6,897 matches
-
bogată în evenimente și fapte, dar și în scrieri fundamentale. Prea multe istorii ale sociologiei românești nu avem. Prima este cea lui T. Herseni Sociologia românească, din 1940, ca parte din Filozofia românească de la origini până astăzi, 1941. Urmează Gândirea sociologică în România de Miron Constantinescu, Ovidiu Bădina, Erno Gall, 1974, Sociologia românească contemporană. O perspectivă în sociologia științei de Ștefan Costea, Maria Larionescu, Ion Ungureanu, 1983, Istoria sociologiei românești de Ștefan Costea (coord.), Irina Cristea, Dumitru Dumitrescu, Maria Larionescu, Lucian
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Costea (coord.), Irina Cristea, Dumitru Dumitrescu, Maria Larionescu, Lucian Stanciu, Florian Tănăsescu, 1998. Doamna Maria Larionescu și-a consacrat o bună bucată de timp studiului evoluției sociologiei în spațiul românesc. A publicat studii de referință în diferite domenii ale cercetării sociologice. Remarcabil cercetător, să amintim activitatea ei la Institutul de Sociologie al Academiei Române timp de peste trei decenii, Maria Larionescu este profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, unde predă cursurile: Istoria sociologiei românești, Sociologie comparată, Sociologie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
românești, Sociologie comparată, Sociologie comparată a comunităților umane, Structură și mobilitate socială, Sociologie aplicată (Sociologie românească). Prin întreaga sa activitate, Maria Larionescu a contribuit cu competență și dăruire la ctitorirea istoriei sociologiei românești ca disciplină de specialitate, la transmiterea cunoștințelor sociologice, la formarea unei viziuni critice despre mișcarea sociologică autohtonă pentru multe generații de studenți. Istoria sociologiei românești expune limpede toate momentele importante din mersul ideilor sociologice la români, ca să parafrazăm titlul unei cărți despre gândirea economică românească. Autoarea pornește de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Structură și mobilitate socială, Sociologie aplicată (Sociologie românească). Prin întreaga sa activitate, Maria Larionescu a contribuit cu competență și dăruire la ctitorirea istoriei sociologiei românești ca disciplină de specialitate, la transmiterea cunoștințelor sociologice, la formarea unei viziuni critice despre mișcarea sociologică autohtonă pentru multe generații de studenți. Istoria sociologiei românești expune limpede toate momentele importante din mersul ideilor sociologice la români, ca să parafrazăm titlul unei cărți despre gândirea economică românească. Autoarea pornește de la premisa că trecutul rămâne un atribut fundamental al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și dăruire la ctitorirea istoriei sociologiei românești ca disciplină de specialitate, la transmiterea cunoștințelor sociologice, la formarea unei viziuni critice despre mișcarea sociologică autohtonă pentru multe generații de studenți. Istoria sociologiei românești expune limpede toate momentele importante din mersul ideilor sociologice la români, ca să parafrazăm titlul unei cărți despre gândirea economică românească. Autoarea pornește de la premisa că trecutul rămâne un atribut fundamental al culturii unui popor, iar sociologia este parte integrantă a moștenirii unei națiuni. În comparație cu lucrările amintite mai sus, volumul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sociologia este parte integrantă a moștenirii unei națiuni. În comparație cu lucrările amintite mai sus, volumul doamnei Maria Larionescu, Istoria sociologiei românești, este înainte de orice o analiză a contextelor social-istorice și epistemologice în care se produc, se extind și se validează teoriile sociologice. Modelul său de abordare rămâne T. Herseni și credem că nu greșim în ideea că lucrarea Mariei Larionescu se constituie într-o reevaluare și dezvoltare a viziunii din cartea lui Herseni Sociologia românească. Introducerea cărții aduce precizări relevante pentru viziunea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Autoarea propune o presociologie desprinsă din surse antropologice, istorice, monografice și documente politice, de medicină socială, din care se configurează o direcție de meditație asupra socialului. În linia deschisă de T. Herseni, se susține că momentul decisiv în provocarea gândirii sociologice românești îl constituie revoluția de la 1848. Într-adevăr, pașoptismul a fost reperul de la care s-a pornit în construcția modernă a societății românești. Din acest punct se desfășoară comentariile și demonstrațiile autoarei. Se argumentează legitimarea sociologiei autohtone ca știință. Sociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
s-a constituit din nevoia stringentă a explicațiilor despre procesele de modernizare, diferite, într-o mare măsură, de acelea din țările cu o evoluție capitalistă organică. Împrumutul cultural a avut un rol decisiv în devenirea noastră modernă. Avem un fapt sociologic demn de a fi dezbătut în toate dimensiunile sale. Este vorba despre nașterea unei gândirii românești care să ofere o perspectivă științifică asupra realităților sociale provocate nu atât din interiorul societății autohtone, cât ca împrumut și influență din afară. Cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
autohtone, cât ca împrumut și influență din afară. Cum bine scrie autoarea, tranziția de la o societate tradițională premodernă la una modernă s-a produs prin crearea unei piețe capitaliste cu sprijinul capitalului străin și prin împrumut cultural. De aceea, gândirea sociologică s-a axat pe tema dezvoltării moderne, mai ales în expresia formelor fără fond, printr-o sociologie a burgheziei și a capitalismului și o sociologie critică. Doi pașoptiști, Ion C. Brătianu și Ion Ghica au conferit un corpus de idei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
s-a axat pe tema dezvoltării moderne, mai ales în expresia formelor fără fond, printr-o sociologie a burgheziei și a capitalismului și o sociologie critică. Doi pașoptiști, Ion C. Brătianu și Ion Ghica au conferit un corpus de idei sociologice românești. Mai mult, I.C. Brătianu a fost primul care a vorbit despre sociologie, socotită de marele om politic drept știință naturală. Din punctul nostru de vedere, cartea Mariei Larionescu aduce în prim-plan exegeza lui Zeletin despre mercantilismul românesc, primul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
autor al unui concept - politicianismul -, cu o carieră publică excepțională, alături de alt concept, cel al formelor fără fond. Din capitolul „Teorii evoluționiste asupra societății” nu lipsește explorarea originalei concepții eminesciene despre societate, cu argumente indiscutabile care susțin existența unei gândiri sociologice la marele poet. Tocmai din acest motiv gândesc că nu este cea mai bună caracterizare dată lui Eminescu drept ,,cel mai de seamă reprezentant al orientării naționaliste în sociologie” (p. 81). Cu atât mai mult cu cât Maria Larionescu demonstrează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din acest motiv gândesc că nu este cea mai bună caracterizare dată lui Eminescu drept ,,cel mai de seamă reprezentant al orientării naționaliste în sociologie” (p. 81). Cu atât mai mult cu cât Maria Larionescu demonstrează dimensiunea organicistă a ideilor sociologice ale poetului, în consecință, ele aparținând unuia dintre curentele sociologice fundamentale, evoluționismul. Deosebit de fertilă este sugestia autoarei cu privire la analiza comparată a procesului de desprindere a individualității din conștiința comună la M. Eminescu, E. Durkheim și C. Stere. Viziunilor sociologice despre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
caracterizare dată lui Eminescu drept ,,cel mai de seamă reprezentant al orientării naționaliste în sociologie” (p. 81). Cu atât mai mult cu cât Maria Larionescu demonstrează dimensiunea organicistă a ideilor sociologice ale poetului, în consecință, ele aparținând unuia dintre curentele sociologice fundamentale, evoluționismul. Deosebit de fertilă este sugestia autoarei cu privire la analiza comparată a procesului de desprindere a individualității din conștiința comună la M. Eminescu, E. Durkheim și C. Stere. Viziunilor sociologice despre dezvoltarea capitalistă a societății românești li s-au alăturat ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ideilor sociologice ale poetului, în consecință, ele aparținând unuia dintre curentele sociologice fundamentale, evoluționismul. Deosebit de fertilă este sugestia autoarei cu privire la analiza comparată a procesului de desprindere a individualității din conștiința comună la M. Eminescu, E. Durkheim și C. Stere. Viziunilor sociologice despre dezvoltarea capitalistă a societății românești li s-au alăturat ca alternative alte două curente sociologice - poporanismul, fiind subliniate contribuțiile lui C. Stere, V. Madgearu și M. Ralea, și socialismul, cu exponentul său C.D. Gherea. S-ar fi cuvenit o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
este sugestia autoarei cu privire la analiza comparată a procesului de desprindere a individualității din conștiința comună la M. Eminescu, E. Durkheim și C. Stere. Viziunilor sociologice despre dezvoltarea capitalistă a societății românești li s-au alăturat ca alternative alte două curente sociologice - poporanismul, fiind subliniate contribuțiile lui C. Stere, V. Madgearu și M. Ralea, și socialismul, cu exponentul său C.D. Gherea. S-ar fi cuvenit o prezentare a ideilor lui G. Ibrăileanu, promotorul literar al poporanismului. Doamna Maria Larionescu are o contribuție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lui C. Stere, V. Madgearu și M. Ralea, și socialismul, cu exponentul său C.D. Gherea. S-ar fi cuvenit o prezentare a ideilor lui G. Ibrăileanu, promotorul literar al poporanismului. Doamna Maria Larionescu are o contribuție importantă în studiul școlii sociologice de la București, sintetizată și în cartea discutată aici. Pe bună dreptate vede în această grupare o paradigmă, fiindcă sistemul sociologic gustian este un ansamblu articulat de teorii, concepte și teze originale: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor, unitate socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prezentare a ideilor lui G. Ibrăileanu, promotorul literar al poporanismului. Doamna Maria Larionescu are o contribuție importantă în studiul școlii sociologice de la București, sintetizată și în cartea discutată aici. Pe bună dreptate vede în această grupare o paradigmă, fiindcă sistemul sociologic gustian este un ansamblu articulat de teorii, concepte și teze originale: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor, unitate socială, relații și procese sociale, legea paralelismului sociologic, interdisciplinaritatea. Trebuie recunoscut că paradigma gustiană a fost totuși eclipsată de o altă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
discutată aici. Pe bună dreptate vede în această grupare o paradigmă, fiindcă sistemul sociologic gustian este un ansamblu articulat de teorii, concepte și teze originale: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor, unitate socială, relații și procese sociale, legea paralelismului sociologic, interdisciplinaritatea. Trebuie recunoscut că paradigma gustiană a fost totuși eclipsată de o altă contribuție a sa, metoda monografică aplicată în cercetări făcute la sate, care au trezit un interes legitim din partea multor sociologi din Europa și SUA încă din perioada
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sate, care au trezit un interes legitim din partea multor sociologi din Europa și SUA încă din perioada interbelică. Am putea spune că sistemul gustian este identificat în spațiul public cu monografismul. Pentru marcarea dinamismului și diversității doctrinare a acestei mișcări sociologice ar fi fost oportună prezentarea opțiunilor metodologice ale lui Anton Golopenția, dar și rezervele exprimate de T. Brăileanu și D.C. Amzăr. Este de reținut, totuși, concluzia autoarei, care identifică în funcția stimulativă a ideilor și metodei gustiene în sociologia actuală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de a organiza și conduce societatea pe baza principiilor managementului social modern. Sociologia, știință critică și analitică, ar fi propus alternative la marxism-leninism, ideologia oficială. Sociologia a fost înlocuită cu materialismul istoric. Reinstituționalizarea sociologiei după 1965 a dus la cercetarea sociologică a unor realități noi edificate de proiectul comunist de dezvoltare. După cum subliniază autoarea, evoluția sociologiei postbelice în România se distinge prin paradoxuri, derivate din contextele sociale și politice: tradițiile antebelice, supraviețuirea grupului de sociologi care au activat ori s-au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
internațional și a unui grup masiv de sociologi profesioniști a făcut ca sociologia să fie profesată mascat în cadrul altor discipline - economie, igienă, antropologie, etnologie, statistică (p. 193). România anilor ’60 ai secolului XX cunoaște o sincronizare rapidă cu toate curentele sociologice semnificative ale momentului și este suficient să menționez publicarea antologiei Sociologia franceză contemporană, editată de Ion Aluaș și Ion Drăgan în 1971 la Editura Politică. Cercetarea sociologică de după 1965 a oscilat permanent între presiunile ideologice și instituționale interne și deschiderea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
România anilor ’60 ai secolului XX cunoaște o sincronizare rapidă cu toate curentele sociologice semnificative ale momentului și este suficient să menționez publicarea antologiei Sociologia franceză contemporană, editată de Ion Aluaș și Ion Drăgan în 1971 la Editura Politică. Cercetarea sociologică de după 1965 a oscilat permanent între presiunile ideologice și instituționale interne și deschiderea către o cercetare empirică și teoretică în concordanță cu evoluția internațională a disciplinei. Din bogăția de informații diseminate prin acest capitol stăruim asupra observației cu privire la opoziția cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
oscilat permanent între presiunile ideologice și instituționale interne și deschiderea către o cercetare empirică și teoretică în concordanță cu evoluția internațională a disciplinei. Din bogăția de informații diseminate prin acest capitol stăruim asupra observației cu privire la opoziția cu surdină a cercetării sociologice în regimul comunist prin două strategii defensive: 1) stratagema caracterului local al investigațiilor sociologice; 2) adaptarea unor concepte și teorii ca ,,distorsiune intenționată”. Autoarea prezintă câteva studii de caz asupra cercetării sociologice în răstimpul comunist: abordarea conflictuală a structurii sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și teoretică în concordanță cu evoluția internațională a disciplinei. Din bogăția de informații diseminate prin acest capitol stăruim asupra observației cu privire la opoziția cu surdină a cercetării sociologice în regimul comunist prin două strategii defensive: 1) stratagema caracterului local al investigațiilor sociologice; 2) adaptarea unor concepte și teorii ca ,,distorsiune intenționată”. Autoarea prezintă câteva studii de caz asupra cercetării sociologice în răstimpul comunist: abordarea conflictuală a structurii sociale, continuarea monografismului școlii sociologice de la București etc. Din punctul nostru de vedere, cele mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
asupra observației cu privire la opoziția cu surdină a cercetării sociologice în regimul comunist prin două strategii defensive: 1) stratagema caracterului local al investigațiilor sociologice; 2) adaptarea unor concepte și teorii ca ,,distorsiune intenționată”. Autoarea prezintă câteva studii de caz asupra cercetării sociologice în răstimpul comunist: abordarea conflictuală a structurii sociale, continuarea monografismului școlii sociologice de la București etc. Din punctul nostru de vedere, cele mai importante câștiguri ale perioadei de relansare a sociologiei sunt formarea unei generații de sociologi și accesul, deși limitat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]