8,522 matches
-
se lasă purtat de aduceri aminte, pe care se hotărăște să le pună pe hârtie, în chipul unei autobiografii. Povestirea sa îi urmează îndeaproape firul vieții, de la momentul nașterii și până la plecarea din Muntenia înspre Muntele Athos, adică este o relatare a primilor săi douăzeci și patru de ani de viață. Textul, care se întinde pe 113 file de manuscris , față-verso, (și 111 pagini, în versiunea modernă, editată), se termină foarte abrupt, prin cuvintele „(...) am plecat...”, fapt ce a dat naștere unei întregi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
finalizată încă din 1986, de dr. Elena Lința, de la Universitatea din București, versiunea publicată va apărea abia, mult mai târziu, în două ediții, din 1996 și 2002, ambele aparținând editurii Deisis din Sibiu. Versiunea publicată în 2002, este continuată cu relatarea vieții Părintelui Paisie, din momentul plecării acestuia din Muntenia la Muntele Athos (adică momentul sfârșitului abrupt al Autobiografiei) și până la momentul final al vieții pământești a acestuia, de către porțiunea corespunzătoare preluată din biografia dedicată starețului de la Neamț, și purtând semnătura
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
unei a doua părți a scrierii care s-ar fi pierdut. Oricum ar sta lucrurile însă, cele 113 file de manuscris, față-verso, care ne stau la dispoziție, deocamdată în patru limbi moderne alături de versiunea originală, slavonă, deși se opresc cu relatarea la momentul plecării tânărului rasofor la Athos, la vârsta de douăzeci și patru de ani, deci cu mult înainte de a deveni preot, stareț și de a primi în ascultare vreun ucenic, sunt de o valoare incontestabilă, iar parcurgerea lor cu atenție poate
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
își păstrează distanța față de acest episod, căutând un narator-secund care să-și asume toată responsabilitatea pentru cele povestite și pe care îl găsește în persoana cumnatei sale. Din spațiul acordat povestirii, ca și din multitudinea detaliilor, trăsături caracteristice și pentru relatarea ultimei întâlniri cu mama sa în Poltava, ne dăm seama de un sentiment de vinovăție care răzbate printre rânduri și pe care, probabil, Paisie Velicikovski l-a purtat în suflet toată viața sa, față de mama sa și de durerea pe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
diferența între tihnă, ca liniștire în îndestulare, și isihie, ca liniștire în lipsă, și alegând-o pe a doua, se hotărăște să redevină un pelerin, la voia lui Dumnezeu și la răscruce de mari imperii. O FILĂ DE ROMAN POLIȚIST Relatarea trecerii din Ucraina în Țările Române are toate ingredientele unui roman polițist, oricât de greu ar fi de imaginat acest lucru, într-o autobiografie, scrisă de un bătrân stareț de mănăstire, care ulterior a fost și sanctificat. Și totuși, avem
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
acelui an, 1742. Imediat după Paști, însoțit de Alți trei călugări doritori să treacă în Țările Române, trece Nistrul cu barca și coboară în Țara Românescă pe traseul Orhei, Nicorești, Siret, Odobești, Dălhăuți. Este interesant de remarcat că după o relatare pe multe pagini și abundând de detalii a trecerii dintr-o parte a Ucrainei în cealaltă, traversarea graniței spre Moldova și drumul de coborâre spre Țara Românească sunt depășite în text prin câteva fraze telegrafice, care nu ne dau nici un
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
dacă, scriind această autobiografie pe teritoriul Moldovei, Paisie a preferat să lase la o parte amănunte care ar fi aruncat vreo umbră pe imaginea țării sale de adopție. Cert este că fragmentul de adevărat roman polițist intercalat în text prin relatarea despărțirii de Ucraina, se oprește brusc, prin anunțarea sosirii în Moldova, lin și „fără vreun necaz” de nici un fel. CAPITOLUL III MEMORIE ȘI IMAGISTICĂ MOLDO-VALAHĂ Ultima porțiune de text a Autobiografiei este dedicată celor patru ani petrecuți la schiturile din
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
unei game diverse de cîmpuri academice din Statele Unite, vezi Ollman și Vernoff, 1982. Pentru Anglia, vezi Anderson, 1980 și Davies, în curs de apariție. 9 Pe tema valurilor succesive de feminism care au apărut în Statele Unite în timpul anilor '60, vezi relatarea din Willis, 1984; despre feminismul din Statele Unite vezi Faludi, 1991 și Brener, 1993. Despre mariajul nefericit dintre marxism și feminism, vezi Hartman, 1981. Pentru un exemplu de feminism psihoanalitic, vezi Mitchell, 1974. Pentru feminismul în Anglia, vezi Borett, 1980. 10
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de clasă și de subculturi, însă influența feminismului a impus mutarea accentului pe problematica apartenenței de sex și a sexualității, iar influența oamenilor de culoare în cadrul centrului a impus și accentuarea problematicii apartenenței etnice și a celei de rasă (vezi relatările din Hall, 1986 și Gilroy, 1991). În orice caz, pînă în anii '80, studiile culturale de pretutindeni au avut o agendă multiculturală, deși preocuparea inițială față de apartenența de clasă a fost înlocuită în versiunile recente. 30 Textualismul avea (în cadrul "noii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Kellner, 1992 b, capitolul 2). Epoca Reagan/Bush a mai înregistrat și alte filme cu orientare anti-arabă, ca de exemplu The Delta Force (1986) care folosește genul filmului dezastru pentru a-i asocia pe arabi cu elementul negativ într-o relatare fictivă a deturnării de către palestinieni a unui avion de pasageri: "teroriștii" sînt prezentați ca fiind cu desăvîrșire "răi", iar filmul folosește exagerări de tipul benzilor desenate pentru a schița figuri de israelieni și americani "buni", amenințați de palestinieni "răi". Filmul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
accepta că aceste conflicte dintre liberali și conservatori sînt deosebit de importante, întrucît reprezintă conflictele de clasă asupra cărora s-au concentrat momentele anterioare ale criticii marxiste a ideologiei. 6 În ziarul New York Times (27 noiembrie 1993: A1) se afla o relatare referitoare la apariția unei noi rețele de televiziune prin cablu, conservatoare ca orientare, numită "Televiziunea Puterii Naționale". Conservatorii care au organizat acest proiect preferă termenul "populist" celui de "conservator", într-o încercare de a coopta un alt termen cîndva (și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ne reamintește că, anterior cazului lui Rodney King, un alt negru fusese bătut pînă la moarte de către poliție, cazul rămînînd practic necunoscut (ca atîtea altele, am spune) din pricină că nu a fost suficient mediatizat (Fiske, 1993:227f). Fiske ne oferă o relatare excelentă în legătură cu postul de radio Black Liberation și a altor forme de rezistență ale culturii contemporane afro-americane, ignorînd, în mod curios, rapul și alte forme de expresie culturală specifice negrilor, precum filmele ori romanele. Într-adevăr, opera recentă a lui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că nu este posibilă nici o negociere, că va invada Arabia Saudită dacă ei vor bloca conductele care transportau petrolul din Irak, pînă în Golf, și că va fi o baie de sînge american dacă americanii vor trimite trupe în regiune. O relatare ulterioară a discuției din timpul întîlnirii Wilson-Hussein arăta că Hussein era totuși cordial, dispus să negocieze, că a insistat asupra faptului că nu are nici cea mai mică intenție de a invada Arabia Saudită și că cerea o soluționare diplomatică a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
trimite trupe americane în Arabia Saudită, Bush afirma că "guvernul saudit ne-a cerut ajutorul și eu am răspuns acestei cerințe dînd ordin ca forțe militare aeriene și terestre ale Statelor Unite să se îndrepte spre regatul Arabiei Saudite". Cu toate acestea, relatări despre negocierile saudito-americane au arătat ulterior că Statele Unite au forțat statul saudit să permită intervenția militară a trupelor americane în propria lor țară (Woodward, 1991: 24 1 ff și Salinger și Laurent, 1991: 1 10 ff). Bush a repetat dubioasa
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
public credea că armata spunea în mare parte adevărul, fără să ascundă ceva umilitor în legătură cu felul în care purta războiul și oferind cu prudență toate informațiile posibile pe care le putea da. De asemenea, în sondaj, 72% considerau drept obiectivă relatarea presei, iar 61% o considerau în mare parte corectă. Opt din zece afirmau că presa își făcea treaba bine și 50% susțineau că erau dependenți de televizor și își spuneau că nu se puteau abține să nu urmărească reportajele despre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bombardată cu imagini ale experților militari, viniete de soldați aflați acasă și în străinătate, familii militare, forța POW și alții, toate asociate cu armata. Figuri, imagini și dezbateri militare dominau talk-show-urile matinale, știrile, programele de dezbateri și CNN-ul cu relatări despre război 24 de ore pe zi. Existau reportaje abundente și pe C-Span și multe alte rețele de cablu. Pe antenele satelit personale, canalele erau saturate cu transmisii în direct în legătură cu războiul, în vreme ce rețelele își pregăteau sau prezentau reportajele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nivel din toate timpurile în anul 1991, marcînd 119 incidente în comparație cu 39 în 1990 (în The New York Times, 22 februarie 1991). 13 Corespondentul agenției ABC la Bagdad, Bill Blakemore a transmis într-o vreme direct din adăpostul bombardat, aruncînd astfel îndoieli asupra relatării oficiale a Statelor Unite conform cărora acesta era un centru de comandă și control; mai tîrziu, s-a dovedit că Statele Unite au mințit sau au avut informații eronate (vezi relatarea în Kellner, 1992:b). 14 Unele dintre aceste exemple din fotbal
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
într-o vreme direct din adăpostul bombardat, aruncînd astfel îndoieli asupra relatării oficiale a Statelor Unite conform cărora acesta era un centru de comandă și control; mai tîrziu, s-a dovedit că Statele Unite au mințit sau au avut informații eronate (vezi relatarea în Kellner, 1992:b). 14 Unele dintre aceste exemple din fotbal provin dintr-un raport al Greenpeace din 12 ianuarie 1991. În timpul războiului de la sol, generalul Schwarzkopf și reporterii au folosit regulat metafore din fotbal pentru a descrie tactica Statelor Unite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și toate celelalte se contopesc unele în celelalte, semnificația prăbușindu-se într-un joc de semnificanți lipsiți de unitate. Multe persoane nici nu-și pot aminti ce au văzut la televizor cu o seară înainte și nu pot face o relatare coerentă despre programele serii anterioare. Cu toate acestea, este exagerat să se afirme că televiziunea subminează neîncetat semnificația și anulează semnificanții lipsiți de semnificați într-un hiperspațiu plat unidimensional, lipsit de profunzime, efecte sau înțeles. Ca urmare, voi exclude ideea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Carp. Nuanța liberală a lui Gheorghe Vernescu este eliminată definitiv. addenda I. fragmente eliminate și variante Reproducem selectiv - ca și în cazul volumelor anterioare - fragmente eliminate de Bacalbașa cu prilejul prelucrării textelor primare preluate din Adevărul sau variante ale unor relatări care au fost reelaborate, corijate și adeseori completate în vederea cuprinderii lor în volum, uneori la sugestia unor cititori contemporani cu faptele istorisite. Pagina 13 Pasaj introductiv care preceda relatările privind evenimentele anului 1885: Începând cu anul 1885 o nouă eră
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
prilejul prelucrării textelor primare preluate din Adevărul sau variante ale unor relatări care au fost reelaborate, corijate și adeseori completate în vederea cuprinderii lor în volum, uneori la sugestia unor cititori contemporani cu faptele istorisite. Pagina 13 Pasaj introductiv care preceda relatările privind evenimentele anului 1885: Începând cu anul 1885 o nouă eră politică începe și această eră, deschisă cu intrarea în scenă a lui Nicolae Filipescu, se încheie la începutul războiului din 1916. Valul de nemulțumire împotriva regimului lui Ion Brătianu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a urmări acțiunea dezrobirii provinciilor române subjugate. Printre cei aleși figurează și un redactor politic al ziarului partidei liberale-conservatoare, România. Explicațiile acestor notițe în cronica viitoare.“ (Id., ibid., foiletonul XLII, AD., nr. 11855, 5 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 19 * Relatare eliminată despre o polemică susținută de cotidianul social-democrat Drepturile omului, în 1885: Între Drepturile omului și Poporul de sub direcția lui N. Bassarabescu se ivește o vie polemică. Bassarabescu este conservator și antisocialist. În urma unui articol violent al lui Bassarabescu, Drepturile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și trimit înainte oameni noi ca Gheorghe Panu, Gheorghe Paladi etc. sau liberali cunoscuți și populari ca Nicolae Fleva, Constantin Grigorescu de la Ploiești, Gheorghe Mârzescu etc. (Id., ibid., foiletonul XLIX, AD., nr. 11911, 31 decembrie 1922, p. 2.) Pagina 61 Relatare eliminată despre crima din Calea Moșilor, din iunie 1886, conținând o serie de confuzii, semnalate apoi de un cititor al Adevărului: Într-o noapte, mai mulți ani după furtul de la Muzeu, niște muscali scopiți destul de bogați, sunt uciși în Calea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
țin locul în tot timpul absenței din țară, dar totuși m-am simțit jignit. Pot spune că din ceasul acela și până la sfârșitul zilelor sale, vechea prietenie pentru Panu nu s-a mai redeșteptat. (Id., ibid., pp. 1-2.) Pagina 99 Relatare eliminată: Pe când țineam locul lui Panu la gazetă avui duelul cu Nicolae Xenopolu, redactor pe atunci la Voința națională. Într-o zi un prieten publică în Lupta o notiță injurioasă pentru Xenopolu și a doua zi Xenopolu mi-a trimis
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fost și a rămas până la sfârșitul zilelor sale partizanul sistemului englez și al sistemului belgian, adică guvernarea numai cu două partide care se alternează la cârmă. (Id., ibid., foiletonul LIII, AD., nr. 11 944, 4 februarie 1923, p. 1.) O relatare mai detaliată - și nu lipsită de interes - privind numirea guvernului Theodor Rosetti: Precum se vede, Regele nu a dat direct puterea nici lui Petre Carp. Petre Carp trecea, pe vremea aceea, drept un om al Palatului. În gazetele opozante și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]