugan, George Lesnea, St. Ciubotărașu, G. Ursu, Gh. A. Cuza ș.a. Proza au semnat Tatiana Gălușca, Gh. N. Cârțu, V. Grecu, A. Vicol, S. Doru, A.G. Stino, A. Lambrino, A. Cerna, D. Iov ș.a., iar recenzii și cronici, P. Stați, Al. Vicol, S. Vărzaru, Dan Simonescu, C. Turcu ș.a. Articole și studii despre literatura română și universală publică P. Stați, articole despre teatru și muzica publică Gr. V. Coban și Al. Vicol. De menționat traducerile din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
sau de problema imoralității în artă, fac cronică literară C. Bacalbașa, B. Brănișteanu, H. Sanielevici. Cu articole mai cuprinzătoare decât o simplă cronică săptămânală, din care rezultă o înțelegere largă a menirii literaturii, colabora N. Iorga. Se publică și multe recenzii, scrise de H. Sanielevici, B. Brănișteanu ș.a., portrete succinte ale unor personalități politice și culturale, amintiri literare (despre I. Păun-Pincio, Tr. Demetrescu sau I. L. Caragiale), anecdote și ecouri din viața scriitorilor etc. Versuri dau D. Th. Neculuță, Radu D. Rosetti
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
iscălitura Don Remi. Acesta deschide și o amplă rubrică literar-culturală de interes local, „Din viața de București”. Traducerile din Émile Zola (făcute de Mircea C. Demetriade), Carmen Sylva, Maupassant, Catulle Mendès, Anatole France și V.M. Garșin ocupă „Foița” ziarului. Câteva recenzii (la A.I. Odobescu, Scrieri literare și istorice, Costache Conachi, Poezii. Alcătuiri și tâlmăciri) și cugetări alese din scrierile lui Schopenhauer sau din revista franceză „L’Illustration” completează preocupările cultural-literare ale U. Alți colaboratori: Ana Ciupagea, Th. M. Stoenescu, Mihail Strajanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]
-
ființe devitalizate, animate de pulsiuni carnale, cu un proiect jucat în falsa alternativă moralitate slabă - imoralitate mediocră. Volumul Anii de ucenicie ai lui August Prostul (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e constituit din două secțiuni, prima cuprinzând eseuri sau recenzii empatice despre Geo Bogza, Marin Preda, Paul Georgescu, Radu Petrescu, Ștefan Bănulescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mario Vargas Llosa, Italo Svevo, Saul Bellow ș.a., iar a doua fiind compusă din „fișe” despre persoană (personalitate, personaj) ca variantă. August, tip de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
numărul din 5 august 1991 scriitorul publică în „The New Republic” din Washington DC eseul Happy Guilt (Felix culpa), în care analizează simpatiile de extremă dreapta ale lui Mircea Eliade, iar în aceeași revistă, la 20 aprilie 1997, în marginea recenziilor din țară la Jurnalul lui Mihail Sebastian, accentuează ideea unor reflexe rasiste în spațiul cultural românesc contemporan. Titlul celei mai bune cărți a lui M., romanul autoficțional Întoarcerea huliganului (2003), singularizează două întoarceri diferite. Prima întoarcere este în trecut. Sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
aparțin lui Virgil Carianopol, Al. Raicu, Teodor Scarlat, Ovid Caledoniu, dar și unor autori obscuri. Dan Petrașincu și Al. Raicu sunt prezenți cu fragmente de roman (Sângele și Drumurile unui noctambul). Bine reprezentat este sectorul de critică, în special prin recenzii, scrise frecvent de Al. Raicu, la cărți recent apărute: G.M. Zamfirescu, Maidanul cu dragoste, Mihail Sadoveanu, Locul unde nu s-a întâmplat nimic, Jean Bart, Europolis, N.D. Cocea, Fecior de slugă, G. Călinescu, Cartea nunții, Pompiliu Constantinescu, Critice. Un fulminant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
-
pseudonimul Lucian Loga. După pensionare, în 1980, se stabilește definitiv la Freiburg im Breisgau. Toate evenimentele acestei biografii au fost exploatate în volumul memorialistic Întâlnire cu oameni și idei, publicat postum, în 1995. În perioada studiilor universitare colaborează sporadic cu recenzii și microeseuri la revista „Pagini literare” din Turda, unde și debutează, la „Vremea”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Coleg de serie cu Grigore Popa, prieten cu Constantin Noica și cu Alexandru Dragomir, V. manifestă un interes deosebit pentru orientările existențiale din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
educarea publicului cititor. Prevalarea intențiilor informative se remarcă încă din etapa colaborării la Curierul de Iași, când, în singura foaie rămasă la dispoziția gazetarului, celelalte trei fiind destinate comunicatelor oficiale, Eminescu îngrămădește cronici teatrale, programe ale teatrelor ieșene, articole politice, recenzii, rezumatele unor conferințe susținute la Iași, studii de istorie, economie și lingvistică, în dorința de a oferi cititorilor cât mai multe date. Asumându-și responsabilitatea pentru partea literară și pentru pagina neoficială a gazetei, Eminescu "intenționa să facă din această
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ș.a. La nivelul arhitecturii transfrastice a articolelor eminesciene, remarcăm drept definitorii: organizarea simetrică a propozițiilor, frecvența ridicată a intercalărilor în interiorul frazei, cultivarea paralelismului sintactic și utilizarea inversiunilor topice. Fiecare dintre tipurile de texte cultivate de jurnalist (cronică dramatică, revista presei, recenzie, articol polemic ș.a.) se distinge printr-o organizare sintactică individuală, în care gradul de complexitate a gramaticii textuale variază, fiind mai pronunțat în articolele de atitudine. Dacă rubrici precum revista presei interne și externe au o sintaxă standardizată, textele de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Cadru didactic asociat la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași (20052007), membru al Seminarului de Logică discursivă, Teoria argumentării și Retorică din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a aceleiași universități, precum și redactor de carte. A semnat studii introductive, articole și recenzii în reviste de specialitate și dicționare. A tradus Yves Cattin, Marile noțiuni filosofice. Metafizică și religie (2006) și Jean Piaget, Formele elementare ale dialecticii (2007), volume apărute la Editura Institutul European Iași. Camelia Grădinaru, Discursul filosofic postmodern. Cazul Baudrillard (c
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cheltuirea energiei, în timp ce imperativele muncii, efortului, utilității, economiei sunt văzute ca fiind împotriva firii omenești; prin urmare, Baudrillard respinge primatul marxist al producției, considerând că toate formele de schimb simbolic sunt mult mai apropiate naturii umane decât producția. Într-o recenzie la Operele complete ale lui Bataille, Jean Baudrillard critică teoria marxistă, în timp ce afilierea cu ideile lui Georges Bataille este evidentă: "marxismul este totuși o critică mic burgheză limitată ("petit bourgeios critique"), încă un pas în banalizarea vieții către "buna utilizare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). Este redactor la „Scânteia” (1966) și la „Amfiteatru” (1966-1969), unde și debutează cu proză. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. cu proză, eseuri, interviuri, recenzii. Drumul parcurs de prozatoare a fost unul dintre cele mai neobișnuite și imprevizibile. A debutat în 1968 cu romanul Capriciu la plecarea fratelui iubit, revenind după numai un an cu Dulce Brigitte. Pentru a infirma existența unei literaturi „feministe”, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
mei, care, atât separat, cât și Împreună, mi-au insuflat dragostea pentru idei și perspectiva faptului că le pot exprima Într-o asemenea formă. Și, nu În ultimul rând, soacrei mele, Lila Bush, care mi-a făcut cea mai bună recenzie: „E o carte despre relații. Nu numai managerii trebuie s-o citească, ci și părinții”. Cuvânt Înaintetc "Cuvânt Înainte" Inițial, când am scris Capcanele managementului, scopul meu era să public o carte care să „dăinuie”. Voiam să scriu ceva suficient
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cu numeroase premii, între care Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1982), Premiul Uniunii Scriitorilor (1982) și Premiul Asociației Oamenilor de Teatru (1987). Critica lui R. este „tipic militantă”, „de afișat caracter publicistic” (D. Micu). Deși poartă pecetea epocii, cronicile și recenziile sale se disting prin spirit critic riguros, nerv polemic, atitudine ofensivă. Cercetările de istorie literară au prevalat însă în preocupările sale, ceea ce i-a conferit un loc important în acțiunea de reevaluare a scriitorilor, istoricilor, oamenilor de cultură români. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
De la «structura a cumulo» à la «structura ordinata», Imaginaire moderne et médieval. Se includ studii ample, comentarii din perspective epistemologice diverse, oferind un bun prilej pentru reinterpretări și reevaluări, relatări și dârî de seamă despre congrese, colocvii, simpozioane (rubrică „Chronique”), recenzii și prezentări de carte („Notes de lecture”, „Comptes-rendus”), pagini documentare și revista revistelor („Notices bibliographiques”, „À travers leș périodiques roumains”). Din toate acestea transpare limpede încercarea revistei de a fi competitivă, de a ține pasul cu evoluția comparatismului, de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
se pare, din punctul său de vedere (și așa și este), că se forțează de fapt uși deschise și în mod inutil. și totuși lucrurile nu stau deloc astfel. Un recenzent italian al cărții mele Etiemble ou le comparatisme militant, recenzie foarte elogioasă de altfel, are un singur... regret: influențele iluministe. El nu și-a dat seama că, în 1981-1982, deci în plin regim comunist restrictiv, a face elogiul comunicațiilor libere, a cetății universale a literelor, a cosmopolitismului și celelalte reprezenta
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
publicitară. Am urmărit destul de aproape tehnicile folosite de M. Eliade și, în parte, de E.M. Cioran și am ajuns chiar și la unele concluzii. Uneori, le-am aplicat... eu însumi. Ar fi fost de sperat ca exilații să sprijine prin recenzii, referințe, intervenții la radio uri libere etc., măcar unele publicații românești în limbi străine, traduceri apărute la edituri occidentale etc. Din păcate, nu s-a întâmplat deloc astfel. Unii îți dădeau chiar a înțelege cu claritate că s-ar... compromite
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de literatură cel mai puțin citit în Occident. poeți francezi de mare reputație dacă au tiraje de 700-800 exemplare. Se poate pune și întrebarea iritantă, dar necesară: ce ecou precis au avut în definitiv toate volumele de poezii traduse? Câte recenzii? publicate unde (categoria publicației contează enorm) și de către cine? (Jurnaliști obscuri sau publiciști cunoscuți?) O altă eroare care s-a făcut și se mai face la noi este și miza aproape exclusivă pe francofonie. Ce ecou real, fie și francofon
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cine? (Jurnaliști obscuri sau publiciști cunoscuți?) O altă eroare care s-a făcut și se mai face la noi este și miza aproape exclusivă pe francofonie. Ce ecou real, fie și francofon, a avut o traducere sau alta? O singură recenzie într-un ziar central, parizian, transmisă repede la Europa liberă nu înseamnă neapărat și succes. Este nevoie de mai multe mențiuni critice, de intrarea în diferite sisteme de referință, în enciclopedii, istorii și dicționare literare etc. Mă întreb: câți rezistă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]