8,805 matches
-
pe taică-său. — Să-ți trăiască, Stanco! Asta da, veste! Stanca veni cu pași ușori până la jilțul maică-sii, se lăsă în genunchi, își puse coatele în poala fustelor bătrânei și, privind-o atent în ochi, spuse cu o gravitate stranie: — Înțelege, mamă, de când am rămas văduvă m-am simțit legată de nu știu ce, în nu știu ce fel. Apoi a murit Mateiaș, pe urmă socru meu, pe urmă taica... Când a fost și Barbu înjunghiat am crezut că mi se termină zilele. E
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și apă rece. Când slugile ieșiră, Mihai își privi gazda atent și, oarecum stânjenit, se scuză: — Este drept că m-am întrebat, dar fără să trec peste cuviință. Și nici acum nu vreau să știu. Mi s-a părut doar stranie întâmplarea de acolo din pustie, iar acum când privesc icoana mi se pare minunată. Dumneata te uiți vreodată în oglindă ca să-ți dai seama ce mare asemănare este între cele cinci copile și dumneata? Lavinia râse scurt. — Mă uit, sigur
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-ți piară frica ce o ai în suflet și să se răsipească odată cu fumul ăsta. Zamfira într-o clipă fu în picioare, smulse autoritar coada lopețelei din mâna doamnei și bolborosind cu voce scăzută începu să facă niște gesturi stranii, fumul descriind în aer arabescuri albe. Din când în când se oprea și se îndrepta spre vatră, scotea din buzunarele fustelor ei bobițe ca de rășină, le arunca în foc și scuipa de fiecare dată de câte trei ori în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să luăm barca pe lac. — Din tabără se aud clopotele? — Nu. Doar de aci. Dangătul vine peste apă, ca și cum l-ar purta vântul. Toaca încetă. Selin își întoarse și-și struni calul pe drumul de întoarcere. Cantacuzinului i se părea stranie purtarea imbrohorului și se întreba dacă nu o fi luat brânca de la vodă, dar nu era treaba lui să-și facă griji cu asta. Trebuia doar să-l însoțească peste tot și să răspundă cerințelor lui. Făcuse bine dorobanțul că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
își primea lumina slabă doar printr-un fel de vitralii din tavan. Zăpușeala de afară nu putea pătrunde și nici zgomotul orașului. Pe pardoseală și pe lavițele largi din jurul pereților erau covoare mătăsoase de Tabriz și Ispahan, pe mesuțele joase, stranii lămpi arăbești aducând cu opaițele, pe pereții văruiți panoplii cu arme turcești, iatagane, sulițe și pumnale, pistoale cu țeava de argint neînchipuit de lungă și scuturi din piele tăbăcită într-un anume fel, semănând cu cele ale bașbuzucilor cu care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
astronomul german Johannes Kepler. În primii ani ai sec. al XVII-lea, Kepler publicase o serie de cărți în care încerca să construiască, cu ajutorul unor serii întregi de noi observații astronomice, o alta imagine a lumii, una care să susțină strania teorie emisă cu aproape 100 de ani înainte de Nicolae Copernic: teoria heliocentrică. Adică o lume în care nu Pămantul, ci Soarele este centrul Universului. Dar și universul lui Copernic, și universul lui Kepler erau tot niște construcții sferice, mărginite și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Ierusalim. În 1192, Saladin și Richard Inimă de Leu, comandanții unor armate sătule de atâta suferință și moarte, au încercat să deschidă calea negocierilor pentru a pune capăt celei de-a Treia Cruciade. Condițiile propuse de Richard erau în mod straniu similare cu cele pe care le-am sugerat noi (deși îi afectau pe creștini, nu pe evrei). Planul său prevedea ca musulmanii să își exercite controlul asupra Domului Stâncii și asupra Moscheii Al-Aqsa, creștinii să-și primească locurile sfinte, iar
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
fost, în 1898, fondatorul acestui curent de studiu. Moscovici îl dezvoltă și îl consolidează din perspectivă teoretică după 1961. • Reprezentările sociale sînt fenomene durabile, structurate, dar de la care ne așteptăm să apară în fața unor evenimente extraordinare, în fața unor obiecte noi, stranii, surse ale unor mize vitale sau polemice. Sînt legate de viața mentală a mulțimilor, de dezvoltarea aptitudinilor infantile, de culturile orale tradiționale, precum și de cele mai apropiate de modernitate. Modurile de comunicare moderne și demultiplicarea informațiilor, atît științifice, cît și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
conforma. O astfel de transformare este legată de conflictul dintre nevoia de acțiune și influența unei reprezentări. În acest stadiu, și reluînd teoretizarea lui Flament (in Abric, 1994, in Jodelet, 1989), sînt înfățișate și analizate două modele de schimbare: schemele stranii și schemele negării. Primul tip corespunde procesului de asimilare a excepției, caracterizat prin evocarea normalității, desemnarea clară a alternativei la tendințele prezente în nucleul central, afirmarea unei contradicții între cei doi termeni și propunerea unei raționalizări care să permită suportarea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
două tipuri de orientare, după cum elementele puse în discuție sînt centrale sau periferice. Rouquette și Rateau propun un tabel ce rezumă diferitele combinații de factori care conduc la transformările RS. Element pus în discuție Central Periferic Situație percepută Reversibil Planuri stranii Planuri stranii Ireversibil Planuri ale negației Planuri ale negației După M.-L. Rouquette și P. Rateau, op. cit., p. 124 Această schematizare nu descrie totuși decît o parte a evoluțiilor reprezentărilor, a căror analiză poate fi denaturată. Studiile pe marginea nașterii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de orientare, după cum elementele puse în discuție sînt centrale sau periferice. Rouquette și Rateau propun un tabel ce rezumă diferitele combinații de factori care conduc la transformările RS. Element pus în discuție Central Periferic Situație percepută Reversibil Planuri stranii Planuri stranii Ireversibil Planuri ale negației Planuri ale negației După M.-L. Rouquette și P. Rateau, op. cit., p. 124 Această schematizare nu descrie totuși decît o parte a evoluțiilor reprezentărilor, a căror analiză poate fi denaturată. Studiile pe marginea nașterii RS se
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cont de contradicțiile parțiale. Acestea se pot produce fie față de cadrul logic, fie față de relațiile normative privilegiate. Sarcina subiectului este aceea de a le modifica în funcție de schema globală la care aderă." Ibid., pp. 273-274 Apropiate de schemele negației și schemele stranii, două tipuri de operațiuni sînt posibile: justificarea și conversia. Prima formă este, de exemplu, produsă atunci cînd un subiect care respinge psihanaliza încearcă, prin emiterea unui discurs care acumulează argumente ideologice și atributele negative ale acestei științe, să mențină sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau care ignoră faptul de a fi ținta unei vrăji; suferință, patologii suicidare sau auto-destructive, căutare de terapii sau de îngrijiri. Practici ludice de toate tipurile (joc de roluri, filme gore sau fantastice, spiritism, povești despre vampiri, deghizări), pa-siune pentru straniu și paranormal, amestec de explicații științifice și oculte sau de experiențe extreme; oscialții de delir paranoiac și schizofrenic pentru "explicarea" nefericirii sau a norocului. Acest tip de schemă tipologică poate fi produsă, oricare ar fi credința cercetătorului în raport cu vrăjitorie. Ceea ce
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fuzională, colectivă de a fi în lume. Ancorare: atribuire a unui sens unei figuri, implantare și distribuire a unei RS la diferite grupuri și membri ai unei societăți. Acest mecansim face loc unei transformări a modului de gîndire (conversie, scheme stranii, raționalizare) sau unei integrări a obiectului reprezentării sociale în sistemul cognitiv preexistent (familiarizare, normalizare, justificare, negare). Asociere: proprietate a elementelor unei reprezentări, activată în timpul culegerii de date, prin aplicarea de teste asociative structurate în jurul unui cuvînt inductor susceptibil de a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
originale sau de adeziune la noi practici. Implică o criză morală sau spirituală a actorilor (stare în devenire) care o trăiesc și înflorirea reprezentărilor eterogene, cu va-lență contradictorie, care răstoarnă radical sau progresiv un cîmp cognitiv convențional sau structurat. "Sche-mele stranii" sînt un exemplu al unor astfel de procese. Credință, valoare, ideologie: trimite la forme sistematice, de tip religios, moral, științific sau politic, mai permanente, transistorice, ritualizate sau instituționalizate, ale reprezentărilor. O valoare se compune din principii generale și orientări generale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
111 Grafic 3. Suprafața de teren deținută în "Second Life" / 112 Lista figurilor Fig. 1. Exemplu de fractal din natură / 56 Fig. 2. Sita lui Sierpinski / 56 Fig. 3. Formă fractală generată de computer / 57 Fig. 4. Exemplu de atractor straniu "Ikeda" / 58 Fig. 5. Exemplu de sistem formal cu supersensibilitate la condițiile inițiale / 59 Fig. 6. Comunități virtuale globale la sfârșitul anului 2009 / 110 Fig. 7. Exemple de "Smileys" / 125 Fig. 8. Avatari statici / 126 Aparatul teoretic-conceptual al științelor morfogenezei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Aparatul teoretic-conceptual al științelor morfogenezei folosit Teorie Concepte fundamentale Descrierea conceptului Fractali Fractal (mulțimi fractale) Structuri fracturate autorepetitive cu formă inițială omogenă sau neomogenă Catastrofe Catastrofă (singularitate) O variație continuă a cauzelor care produce o variație discontinuă a efectelor Atractor (straniu) Subansamblu din spații dinamice în care converg traiectoriile din toate punctele vecinătăților Haos Turbulență Manifestare a fenomenelor haotice Supersensibilitate la condițiile inițiale Două condiții inițiale foarte asemănătoare creează comportamente nonlineare, opuse calitativ Atractori stranii Mulțimi fractale complexe Structuri disipative Structuri
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o variație discontinuă a efectelor Atractor (straniu) Subansamblu din spații dinamice în care converg traiectoriile din toate punctele vecinătăților Haos Turbulență Manifestare a fenomenelor haotice Supersensibilitate la condițiile inițiale Două condiții inițiale foarte asemănătoare creează comportamente nonlineare, opuse calitativ Atractori stranii Mulțimi fractale complexe Structuri disipative Structuri disipative Autoorganizare în populații compuse din indivizi identici aprioric Procese cooperante Generarea aparent spontană a unei ordini în interiorul structurilor disipative Introducere Trăim vremuri tulburi, marcate de schimbări sociale tot mai abrupte și de turnúri
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și științe morfogenetice sau ale complexității, care presupun că lumea înconjurătoare are o natură extrem de complexă, ireductibilă la elemente simple, "atomice") pe care mă sprijin în acest demers sunt cele ale fractalilor (Benoît Mandelbrot), catastrofelor (René Thom), haosului și atractorilor stranii (David Ruelle, Floris Takens) și structurilor disipative (Ilya Prigogine). Aceste teorii de dată relativ recentă conturează apariția unei noi paradigme care folosește metode de cercetare inovatoare și concepte care penetrează tot mai incisiv limbajul științific preferat de comunitatea contemporană a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este relieful, traiectoriile dinamicii sunt liniile de curgere a apelor, iar atractorii sunt lacurile care adună toate apele dintr-un anumit bazin hidrografic (conform cu Ekeland, 1984, p. 101; descriere preluată de Boutot, id., p. 68). Fig. 4. Exemplu de atractor straniu "Ikeda", rezultat prin evoluția în timp a unei cavități optice nonlineare dielectrice, supuse unei serii periodice de impulsuri luminoase. Regiunile galbene semnifică o densitate mare, în timp ce regiunile roșii indică o densitate scăzută a atractorului (Internet 14). Din punctul meu de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de vedere, importantă în figura de mai sus este imagistica prin care chiar și reprezentările grafice ale fenomenelor microfizice studiate prin mijlocirea științei complexității ne pot sugera, prin analogie, mișcările sociale și (de)structurările "ambigue", nonlineare, catastrofice, bazate pe atractori stranii. c) Teoria haosului La fel ca și în cazul teoriei catastrofelor în științele exacte, termenul de haos nu are același înțeles cu cel din limbajul comun. Când vorbim despre haos în știința fizicii, încercăm să aprofundăm înțelegerea fenomenelor (aparent) dezordonate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
David Ruelle și Floris Takens (1971). Un concept central al teoriei haosului este cel de "turbulență". Aceasta, ca manifestare a fenomenologiei haotice, constituie o problemă fundamentală a științei fizicii contemporane. Un alt concept esențial al teoriei este acela de "atractori stranii": aceștia sunt "mulțimi fractale complexe situate în vecinătatea unor unde cvasiperiodice" (Boutot, 1993/1997, p. 51), acolo unde apare turbulența. (Acest concept este probabil o combinație între "atractorii" din teoria catastrofelor a lui Thom și "mulțimile fractale" din teoria lui
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de hazard (sau haos). Însă exemplul mișcării browniene este suficient pentru a infirma validitatea generală a abordării clasice. Haosul mișcării browniene nu este cu adevărat haos, ci dependență față de condițiile inițiale și supersensibilitate la acestea. Așadar, sistemele haotice și atractorii stranii care le modelează comportamentul depind de setul de condiții inițiale. Sistemele guvernate de procese haotice nu trec niciodată a doua oară prin aceeași stare; astfel, comportamentul ulterior al acestora nu poate fi anticipat niciodată. În concluzie, observarea unui proces haotic
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
complexității: ele nu numai că nu se contrazic, ci se coagulează într-un nucleu paradigmatic în care fractalii sunt forme pentru manifestarea haosului, procesele cooperante reprezintă morfologii ale sistemelor catastrofice, sau structurile disipative pot deveni medii pentru crearea unor atractori stranii. 3.3. Morfogenetică și sociologie Cititorul se va întreba probabil de ce ar fi necesar un aparat de cercetare nespecific (încă) științelor sociale în studierea fenomenelor actuale caracteristice societății postindustriale. Răspunsul nu este dificil de găsit. Înainte de toate, conceptele sociologiei contemporane
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dificil de identificat sau de măsurat) constituie exact zona teoretică a morfogenezei structural-societale, prin intermediul unor "catastrofe" situate la marginea câmpurilor de atractori conflictuali și/sau comunicaționali în cadrul societății globale. Cât despre teoria lui Ruelle și Takens, termenii de haos, atractori stranii, turbulență sau supersensibilitate la condițiile inițiale ar putea crea confuzie, prin aplicarea lor în teoria sociologică. În contextul teoretic al lucrării de față, aceste concepte nu sunt însă folosite decât pentru a explica felul în care anumite stări sociale pot
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]