6,798 matches
-
făcuseră joncțiunea în valea Liri la 3 km vest de Cassino. În dimineața zilei de 18 mai, o misiune de recunoaștere a Regimentului 12 cavalerie Podolia al polonezilor a găsit fortificațiile mănăstirii abandonate și au înălțat un drapel polonez peste ruinele sale. Ultimii parașutiști germani (în număr de circa 200), ale căror linii de aprovizionare erau amenințate de înaintarea de-a lungul văii Liri, se retrăseseră cu o noapte înainte pe noile poziții de pe linia Hitler. Singurii apărători rămași erau un
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
să se confrunte direct cu apărătorii, JNA a recurs la intense tiruri de artilerie de lungă distanță, ocazional sprijinite de raiduri de bombardament ale Forțelor Aeriene Iugoslave. Spre sfârșitul lui octombrie, cea mai mare parte din Vukovar fusese redusă la ruine. În mod ironic însă, acest lucru s-a întors în favoarea apărătorilor; așa cum descoperise și Armata Roșie cu 50 de ani în urmă, în timpul bătăliei de la Stalingrad, un oraș distrus oferea mult mai multe poziții defensive decât unul intact. Pe 16
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
găurii, pentru a culege transpirația pietrei. Curioasă este și existența în biserica Sfânta Sofia a două vase ovoidale gigantice, de marmură albă, plasate de o parte și de alta a "Porții imperiale", în nava centrală. Vasele au fost descoperite în ruinele anticului Pergam și aduse de turci la Constantinopol. Li s-a adăugat câte un capac și câte un robinet, pentru a servi la spălarea rituală islamică, pe timpul când locașul a servit ca moschee. Cu trecerea timpului, în preajma bisericii s-au
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
o conscripție din anul 1774, se afirmă că bisericile parohiale din Moisei erau ridicate din lemn în anii 1720-21, după invazia tătară. Cele două biserici au fost vizitate în 1857 de protopopul de Vișeu, Ioan Mihaly, care le află în ruină, înlocuite fiind de o biserică nouă de zid. Biserica din sus, în Moisei, a dispărut spre sfârșitul secolului 19, nu înainte de a fi surprinsă într-o valoroasă imagine fotografică. Biserica de jos a fost dăruită în aceeași perioadă parohiei Ruscova
Biserica de lemn din Moisei Susani () [Corola-website/Science/321500_a_322829]
-
la o distanță de 74 km de municipiul Iași. Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul . Ea este considerată parte a ansamblului Curții domnești din Hârlău, alături de ruinele curții domnești. Biserica a servit drept model pentru Catedrala Mitropolitană din Timișoara. Încă din secolul al XIV-lea, Hârlăul a fost unul dintre cele mai importante centre economice și politice ale Moldovei. Prima sa atestare documentară provine dintr-un act
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
de vite. Săpăturile arheologice efectuate la Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău în anul 2001, sub coordonarea prof. dr. arheolog Stela Cheptea, cercetător științific la Institutul de Studii Est-Europene Iași, au dus la descoperirea sub naosul actualei biserici a fundațiilor și ruinelor a două biserici mai vechi. Prima biserică datează, probabil, din a doua jumătate a veacului al XIV-lea, masa altarului fiind identificată sub naosul actualei biserici. Fundația sa are adâncimea de numai 0,90-1,00 m. A doua biserică a
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
picturii murale a bisericii. Pictura a fost spălată cu apă și probabil detergent, determinând o estompare a culorilor. În anul 2001 s-au efectuat importante săpături arheologice, coordonate de arheologul Stela Cheptea. Cu acest prilej, s-au descoperit fundațiile și ruinele a două biserici mai vechi sub biserica actuală. Una dintre acestea datează din secolul al XIV-lea. În primul deceniu al secolului al XXI-lea s-a efectuat o cercetare preliminară a picturii murale interioare, în scopul identificării stării de
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
este o clădire monument istoric din orașul Hârlău, situată pe Str. Gheorghe Doja nr. 3. Construită la începutul secolului al XX-lea, ea se află în prezent în stare de ruină. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1399, având codul . Pe locul unde se află clădirea actuală a existat o casă mai veche, care aparținea lui Constantin Șerban și în care a
Casa de cultură din Hârlău () [Corola-website/Science/316357_a_317686]
-
instanță. La rândul său, Râncă a spus că a plătit prea mult pentru clădire și că valora o treime din banii plătiți, el afirmând că a investit 10 miliarde de lei în renovare, iar astăzi clădirea este în stare de ruină. Casa de cultură a orașului a fost mutată într-o altă clădire. Vechea clădire a fost afectată de intemperii, iar localnicii au furat cărămizile. Deși este clădire de patrimoniu național, ea a fost lăsată în părăsire și se află în
Casa de cultură din Hârlău () [Corola-website/Science/316357_a_317686]
-
orașului a fost mutată într-o altă clădire. Vechea clădire a fost afectată de intemperii, iar localnicii au furat cărămizile. Deși este clădire de patrimoniu național, ea a fost lăsată în părăsire și se află în prezent în stare de ruină. Numai o parte din zid și turnul mai stau în picioare.
Casa de cultură din Hârlău () [Corola-website/Science/316357_a_317686]
-
Curtea domneasca din Hârlău este o curte domneasca atestata pentru prima dată în anul 1384 în orașul Hârlău, la o distanță de 74 km de municipiul Iași. În prezent, se află în ruine. Ansamblul curții domnești din Hârlău a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1409, având codul și fiind format din 2 obiective: Curtea domneasca din Hârlău este atestata pentru prima dată printr-un
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
la pavarea străzilor și la construcția de case. Până în anul 1907, aici s-a aflat depozitul de gunoi al orașului și oborul de vite. Pentru a proteja ceea ce mai rămăsese din curtea domneasca, în anul 1921, autoritățile statului au declarat ruinele curții domnești și Biserica "Sf. Gheorghe" că monumente istorice. Între anii 1923-1931, s-au efectuat aici cercetări arheologice sub conducerea acad. Virgil Drăghiceanu; cercetările au fost continuate după război de cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Stela Cheptea. În urma acestora s-
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
nord-vest este o fântână interioară cu diametrul de 1,5-2 m. Zidurile sunt mai înalte înspre est, aici aflându-se și două pivnițe din piatră și cărămidă, cu bolti sub formă de ogiva gotica. În partea de sud-est se află ruinele mai bine conservate ale feredeului domnesc construit din piatră și cărămidă și având plan octogonal. Din palatul de odinioară se mai văd porțiuni de ziduri, o serie de beciuri și ruinele "Feredeului domnesc". La data de 22 aprilie 2001, ministrul
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
de ogiva gotica. În partea de sud-est se află ruinele mai bine conservate ale feredeului domnesc construit din piatră și cărămidă și având plan octogonal. Din palatul de odinioară se mai văd porțiuni de ziduri, o serie de beciuri și ruinele "Feredeului domnesc". La data de 22 aprilie 2001, ministrul culturii și cultelor, acad. Răzvan Theodorescu, s-a aflat la Hârlău și a declarat că lucrările de restaurare a picturii din Biserică stefaniana și a ruinelor Curții domnești trebuie efectuate urgent
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
o serie de beciuri și ruinele "Feredeului domnesc". La data de 22 aprilie 2001, ministrul culturii și cultelor, acad. Răzvan Theodorescu, s-a aflat la Hârlău și a declarat că lucrările de restaurare a picturii din Biserică stefaniana și a ruinelor Curții domnești trebuie efectuate urgent.
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
eliberarea celor trei naufragiați este imposibilă, aceștia fiind forțați să participe la o călătorie în jurul lumii în submarin. În această călătorie ei trec prin tot felul de aventuri, cum sunt lupta cu o caracatiță uriașă și cu un rechin, survolarea ruinelor Atlantidei scufundate și descoperirea Polului Sud de către căpitanul Nemo — atunci încă nu se știa că Polul Sud se află pe terenul continentului Antarctida — din care sunt salvați de "Nautilus". Jules Verne descrie victoria tehnologiei asupra naturii — tehnologia făcând totul posibil
Douăzeci de mii de leghe sub mări () [Corola-website/Science/316398_a_317727]
-
firea lucrurilor. Încununarea faptelor de acest gen ale basileului a fost raidul pirateresc al unei escadre de război din flota romee, pe care el a trimis-o să jefuiască o bogată caravană comercială, care se îndrepta spre Amisos (oras pe ruinele caruia azi s a ridicat orasul Samsun in Turcia). Navarhii lui Angelos au dovedit exces de zel și au jefuit toate corăbiile pe care le au întâlnit, inclusiv pe cele ale negustorilor sultanului de Iconion (azi Konya). Drept urmare a izbucnit
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
ramură estică a Anzilor Cordilieri care separă podișul de Valea Amazonului. Regiunea Amazonului nu depășește , aici se practică pomicultura și grădinăritul, fiind principala sursă de produse agricole pentru orașele La Paz și El Altos. La sud-vest de La Paz se află ruinele orașului istoric Tiahuanaco. Populația departamentului a crescut considerabil în ultimii 50 de ani. Astfel populația a fost 854.079 loc. (1950) peste 1.465.078 locuitori (1976) și 1.900.786 (1992) ca să ajungă la 2.350.466 locuitori în
Departamentul La Paz () [Corola-website/Science/322353_a_323682]
-
află în satul Stănești-Lunca, comuna Lungești, Județul Vâlcea. Acest ansamblu istoric este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, cu denumirea "„Ansamblul mănăstirii Mamul”", . și cuprinde patru obiective: biserica „Sfântul Nicolae” (1696-1699), biserica bolniță de lemn „Sfânta Treime” (1833), ruine chilii și zid de incintă, care datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Istoria Mânăstirii Mamu, cu hramul Sfântul Nicolae, se pierde în timp, undeva pe la începutul veacului al XVI-lea. Se cunosc destul de puține date legate de prima ctitorire
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
Taubenkopf (604 m), Orensberg (581 m), Weinbiet (553 m), Eckkopf (516 m), Stabenberg (496 m), Peterskopf (487 m), Weilerskopf (470 m), Teufelsstein (317 m), </div> În regiune se află cetăți medivale, din care multe s-au mai păstrat numai ca ruine. Printre cele mai cunoscute contrucții medievale se poate aminti castelul Hambacher care se numea inițial "Kästenburg" și care a devenit în anul 1832 un simbol al libertății.
Haardt (Pfalz) () [Corola-website/Science/322468_a_323797]
-
Ștefan cel Mare în anul 1487 în satul Bădeuți (înglobat astăzi din punct de vedere administrativ orașului Milișăuți din județul Suceava). Biserica a fost distrusă de armata austro-ungară în anul 1916. În prezent, din biserică s-au mai păstrat niște ruine ale peretelui vestic. Ruinele se află lângă biserica de lemn din cimitirul satului Bădeuți, în punctul "Vatra satului", aflat la limita localităților Bădeuți și Milișăuți. Ruinele bisericii "Sf. Procopie" din Bădeuți au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
anul 1487 în satul Bădeuți (înglobat astăzi din punct de vedere administrativ orașului Milișăuți din județul Suceava). Biserica a fost distrusă de armata austro-ungară în anul 1916. În prezent, din biserică s-au mai păstrat niște ruine ale peretelui vestic. Ruinele se află lângă biserica de lemn din cimitirul satului Bădeuți, în punctul "Vatra satului", aflat la limita localităților Bădeuți și Milișăuți. Ruinele bisericii "Sf. Procopie" din Bădeuți au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
armata austro-ungară în anul 1916. În prezent, din biserică s-au mai păstrat niște ruine ale peretelui vestic. Ruinele se află lângă biserica de lemn din cimitirul satului Bădeuți, în punctul "Vatra satului", aflat la limita localităților Bădeuți și Milișăuți. Ruinele bisericii "Sf. Procopie" din Bădeuți au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Zona ruinelor este și ea sit arheologic, având codul SV-I-s-A-05396. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), a
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
lemn din cimitirul satului Bădeuți, în punctul "Vatra satului", aflat la limita localităților Bădeuți și Milișăuți. Ruinele bisericii "Sf. Procopie" din Bădeuți au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Zona ruinelor este și ea sit arheologic, având codul SV-I-s-A-05396. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), a fost construită în Bădeuți o biserică pe care voievodul a dăruit-o Episcopiei de Rădăuți, danie întărită apoi de Ștefan cel Mare. Ea s-
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
lea. Ulterior, castelul a cărei măreție a început să pălească și-a schimbat foarte des proprietarii în funcție de capriciile Coroanei.Din păcate mulți dintre noii proprietari nu au dispus de mijloacele materiale necesare pentru a-l întreține, el devenind treptat o ruină. Ca urmare, în 1848, statul a readus castelul în proprietatea să și l-a transformat în închisoare, aici fiind închis până în 1852, Abd El Kader. În 1873, castelul a fost din nou restituit familiei d’Orleans care l-a transformat
Castelul Amboise () [Corola-website/Science/316911_a_318240]