6,992 matches
-
und Übersetzer (1888-1984), în Interferențe culturale româno-germane, îngr. Andrei Corbea și Octavian Nicolae, Iași, 1986, 235-237; Eugen Dimitriu, Petru Froicu, Agatha Bârsescu către Virgil Tempeanu, CL (supl. „Pagini bucovinene”) 1989, 7; Vasile G. Popa, Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau Elogiul spiritualității Germaniei, București, 1998; Cornelia Cujbă, Aus dem Nachlass von Virgil Tempeanu. Das „Curriculum vitae” von 1980, „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens”, 1999, 1-2; Cornelia Cujbă, Aus dem Nachlass von Virgil Tempeanu. Eine Bibliographie, în Jassyer Beiträge zur Germanistik, VIII, Iași-Konstanz, 2000
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
care poezia este în primul rând o expresie a inefabilului), Vintilă Russu-Șirianu, F. Aderca (în viziunea căruia sensul poeziei este metamorfoza suprarealistă), Ion Călugăru ș.a. Opinii de substanță vor fi, de asemenea, exprimate în răspunsurile la ancheta cu tema „Noua spiritualitate” (2/1928). Dau curs întrebărilor N. Iorga (noua spiritualitate este una creștină, „divină”), Octavian Goga (de pe pozițiile unui naționalism ortodoxist), E. Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga (optează pentru mit, transfigurarea
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
inefabilului), Vintilă Russu-Șirianu, F. Aderca (în viziunea căruia sensul poeziei este metamorfoza suprarealistă), Ion Călugăru ș.a. Opinii de substanță vor fi, de asemenea, exprimate în răspunsurile la ancheta cu tema „Noua spiritualitate” (2/1928). Dau curs întrebărilor N. Iorga (noua spiritualitate este una creștină, „divină”), Octavian Goga (de pe pozițiile unui naționalism ortodoxist), E. Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga (optează pentru mit, transfigurarea realității și metafizică), Nichifor Crainic (afirmă o poziție tradiționalistă
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
ș.a. Opinii de substanță vor fi, de asemenea, exprimate în răspunsurile la ancheta cu tema „Noua spiritualitate” (2/1928). Dau curs întrebărilor N. Iorga (noua spiritualitate este una creștină, „divină”), Octavian Goga (de pe pozițiile unui naționalism ortodoxist), E. Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga (optează pentru mit, transfigurarea realității și metafizică), Nichifor Crainic (afirmă o poziție tradiționalistă extremă, definită ca naționalism integral), Șerban Cioculescu (vede în noua spiritualitate un individualism bazat pe
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
ortodoxist), E. Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga (optează pentru mit, transfigurarea realității și metafizică), Nichifor Crainic (afirmă o poziție tradiționalistă extremă, definită ca naționalism integral), Șerban Cioculescu (vede în noua spiritualitate un individualism bazat pe eul intelectual), Ionel Jianu, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Sandu Tudor. Sunt prezenți cu poezie Ion Barbu (Dioptrie, ev arid), Camil Baltazar, Jacques G. Costin, Mihail Celarianu, Andrei Tudor, Leon Feraru, Cicerone Theodorescu, Emil Gulian
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
șapte continente, București, 1975, 380-381; Domnița Dumitrescu, Un propagator al culturii române în Spania - Mihai Tican-Rumano, RL, 1978, 15; Dumitru Baciu, Lumini muscelene, București, 1980, 160-162; Ion Cruceană, Momente și figuri argeșene, I, Pitești, 1980, 189-192; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 100-104; Cioculescu, Itinerar, V, 546; Valentin Borda, Pe urmele lui Mihai Tican-Rumano, București, 1992; Dicț. scriit.rom., IV, 557-559; Florin Faifer, Aventurierul, CL, 2003, 11. F. F.
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
viața religioasă și gândirea filosofică apare în India ca un fenomen promovat de două împrejurări fundamentale: omul religios nu se teme de erezie, iar filosoful nu e atins de patima singularității. Această potrivire a creat un climat optim pentru dezvoltarea spiritualității indiene. India secolelor VI-V î. Hr. trecea printr-o perioadă de intense căutări spirituale și intelectuale. Cadrele înguste ale vedismului au fost depășite. Ritualurile și credințele trec în plan secund și se afirmă tot mai mult efortul interior și conduita
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cu fața încolo”. Vitoria nu măsoara vremea cu calendarul, ci cu semnele cerului. Ea înțelege semnele firii. Elementele naturii îndeplinesc o funcție simbolică. Mai ales vântul dă semne: “trecu susuind prin crengile subțiratice ale mestecenilor”. Vitoria este o sinteză de spiritualitate străveche românească, ea respectă neabătut datina moștenită din vechime, manifestată în viața cotidiană, sau la evenimente cruciale (nunti, botezuri, înmormantări). Toate acțiunile ei poartă pecetea ceremonialului, au un caracter solemn, sacru: Vitoria își lasă fata la mânăstire, se mărturisește preotului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
47 Stând În birou, cei de la Serviciul Propagandei O.N.T. nu aveau de unde să știe ce comori se aflau la „Galerie” (Creangă, Sadoveanu, Lovinescu, Gorovei, Iorga, ștefanelli ș.a.). În ghidajele noastre, am subliniat mereu În fața străinilor ecourile culturii fălticenene În spiritualitatea universală și aceștia ne-au Întrebat de ce nu le facem cunoscute lumii! 546 satisfac cererea, neavând fotografii la mine48 și nici nu am avut curaj să pledez mai mult, până nu se pune la punct exteriorul (curtea, grădina, casa mică
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
reprezentând pe mama dramaturgului. A fost donat Muzeului Fălticenilor. Cu toate investigațiile făcute, nu l-am mai găsit. Probabil s-a pierdut În timpul celui de al doilea război mondial, cu prilejul evacuării, când au dispărut multe piese importante, mărturii ale spiritualității din zonă. Vasile Ciurea n-a avut suficiente mijloace de transport. A luat În sud, ce era mai valoros, În limita posibilităților. 571 scopul frumos de a perpetua numele nostru, al celor din Fălticeni, În posteritate. Cu dorința noastră fierbinte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Galeria oamenilor de seamă”, n.n.) din Fălticeni, pentru fineța cu 131 Încurajarea Mariei Mihăescu, nu era suficientă pentru a pătrunde la edituri. Erau necesare relații, recomandări oficiale, includeri În planurile editoriale. Existau alte priorități, deși viața romanțată a artistei privea spiritualitatea fălticeneană a epocii, În care erau implicați E. Lovinescu, Virgil Tempeanu, Ion Dragoslav, Vasile Ciurea ș.a. Am amintit relațiile ei cu doamna Delavrancea, pe care a avut-o directoare la Liceul Central de fete din București, cu C. Meissner și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Au regretat și unele oficialități locale, care vedeau stingându-se motoarele ce făceau din „Galeria oamenilor de seamă” un focar de lumină, un centru de cercetări și documentare științifică, cu obiectiv permanent de Îmbogățire și de punere În valoare a spiritualității din zonă. La Suceava, mi-am extins investigațiile și asupra Bucovinei, având parte nu de răspunderi mai mari, ci de muncă mai multă!... 608 am plecat la lucru. Eu sunt bună prietenă cu soacra D-lui Tărchilă 145 (...), care este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să-i recunoască, sau nu, această calitate. Vă rog să mă iertați dacă pun problema greșit 156. Încă o dată, „La mulți ani”. Cu stimă, V. Mihăilescu 156 Pe cât mi-a fost posibil, m-am străduit să fac cunoscută la Suceava, spiritualitatea fălticeneană, sub aspect literar, muzical, al artelor plastice, știință etc. La Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă, la Casa de Cultură a Sindicatelor, Muzeul Județean, Biblioteca Județeană, Centrul de Îndrumare, le-am vorbit mereu de valori puțin cunoscute În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În acest caz, Îl voi aduce În luna martie, când urmează 211 Fălticenii făcând parte din actualul județ Suceava, a fost inclus În știința În Bucovina, ca singura posibilitate de a pune În valoare aportul acestei zone cu o bogată spiritualitate. 651 să vin În Suceava. Până atunci, o caldă Îmbrațișare, M. Niculăiasa 5 (Lămășeni), 22.1.1984 Stimate prieten Eugen Dimitriu, Îți mulțumesc din suflet pentru surpriza ce mi-ai făcut trimițândumi lucrarea de mare valoare știința În Bucovina vol
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Stoleru și Sadoveanu. Terasa respectivă se numește „La băncuță?” sau „La băncuțe?” Îmi scrieți data viitoare și o Întreb pe Eufrosina sau pe băiatul ei, deputat astăzi. Soția mea era soră cu Eufrosina, nu cu Neculai. Am iubit Fălticeniul pentru spiritualitatea locului și a oamenilor, nu pentru că aveam rude acolo. Sărut mâna doamnei și vă Îmbrățișez pe amândoi, Ion Olteanu 7 București, 7 aug. 2001 Dragă doamnă și dle Eugen Dimitriu, Mă bucur mult de lumina care mi-a trimis-o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
60 de profesori universitari americani adresată conducătorului țării lor, Între altele spunându-se, citez din memorie,„nu sunt de acord, Între altele, cu părerile acelora care Încurajează tineretul să laicizeze religia, lipsindu-l prin aceasta de o importantă latură a spiritualității!”. și Într-o altă revistă la noi, un tânăr saluta ideea de a disprețui și a-și bate joc de operele literare, asta fiind cea mai nouă formulă estetico-literară... Aici Îmi este Îngrijorarea... O să vedem. Nu știu ce să zic și ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
recunoașterea acestor calități rare și... nu În ultimul rând, de primăvara care ne va Încălzi pe toți În curând, laolaltă cu „toate creaturile Divinului”. Cu tot respectul și urările de sănătate doamnei, cu toată recunoștința pentru Întâlnirea noastră pe tărâmul „spiritualității moldave”, vă las cu bine și, sper a ne regăsi În curând, Gabriela Omăt 737 ONOFREI, Tiberiu 1 (Bacău), 10.VI.1983 Stimate Domnule Dimitriu, Conform Înțelegerii ce am avut-o la Dragomirna Îți trimit un memoriu de titluri și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că asemenea subiecte au mai fost tratate. Am căutat „cu lupa” prin biblioteci, dar n-am Întâlnit asemenea cărți. Veneam cu date inedite, foarte bogate, care interesau istoria literară: Creangă, Gorovei, Lovinescu, Irimescu, Labiș, Birlic, Jules Cazaban ș.a., intraseră În spiritualitatea națională, iar certe ecouri, se puteau Întâlni și peste hotare: Sadoveanu, Virgil Tempeanu, Gorovei, Horia Lovinescu sunt doar câteva exemple. 246 Al doilea manuscris de istorie literară, la care au colaborat condeie consacrate. și acesta respins de „Junimea”, după un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Mă bizuisem mai mult pe cele șase poeme traduse din L. Aragon, dar și pe alte argumente. Nu mă simțeam În culpă și, dacă mi-am luat această libertate, e pentru că stăpâneam bine materialele documentare. știam mult mai multe despre spiritualitatea fălticeneană, decât cei puși să-mi ceară socoteală. Această trecere prin furcile caudine mă sufoca, mă depersonaliza și nu eram dispus să fac cultură În genunchi. Un prieten apropiat de la Muzeul din Suceava, mi-a spus ceva mai târziu, discret
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a(u) fost la mine Ion Irimescu și cu fratele său398. Pus să fie mut, Întâi la expoziție, totuși, dus de fratele său, căruia de 395 Intenția directorului Bibliotecii orășenești din Fălticeni era doar un vis. Nu cunoștea decât superficial spiritualitatea zonei; se punea problema găsirii corespondenților care să asigure materialele; aprobări la nivel de oraș nu se prea dădeau, căci Întreaga activitate editorială și tipografică era concentrată la Regiune. 396 În 1968, lui Mihail șerban Îi apărea romanul Fete bătrîne
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
schimbat așa brusc?589 586 Ca să pătrunzi În ziarele bucureștene, trebuia să ai cunoștințe... 587 Am dus tratative cu O.J.T.-ul, să includă „Galeria” În circuitele turistice din nord, atât pentru români, cât și pentru străini, date fiind ecourile spiritualității fălticenene În cultura universală. Au ignorat argumentele noastre. A trebuit să ne mulțumim cu ghidaje făcute cu acuratețe, fie că era vorba de grupuri, fie de un singur om. În felul acesta, au povestit În localitățile de baștină ce au
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Muzeului și al lui Vasile Toporan, urmărea dislocarea celor de la „Galerie”. Încercam un sentiment de jenă, dar și de tristețe, că nu puteam satisface rugămintea scriitorului și profesorului Virgil Tempeanu, care cunoștea bine ce realizasem pentru punerea În valoare a spiritualității fălticenene. Dar, nu se mai putea suporta. Trăiam Într-o stare de permanentă tensiune nervoasă, mă puteam aștepta la orice din partea „echipei de demolare”. Sănătatea mi se deteriorase, efectele benefice ale tratamentului pentru ficat, la care m-a ajutat profesorul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
etc.) am scăpat cu pielea Întreagă. Scrie-ne, te rugăm, un rând să știm ce faceți! Ce este cu „Galeria” și mata? Sărutări de mâini Doamnei matale. Complimente de la ai mei. Cu toată amiciția, V. Tempeanu punerea În valoare a spiritualității bucovinene. A trebuit să mă resemnez și să rămân pe loc. În 1978, luam În primire „Casa Marian”, unde am găsit un liman de liniște. De aici, am ieșit la pensie la 1 ianuarie 1985, recoltând frumoase aprecieri și satisfacții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prea lung?696 **) Apropos: de ce Kirileanu și nu Chirileanu 697. 692 Comisia de atestare de la Consiliul Culturii, care a analizat lucrarea, nu a pus problema vreunei personalități ce ar fi trebuit scoasă. Fiecare dintre acestea șiau adus contribuția la propășirea spiritualității din zonă. 693 Pictor scenograf la Teatrul de Comedie, originar din Fălticeni. Rămas În Apus pentru doi ochi de fată blondă, o nordică, i-am văzut numele pe afișul unui spectacol teatral la Suceava, după doi ani de la plecarea În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
românească precum mama de pruncul ei din pântec, dacă și eu m-am decis să renunț la viața ușor privilegiată a scriitorului român, dacă și eu am luat hotărârea să fug (căci ăsta-i termenul consacrat), eu, cel legat de spiritualitatea românească prin truda mea de zi cu zi asupra cuvântului ce exprimă adevărul, e semn că ceva nu merge deloc bine în România. E ca și cum rotițele acelea mici și aparent neînsemnate dintr-un ceasornic uriaș, încetul cu încetul, își părăsesc
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]