6,540 matches
-
Spaniei, 218 Secolul lui Ludovic al XIV-lea, 219 Regele și idealul clasic, 219 Versailles, 220 Reversul Marelui Secol, 220 Document: Ludovic al XVI-lea judecat de un preot de țară, 221 18. Secolul Luminilor, 223 Progresele științifice, 223 Marii savanți, 223 Interesul pentru științe, 224 Progresele tehnice, 224 Creșterea demografică și economică, 225 Creșterea populației, 225 Agricultura, 226 Dezvoltarea producției industriale, 226 Avîntul schimburilor comerciale, 227 Creștere și societate, 228 Mișcarea filosofică, 229 Marii filosofi, 229 Ideile filosofice, 229 Enciclopedia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care înfățișează balena de Groenlanda, numită și Mysticetus îadică balena normală), însuși Scoresby, un om cu multă experiență în materie, afirmă că ea nu-și are nici un echivalent în natură. Dar culmea enormităților debitate pe această temă i-a revenit savantului Frederic Cuvier, fratele faimosului baron. în 1836 el a publicat o Istorie naturală a balenelor, în care dă ceea ce el numește o imagine a cașalotului. înainte de a pune această imagine sub ochii oricărui locuitor al Nantucketului, ați face bine să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se mai răcorească în acest frecuș general. Capitolul LXVII PĂTURA Am acordat o atenție destul de mare pielii balenei, un subiect oarecum delicat. Am purtat pe mare discuții în contradictoriu cu unii vînători de balene experimentați, iar pe uscat cu unii savanți naturaliști. Părerea mea inițială rămîne neschimbată, dar e numai o părere. întrebarea care se pune este: ce anume e pielea balenei și unde anume se găsește ea? Că e grăsimea ei, știți acum. Această grăsime are oarecum consistența cărnii de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Nantucket, a fost convocat de Camera Comunelor din Anglia pentru a da explicații asupra acestui subiect. Căci pe vremea aceea și pînă relativ recent, originea ambrei sau a chihlimbarului cenușiu, cum i se mai spune, era încă o taină a savanților. Deși termenul englezesc ambergris e derivat din sintagma franceză ambre gris, care înseamnă chihlimbar cenușiu, acesta nu e totuna cu chihlimbarul propriu-zis. Chihlimbarul simplu poate fi găsit uneori pe malul mării, dar și în unele soluri foarte depărtate de litoral
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
corp solid ce se deosebește de o pană prin aceea că vîrful său ascuțit e format prin înclinarea abruptă a unei singure laturi, nu a ambelor laturi. Același termen e folosit și de tipografi în.a.). Johann Kaspar Lavater î1741-1801), savant elvețian, cercetător al fizionomiei. Franz Josef Gall î1758-1328), medic german, întemeietor al frenologiei. Johan Kuspm Spurzheim î1776-1832), medic german, întemeietor - împreună cu Gali - al frenologiei. Filip Schwartzerd Melanchton î1497-1560), teolog german, prieten cu Luther. Jean-François Champollion î1790-1832), arheolog francez, primul care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
au pătimit) și a autenticității datelor Actului martiric din textul hagiografic ajuns până la noi, trebuie să luăm în considerare și mărturiile arheologice dobândite până în anii noștri, care sunt prețioase elemente în elucidarea problemei de față. Încă de la începutul veaculului XX, savantul român Constantin Moisil a considerat, după cercetări pe teren, că antica cetate Halmyris trebuie localizată la Murighiol - Plopu (fostă Independența), județul Tulcea. Străvechea cetate Halmyris are la nord brațul Dunării Sfântul Gheorghe, spre sud - est satele Dunavațul de Sus, Dunavățul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în De viris ilustribus, 62) că s-a născut în Scythia Minor. Din această cauză, cercetătorii s-au împărțit în două tabere dintre care una a avut întâietate, ca urmare a descoperirilor arheologice din secolul XX. Vasile Pârvan a fost savantul care a început o serioasă demonstrație a adevărului stabilit de Ghenadie al Marsilei și care avea în vedere locul de naștere al Sfântului Ioan Cassian. Această demonstrație va fi continuată de francezul Henri-Irenee Marrou și preluată ca punct de plecare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
care se găsea averea moștenită de la strămoși și frumusețea regiunilor, cu întinderi, singurătăți și păduri care puteau nu numai să-l încânte pe un monah, dar chiar să-i dăruiască cele mai bune mijloace de viață (Convorbirea duhovnicească XXIV, 1)”. Savantul Vasile Pârvan a adus dovezi arheologice în sprijinul afirmației lui Ghenadie al Marsiliei. În anul 1913, ținând o comunicare importantă în una din ședințele Academiei Române despre noile descoperiri din Dobrogea, a prezentat lumii științifice două inscripții grecești descoperite în pădurea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și chiar instituții destinate educației tinerei generații, precum gimnaziile unde, pe lângă exerciții fizice, se predau cursuri de către profesori autohtoni dar și străini. Acest fapt nu a întârziat să-și arate roadele de-a lungul timpului, astfel că Dobrogea a dat savanți de talia lui Demetrios de Callatis (sec. III î. d. Hr.), Heraclide Lembos (sec. al II-lea î. d. Hr.), ca Satyros Peripateticul (sec. al III-lea d. Hr.). Autohtonii geți, sciți sau goți profitau de avantajele acestei culturi învățând
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
540-545, cât a trăit la Vivarium, eruditul teolog l-a cunoscut pe Sfântul Benedict de Nursia (480-547), care trăia la mănăstirea fondată de el, în anul 529, pe Monte Cassino (în sudul Italiei). În jurul anului 545, marele teolog, scriitor și savant Dionisie Smeritul a trecut la cele veșnice, probabil la Vivarium, unde trăise în ultimii ani. Ilustrul monah dobrogean a rezumat de la început idealul vieții pe care a îmbrățișat-o prin însuși numele său Dionisie Smeritul . Comparativ cu niște episcopi ilirieni
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
trei continente. Numită și era dionisiană, sau era nouă, era noastră a influențat atât cultura europeană, cât și toate culturile lumii. Astăzi, și cei care nu sunt creștini utilizează în relațiile lor internaționale era fundamentată de marele scriitor, teolog și savant daco-roman. Opera de traducere a Sfinților Părinți răsăriteni - de talia lui Chiril al Alexandriei sau a lui Grigorie al Nyssei - i-a cerut pătrundere intelectuală, o cultură foarte variată și mult har. Scopul traducerilor din limba greacă în limba latină
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
coreeni, nu au cunoscut scrisul decât în sec. al IV-a d.H., când au adaptat kanji-urile chinezești limbii vorbite, și deci o serie întreagă de evenimente importante anterioare acestei epoci au rămas neconsemnate în cronici. În anul 250 î.H., savantul chinez Ming Tien inventează ca instrument de scris pensula din păr de cămilă, fapt ce a revoluționat total maniera de a înregistra informațiile prin kanji. O piedică în calea răspândirii scrisului în rândul populației a constituit-o, însă, pânza de
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
reptow pentru c? a depus at�ta trud? asupra manuscrisului meu. CUV�NT �NAINTE Cu cele peste dou? mii de volume ? i dou? zeci de mii de articole, N. Iorga concureaz? cu bune ? anse pentru titlul de cel mai prolific savant din toate timpurile. �n semn de �nalt? pre? uire a meritelor sale ? tiin? ifice, l-au ales membru Academiile rom�n? , francez? , iugoslav? ? i polonez? , iar multe universit?? i, din toate col? urile lumii, au fost onorate s? -i acorde diplomă de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
g? sit timp s? se implice ? i �n via? a politic? a c? rei scen? , �n primele patru decade ale secolului, nu s-ar putea imagina f? r? prezen? a sa at�ț de acaparatoare. Volumul N. Iorga, prima biografie de anvergur? a savantului, are �n vedere nu numai latura să de istoric, politician, ziarist, critic literar, dramaturg, prozator, poet sau filolog, ci ? i pe aceea de orator, profesor sau, pur ? i simplu, om. Ni se prezint? , �n cele ce urmeaz? , prima versiune �n limba rom�n? , cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
savan? îi �n r�ndul na? iunilor din Balcani. �ntr? o societate predominant ?? r? neasc? , �n care intelectualitatea, deloc numeroas? , se află �nc? �n primele stadii de dezvoltare, cuv�ntul ? tiin?? avea o rezonan?? mistic? , chiar magic?. ?tiin? ific �nsemna eo ipso autentic: savantul era considerat drept un apostol al Adev? rului 1. Ace? ți factori l? au predestinat mult prea adesea pe istoric unui rol politic. �n manieră să evocatoare, Nicolae Iorga punea aceste cuvinte pe seama ap? r? torului na? iunilor mici care a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
atent ? i mai profund că �nainte, admira? ia să pentru marele om ? i pentru ?? r? nimea rom�n? cresc�nd ? i mai mult68. Dar Parisul sf�r? ițului de veac a reu? it s? p? trund? �n lumea izolat? �n care se retr? șese savantul Iorga: Parisul lui Ravachol ? i al bombelor anarhi? tilor explod�nd �n jurul lui; cea a Pre? edintelui Saadi Carnot; cortegiul bine inten? ionatului ? i nefericitului �mp? raț al Braziliei, Don Pedro, str? b?ț�nd Place de la Concorde; al obtuzului antirepublican
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
comun. O universitate din Rom�nia nu avea nici o asem? nare cu o universitate american?. Corpul didactic al facult?? îi ? i?a str�ns r�ndurile: �Cum �ndr? zne? te un student s?? l atace �ntr? o asemenea manier? pe un savant de renume mondial? � Vasile Bogrea i? a r? spuns lui Eliade printr? un articol ? fichiuitor, măi cur�nd pun�ndu? l �la locul lui� dec�ț resping�ndu? i acuză? iile. Mircea Eliade a replicat, explic�nd c? el nu este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
voin?? politic?. Cu toate c? luase atitudine �mpotriva Partidului Liberal ? i a Partidului Na? ional ?? r? nesc, din punct de vedere politic, Iorga devenise un sihastru. El f? cea parte din categoria u? oar? , avea un foarte mare prestigiu că savant, a? a c? leg? turile lui cu Prin? ul Carol au fost ignorate. Iorga a fost numit senator f? r? s? se ? în? cont de faptul c? partidul s? u ob? inuse procentajul necesar reprezent? rîi �n Camer?. Ca membru al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din motive politice dup? Primul R? zboi Mondial, au fost atacate de Nouă ? coal? de istorie din cauza inexactit?? ilor pe care le con? ineau. Din nefericire, ele fuseser? citite de mul? i oameni ? i nu spre binele reputa? iei de savant a lui Iorga. Iat? de ce �ncerca el s??? i �ndrepte gre? eala. Conflictul dintre Iorga ? i Nouă ? coal? de istorie a degenerat, lucru care poate fi par? ial explicat de factorii culturali ? i temperamentul necontrolat al lui Iorga. Iorga �nsu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rîi adev? ratei semnifică? îi a acestora�. Sau, �n alt? parte: �Că s? poat? ascunde adev? rul, autorul rom�n prefer? s? recurg? la propriile lui ipoteze arbitrare ? i artificiale�. Mai mult, Dom�novszky sus? inea c? �pentru a afirma spiritul unui savant, capacitatea de sintez? a acestuia trebuie s? fie analizat? chiar mai �ndeaproape dec�ț felul �n care utilizeaz? el documentele�. Lucrarea lui Iorga La place des roumains dans l�histoire universelle (volumele 1 ? i 2, Bucure? ți, 1935), mai ales primul volum, era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a. �n cei aproape patruzeci de ani de c�nd v? cunosc, a? i avut destule ocazii că s? sesiza? i manifest? rile prieteniei mele, admira? ia pe care o am pentru dumneavoastr? că fiin?? uman? , ca om de cultur? ? i savant. (Exist? aici o gaur? mare de glonte, care face ilizibile cuvintele)� care a adus at�tea mari servicii ?? rîi ? i na? iunii noastre ? i, dup? o perioad? de timp at�ț de lung? , nu s�nt pe punctul de a? mi schimba
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
epitaf pe morm�ntul lui, ca o pedeaps? pentru cei care vor r? sp�ndi pe viitor minciuni de? a lungul ? i de? a lațul h? r? îi Europei�51. La un alt nivel, �n publică? ia intelectual? �Magyar Sz�mele�, savantul L�jos G�ldi scria: �Iorga a fost un du? man ne�mp? cat al Ungariei, Iorga a murit�. Autorul articolului �? i amintea c? Iorga f? cuse multe gesturi �n favoarea ungurilor: necrologul scris �n memoria profesorului Bitay, pamfletul �mpotriva urii dintre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
domni atunci c�nd Iorga avea nevoie de ei? NOTE IORGA DIN PERSPECTIVA SF�R? IȚULUI DE SECOL XX Fiin? a uman? este o fiin?? istoric? � (�) existen? a uman? nu poate fi conceput? dec�ț �n cadrul istoriei. Emmanuel Mounier El a fost savantul nostru prin excelen?? , care (�) �? i află fericirea numai �n c? r? i ? i avea o ambi? ie: s? stimuleze ? i s? �nal? e gloria ? i faima na? iunii sale. Perpessicius Acest capitol trebuie s? �?în? loc� de concluzie, deoarece concluziile finale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a ei. Dup? cum demonstreaz? raportul Poli? iei, dup? asasinarea lui Virgil Madgearu, diplomatul cu 23.000 de lei, ceasul de aur, stiloul de aur, inelele lui ? i alte obiecte de valoare au fost g? site intacte. Mihai Stoian, Moartea unui savant: Nicolae Iorga, Bucure? ți, 1976, p.�20 41�Autorul ? ine s? sublinieze �nc? o dat? c?, indiferent de descoperirile f? cute de �Juriul de Onoare�, Boeru a fost cel care a condus Echipa Mor? îi acolo unde se află vila
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
însă cu apariția persistentă în spațiul public a indiferenților și cinicilor? Acest subiect este recognoscibil în multe scenarii și în conținutul regizoral al operei lui Alexa Visarion. Nu insistă, aidoma oricărui moralist autentic asupra cauzelor precum un medic sau un savant. Este conștient că, în tema indiferenței și a cinismului contează două lucruri: să te întrebi de ce există (și unde?) și să le identifici natura și efectele devastatoare asupra oamenilor. Spunem și noi că există, în acest caz, un loc ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]