11,435 matches
-
autoperfecționarea, animă creativitatea. Sfera sa de atracție iradiază spre orice om de cultură, interesat de supraviețuirea omenirii. Prin direcționarea spre om și viață a Medicinei, istoria ei unește epoci și locuri, școli și doctrine, eforturi și rezultate, pasiuni și idealuri, relevând personalități medicale ce au asigurat și asigură încrederea milioanelor de suferinzi în vindecarea lor. Prin caracterul său sintetic, Istoria Medicinei fructifică informații de cultură generală și de specialitate, înscriindu-se atât în sistemul științelor medicale cât și în istoria generală
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cuvinte completabilă cu medicabilis = vindecabil, și medicamentum = medicament, tuturor asociindu-li-se verbul meditor = a reflecta, a cugeta, a pregăti, a exercita, cu substantivul corespunzător, meditatio = reflecție, imagine deci a înțelepciunii implicată medicinei - filosofie, știință și artă. Această incursiune lingvistică relevă consecvența ideatorie, misionară și pragmatică a medicinei de-a lungul timpurilor, unind diacronia și sincronia, sensul originar cu cel din folosirea curentă. Medicina este știință pentru că are domeniul la care trimite chiar sensul conținut în termen: sănătatea oamenilor; are legi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dovedesc violentarea ființei umane de agenți naturali, care și-au lăsat urmele în fracturi, consolidate vicios. Tot pe oase au rămas și semnele unor maladii ca reumatismul, tuberculoza osoasă, cancerul ca și ale unor anomalii ereditare. Absența unor dinți, paradontoza relevă avitaminozele, decalcifierile, iar modificările determinate de schimbarea alimentației se reflectă în micșorarea maxilarelor. Dublarea nevoilor biologice de cele spirituale au păstrat coeziunea familiei, asigurând funcționalitatea grupului. Tradiția și ideologia viețuirii au impulsionat și dezvoltarea economică. Omul, prezent în toate zonele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe care, de altfel, le practicau și alți medici. Practica ligatura arterială. Cu zece ani mai târziu s-a născut Erasistrat (320 î.Chr.) în Cos, unde s-a inițiat și specializat Herofil. Erasistrat s-a ocupat de sistemul vascular, relevând importanța supremă a sângelui, cu precizarea că o cantitate prea mare de sânge în țesuturi duce la îmbolnăviri. A studiat nervii periferici. Riguros ca și Hippocrat în stabilirea diagnosticului, acest mare practician a salvat de la moarte pe Antiohus, fiul regelui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pentru sănătate nu era elitistă, privilegiată ci, avea caracter de masă și preventiv: hrană, mișcare, curățenie. Farmacologia etruscă și dragostea lor pentru medicină, respectiv pentru omul sănătos, a reținut atenția vecinilor mai apropiați și mai îndepărtați. Theophraste, în Istoria plantelor relevă referirile lui Eschil, în Elegii, la pasiunea lor pentru medicina practică și farmacologia naturistă. Istoricii medicinei remarcă și înclinațiile etruscilor pentru terapeutica mitologică, a invocării în sprijin a spiritelor. Nu le lipsea nici simbolul șarpelui. În Muzeul Etrusc din Florența
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
brahmană, meditația budistă, introspecția socratică, mai vechea Thora (legea mozaică), nemurirea Zalmoxiană a spiritului. Tuturor acestor orientări arhetipale le lipsea esențialul indus de dincolo de ele, le lipsea puterea religiei, adică aceea de a uni (re + ligo = a relega), realitatea superioară relevată prin pioșenie (întoarcere spre Dumnezeu), cu filosofia, în sensul ei originar și cu morala. În acest context apare creștinismul. în anul 1 al unei noi ere, la confluența dintre continente, popoare, mentalități, apare Iisus Christos, Mesia (trimisul) proorocit de înțelepți
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Plecarea profetului de la Mecca la Medina, în propovăduire, a fost numită Hegira care înseamnă emigrare, ducerea cuvântului Allah pe tot pământul așa cum în următoarele 7 secole părea să se întâmple. Cu Hegira începe calendarul islamic. Cuvântul lui Allah-Dumnezeu a fost relevat lui Mahomed și scris în Coran pe foi de palmier și pe vase de către cei 10 scribi ai Profetului muritor dar care prin meditație și acțiune a restabilit contactul cu Allah. După Coran, viața terestră este preludiul celei de dincolo
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și morții, o curiozitate specific renascentistă. Leonardo a colaborat cu Marc- Antonio della Torre. Numeroasele sale desene anatomice nu sunt făcute după Galen ci direct prin disecții, de aici marea lor exactitate, căci cunoașterea unui organ, unui țesut, trebuie să releve funcționalitatea sa, legile care îl justifică. Desenele sale, în număr de 1500, în 200 de caiete, dacă s-ar fi păstrat, l-ar fi impus chiar creatorul anatomiei științifice prin fidelitatea funcțional-descriptivă a liniilor. Se spune că, genialul Leonardo ar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la Montpellier și la Touluse, va critica pe Cardanus și pe Fracastoro, ca și pe alți corifei ai Medicinii Renașterii, care s-au dedat, crede el, la speculații stranii. Sanchez este și el un experimentalist, pentru care observația trebuie să releve exactitatea raportului cauză-efect și obiect-subiect. PERSONALITĂȚI MEDICALE REPREZENTATIVE ALE RENAȘTERII UN ANATOMIST : ANDREAS VESAL (1514 - 1564) Descendent dintr-o familie de medici belgieni de origine germană, Vesal a dobândit la un moment dat naționalitatea spaniolă, prin profesie fiind adoptat și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o adaugă și pe a treia, infectarea la distanță și propune arderea lucrurilor infectate. De contagione et contagionis morbis („Despre contagiune și bolile contagioase“, Veneția, 1546) devine o carte de referință valoroasă. Descrieri clinice, clasificări, căi de transmitere, agenți patogeni, relevă pe savantul care, pe lângă maladiile amintite l-au preocupat și febra tifoidă, gripa etc., pentru fiecare boală și pacient căutând remedii, stabilind diagnostice, recomandând izolarea lor (carantina). Fracastoro și-a onorat profesia aducând contribuții în domeniul bolilor contagioase, a epidemiologiei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
unul din discipolii de onoare ai lui Harvey. Clinician căutat de pacienți, Glisson este un minuțios observator în studiile sale de anatomie, fiziologie și specialist clinician în maladiile hepatice pe care le descrie atent. Studiul său asupra ficatului este funcțional, relevând competență științifică avansată și confirmându-l ca mare fiziolog. înțelegând calitatea de laborator a ficatului, el înțelege, spre deosebire de Galen, că-n centrul vieții stă inima și circulația sângelui ce o prezentase, în 1628, William Harvey, magistrul său. Glisson studiază și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
localizate prin autopsiere. După mai bine de o jumătate de secol de cercetare publică la Veneția, în 1761, capodopera sa și primul tratat de anatomie patologică, intitulat De sedibus et causis morborum per anatomen indigatis (Despre locul și cauza bolilor relevate de anatomie). Această lucrare cunoaște ediții succesive, traduceri în latină și în limbi de circulație curente. Opera se bucură de aprecieri elogioase din partea marilor medici ai timpului și de mai târziu, căci acest tom voluminos atestă un savant creator al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se remarcă între alții și Leopold Auenbrügger (1792 - 1809), elev al lui Swieten și care în 1761, publică în latină un tratat privind percuția toracelui, ca metodă de investigare clinică. Inovația sa metodologică o verifică prin autopsiere după decesul bolnavului, relevând leziunea pulmonară sau cardiacă existentă. Percuția intră în practica curentă, însă după ce Jean Nicolas Corvisart (1755 - 1821) traduce în limba franceză (1808), cartea : Inventum novum ex percusione thoracis humani, deci după o jumătate de secol. Ulterior volumul e tradus și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de boli specifice a vreo 50 de profesii. Este o operă cu observații foarte pertinente în care previne, oferă căi de protecție, ca igiena locului de muncă și cea personală, reguli de comportament specific profesiei. Secolele următoare îl vor adopta relevându-i valoarea odată cu dezvoltarea meseriilor. O altă premieră este vaccinarea antivariolică, descoperire a medicului Edward Jenner (1749 - 1823) un nume redutabil în Istoria Medicinei. Ca medic de țară, Jenner observă că fermierii și valeții cu cicatrice la mâini datorate celei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Ion Nanu Muscel, G. Băltăceanu, creatori de școală în centrele universitare ale țării. Daniel Danielopolu (1884 - 1955), personalitate remarcabilă în constelația clinicienilor români a avut contribuții originale în dezvoltarea clinicii prin sinteza dintre fiziopatologie, terapeutică și farmacodinamie. Prin studiile sale relevă circuite cu reacție pozitivă și/sau negativă cu ilustrări în dinamica sistemului nervos, preferent vegetativ, în sistemul neuroendocrin și în sistemul imunologic. în 1932 publică, la Paris, teoria cercului reflex, prin care explică angina abdominală, tahicardia paroxistică ș.a., după ce, în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
G. Marinescu experimentează hipofizectomia prin cauterizare la pisică (1892) și N. Paulescu prin eliminare chirurgicală (1906). în 1909 C. I. Parhon publică în colaborare cu Moise Golstein, Les sécrétions internes, premieră în lume. Parhon cercetează acțiunea calciului în tetania experimentală, relevă rolul tiroidei în patogenia psihozelor afective. Spectrul cercetărilor sale se extinde la endocrinologia comparată, predilect la patologia sistemului endocrin în bolile nervoase și psihice După primul război mondial înființează prima societate de endocrinologie. în 1935, înființează în cadrul Facultății de Medicină
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
laterovestibular, ca și în nucleul mezencefalic al nervului trigemen la mamifere. În ganglionul ciliar avian elementul presinaptic înconjoară parțial corpul celulei postsinaptice. La păsări, transmisia bimodală apare evidentă numai pentru o perioadă de tranziție după ecloziunea din ou. Microscopia electronică relevă apoziții strânse (joncțiuni gap) între cele două membrane vecine, ca și prezența veziculelor și a densităților citoplasmatice asociate membranei în vecinătatea fantei sinaptice de 200 Å. Activarea presinaptică sincronă atât a componentei electrice rapide, cât și a celei chimice cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
puternic vagoton, prezintă după vagotomie o creștere marcată a frecvenței cardiace, de la 60-70 bătăi/min. la 260-320/min. Inegalități semnificative pot apărea la membrii aceleiași specii și, bineînțeles, și la om. Proba atropinei, clino- și ortostatismului propusă de Danielopolu (1923) relevă, în funcție de intensitatea tahicardiei, variabilitatea tonusului vagal de la un individ la altul. Reflexul oculo-cardiac și proba sinocarotidiană permit, pe aceeași bază, aprecieri valoroase asupra eventualei deplasări a echilibrului vegetativ spre vagotonie. Aritmia respiratorie și sensibilitatea mare la pilocarpină indică, de asemenea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cazul vasomotricității există dovezi clare în favoarea unui tonus al centrilor vasoconstrictori bulbari: hipotensiunea consecutivă secțiunii transversale a măduvei cervicale, scăderea presiunii produsă de cocainizarea bulbului etc. La rândul său, șocul spinal produs de rahianestezia cu cocaină sau de distrugerea măduvei, relevă existența unei stări de tonus a centrilor vasomotori medulari. La vertebratele inferioare, ganglionii simpatici sunt și ei prevăzuți cu autonomie și tonus, proprietăți preluate la mamifere de centrii cerebrospinali. Conceptul de vagotonie și simpaticotonie, deși a intrat în practica curentă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sub forma unor inele de strangulație spre regiunea pilorică. Distensia și replierea stomacului sunt deci elementele esențiale de punere în joc a automatismului fundamental al musculaturii gastrice. Deși mișcările gastropilorice persistă după denervarea completă a stomacului, evacuarea gastrică este perturbată, relevând existența unui control extrinsec prin intermediul sistemului nervos vegetativ. În timp ce excitarea capătului periferic al vagului toracic crește tonusul, frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului, bivagotomia supradiafragmatică predispune la atonie gastrică și spasm piloric. Faptul demonstrează că nervii vagi sunt motori pentru stomac
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
suc gastric, în timp ce stimularea capătului său periferic declanșează o secreție abundentă, acidă și cu putere peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse, inhibitorii, exceptând secreția de mucus a glandelor pilorice, care este stimulată. Denervarea stomacului nu suprimă complet secreția gastrică, relevând rolul pe care îl joacă, ca și în cazul motilității, plexurile ganglionare parietale. Sucul gastric este secretat aproape continuu, în cantitate redusă, și în fazele interdigestive, dar secreția crește la maximum în cursul digestiei. Procesul se desfășoară în trei faze
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipotalamusul este implicat în două mecanisme secretorii gastrice: unul nervos vagal și altul hormonal, acționând prin adenohipofiză și corticosuprarenală. Stimularea secreției gastrice acide de către insulina se realizează, de asemenea, prin mecanism central hipotalamic, cu participarea nervilor vagi. Mecanismul intercentral este relevat și de faptul că emoțiile diminuă sau opresc activitatea secretorie a stomacului. Faza gastrică, dominată de secreția glandelor fundice, este sub controlul antrului piloric, singura regiune a stomacului al cărei contact cu chimul se arată excitosecretorie. După Uvnäs (1945), secreția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ascendente în septumul ventral, nucleii accumbens și paraventricular, cu proiecții descendente în trunchiul cerebral, substanța gri periapeductală, locus coeruleus și formațiunea reticulată. Un alt pool de celule endorfinergice se află în lobii anterior și intermediar ai hipofizei. Determinările biochimice au relevat prezența endorfinelor și în substanța gri periapeductală, talamus, nucleul caudat, măduva spinării, amigdală, sistemul limbic, nucleii trunchiului cerebral. Fixarea opioidelor pe membranele sinaptice a permis caracterizarea tipurilor de receptori opioizi specifici. Localizarea acestora s-a realizat prin tehnici de autoradiografie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
limba franceză Căldură mare. A tradus, împreună cu Monica Lovinescu O noapte furtunoasă și Conu Leonida față cu reacțiunea. A redactat Portretul lui Caragiale, text de "adâncime exegetică". Iar în eseul Caragiale, actual și universal, publicat la New-York, în revista "România", relevă elementele ce prefigurează temele propriei dramaturgii: "dezarticularea psihologiei" și "distrugerea aceasta a limbajului, pregătitoare a unui nou limbaj". Semnalez acuratețea critică, actualitatea ideatică, perspectiva plurală existentă în capitolul Un veac de ...caragialism. Și relevanța studiului de caz din capitolul Caragialism
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tipologice justifică traseul intertextual. Lache și Mache își trimit reflexele în Cotadi și Dragomir. În Ismail, sesizează "replica stilizată" a moftangiului politic. În Stamate, "savantul", astfel încât, "arheologia textului urmuzian" dezvăluie, prin absurdul deghizat în comic, "o infralume de esență caragialiană". Relev cutezanța prin care Loredana Ilie rectifică opiniile critice ale predecesorilor. În poezie, Caragiale a parodiat câteva din textele lui Eminescu, Delavrancea, Coșbuc, Alecsandri, Bolintineanu. Multe au ca obiect poeziile lui Macedonski. Critica lui Caragiale reflecta Șerban Cioculescu dezvăluie "opacitatea parodistului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]