6,816 matches
-
înainte de a fi luat toate precauțiile ce-i puteau garanta succesul, ceea ce explica neobișnuita întindere (pentru acea epocă) a domniei sale: 25 de ani. Să ne amintim „lungul drum”, din 1703, la Adrianopol, pornit numai după deschiderea „drumului pungilor”. Iată de ce subscriem în întregime la concluziile lui Ștefan Ionescu și Panait I. Panait: domnitorul n-avea la granițe trupe aliate, ci, dimpotrivă, era înconjurat pe tot flancul dunărean de puternice concentrări inamice, adică otomane; cel mai inofensiv gest de trădare ar fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
crezare unor fabule potrivit cărora acțiunea lor ar fi corespuns și proiectelor lui Czartoryski, care ar fi avut acordul Rusiei să ofere Austriei 50 de milioane (nu se spune în ce monedă) în schimbul Galiției, suma la care erau gata să subscrie boierii moldoveni și munteni în scopul închegării unei alianțe frățești româno-polone. Totuși, întreprinderea acelui detașament nu poate fi calificată o aventură și cu atât mai puțin o farsă, de vreme ce se urmărea evitarea unei lovituri din partea trupelor țariste de ocupație și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
T. W. Riker - care în cursul dezrobirii lor și-au păstrat cumpătul atât de bine sau au dat dovadă de o mai nobilă bărbăție decât românii”. Dacă vom lua în socotință și statutul și poziția geo-politică a românilor, atunci vom subscrie fără nici o rezervă la „depoziția” lui Russel din 4 septembrie 1859: „Principatele sunt o problemă foarte grea ori de câte ori se dezbate chestiunea lor”. William Miller constata: „ingenios și aproape pe neașteptate, românii au soluționat problema care a derutat înțelepciunea colectivă a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Al. Zub este un pragmatic, atent la idei și conduite ce converg spre crezuri avuabile în două cuvinte: istorie și finalitate (titlul uneia din cărțile sale), ideea de finalitate operând, din capul locului, ca cea mai viguroasă obsesie profesională. El subscrie la afirmația lui Lucian Blaga, potrivit căruia „există două realități a căror imensă, zdrobitoare greutate nu o simțim, dar fără de care nu putem trăi: aerul și istoria”, adăugând însă relevant că e o observație prea adevărată, din care trebuie să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi, de pild?, Jules Siegfried, mare notabil protestant, deputat, primar al oră?ului Havre, ministru al Comer?ului �ntre 1892-1893, care a sus?inut diferite ini?iative sociale sau pedagogice. Nu f?cea el deja parte din grupul celor ce subscriau pentru ?coală liber? de ?tiin?e politice cu dou?zeci de ani mai �nainte? Iat? c? �n 1894 recidiveaz?, aduc�nd garan?îi pentru Emile Cheysson care c?uta s? fondeze un �Muzeu social�, un fel de institut de cercet
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din Codul civil de la 1864, "Actul sub semnătură privată, prin care o parte se obligă către alta a-i plăti o sumă de bani sau o câtime oarecare, trebuie să fie scris, în întregul lui de acela care l-a subscris, sau cel puțin acesta, înainte de a subsemna, să adauge la finele actului cuvintele bun și aprobat, arătând totdeauna în litere suma sau câtimea lucrurilor și apoi să iscălească". Nu este indicată practica semnăturilor date în alb, pentru că s-ar lăsa
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prevedea, în acest sens, că: "Actul sub semnătură privată, prin care o parte se obligă către alta a-i plăti o sumă de bani sau o câtime oarecare, trebuie să fie scris, în întregul lui de acela care l-a subscris, sau cel puțin acesta, înainte de a subsemna, să adauge la finele actului cuvintele bun și aprobat, arătând totodată în litere suma sau câtimea lucrurilor și apoi să iscălească". În literatura și practica recentă, articolul 1180 din Codul civil de la 1864
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1176 din Codul civil de la 1864, dispunea că: "Înscrisul sub semnătură privată recunoscut de partea căreia i se opune, sau recunoscut de instanța de judecată pe calea verificării de scripte, ca provenit de la aceasta, are între cei care l-au subscris și cei care le reprezintă drepturile, aceeași putere doveditoare ca și înscrisul autentic". Cu ușoare modificări dispoziția este preluată de art. 273 din noul Cod de procedură civil, care în al. 1 prevede că, "Înscrisul sub semnătură privată, recunoscut de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
naționale îl arată ca unit este refuzată de Constantinopol. În septembrie 1859, puterile ajung totuși la un acord în privința recunoașterii dublei alegeri a lui Cuza ca un dat și ca formulă de guvernămînt excepțională și temporară, acord la care Poarta subscrie în decembrie. Acordul lui Napoleon III pentru revizuirea Convenției de la Londra nu vine; pentru Paris, problema nu este aceea a unei relații privilegiate, bilaterale, cu Moldo-Valahia, ci a unei strategii globale de lungă durată, de pătrundere spre marginile imperiilor. Pe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Bismarck realizează legătura dintre problema evreiască și afacerea căilor ferate. El vrea ca, negociind cu Bucureștiul recunoașterea independenței, cu respectarea articolului 44 al Tratatului de la Berlin care mijlocea re-cumpărarea căilor ferate de către români, să salveze pe deținătorii prusaci ce au subscris și să devină protectorul evreilor români în schimbul celui mai mare profit de pe urma influenței germane în România. El notează pe 27 februarie 1879: "Mă sinchisesc de români ca de paharul meu cînd este gol. Independența românească nu are importanță decît pentru
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Pacea de la București este nedreaptă și dezonorantă. Pe 19 octombrie, el amendează punctul 10 al principiilor anunțate în ianuarie 1918 și recunoaște că naționalitățile imperiului pot să decidă asupra propriilor destine. Pe 5 noiembrie, ei adresează Iașilor o notă care subscrie la principiul unității naționale române. De partea sa, Clemenceau îl presează pe Ferdinand să intre în război și să lichideze guvernul Marghiloman, Pe 28 octombrie, regele dă un ordin secret de pregătire a unei invazii în Transilvania. Generalul Berthelot ordonă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asemenea, articolul 5: "România, pe de o parte, și Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia, pe de altă parte, se angajează să nu încheie pace separată sau pace generală decît împreună și simultan". Dacă francezii și italienii sînt de acord să subscrie la promisiunile din august 1916, englezii și americanii înțeleg să le stabilească validitatea. Experții conduși de colonelul House supun astfel Conferinței de pace propuneri care privesc trasarea frontierelor prevăzută în august 1916. Românilor li se încredințează regiunile Austro-Ungariei populate de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1925, aproape toți secretarii organizațiilor regionale ale PCR sînt arestați. Indiferent dacă militează în Basarabia, în Transilvania sau în Vechiul Regat, comuniștii din România se află într-o poziție marginală: fractura dintre socialiștii care, în primăvara anului 1921, refuză să subscrie la condițiile celei de-a III-a Internaționale și cei care decid, la 11 mai, să le accepte, s-a adîncit. Socialiștii cred că sînt manipulați de Moscova și de grupurile de imigranți veniți în Rusia încă din 1917-1918, favorabili
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Sigmaringen și se oprește la Berchtesgarden, în vederea unei întîlniri cu Hitler: tratativele economice de aici sînt importante. La reîntoarcere, regele îl numește pe Grigore Gafencu la Afaceri Externe, acesta fiind fidel alianței cu democrațiile occidentale. Însă în 1939, el subscrie la un acord economic cu Reich-ul. Acest acord este rezultatul negocierilor care s-au intensificat începînd din decembrie 1937, în timp ce Berlinul se felicita să vadă că noile condiții politice facilitează contactele. Acordul recunoaște dominația Germaniei în economia românească, prevede un
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
veselă confuzie. Dar febra postmodernă, chiar în absența consensului (sau poate din această pricină), se prelungește. Pentru Kellner postmodernismul înseamnă doar o bizară marcă semiotică. Cum îl știm, el cere și aici prudență în manevrarea termenului (supralicitat, bineînțeles) și nu subscrie la ipoteza rupturii (precum un J. Baudrillard). Ar fi exagerat să vorbim despre o ruptură, scrie sec D. Kellner; deși, am constatat deja, chiar o ruptură își propune însuși Douglas Kellner prin noua politică culturală, doar schițată aici și, oricum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1984; despre feminismul din Statele Unite vezi Faludi, 1991 și Brener, 1993. Despre mariajul nefericit dintre marxism și feminism, vezi Hartman, 1981. Pentru un exemplu de feminism psihoanalitic, vezi Mitchell, 1974. Pentru feminismul în Anglia, vezi Borett, 1980. 10 John Fiske subscrie, în mod curios, importul teoriilor europene și popularitatea acestora în Statele Unite și în alte părți unui reaganism care expunea falsitatea consensului liberal și realitatea divizării și a inegalității claselor, fapt care i-ar fi mulțumit pe americanii pragmatici și suspicioși
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un triumf al normalității burgheze conservatoare care, într-o interpretare de diagnoză, poate revela amenințările la adresa familiei, amenințări pe care filmul își propune să le disimuleze. Obiectivul acestor filme este, în final, acela de a-l face pe spectator să subscrie tendinței generale spre o viață burgheză tipică, după ce, în prealabil, i-a expus amenințările ce o pîndesc. Respectivele pelicule sînt așadar simptomatice pentru orientarea de dreapta din cultura Statelor Unite, după ce critica radicală și mișcările politice ale anilor '60 au pus
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să-și îndeplinească obligația de vărsare a aportului prin predarea efectivă a bunului către societate. Dacă bunul subscris ca aport constituie obiect al dreptului de proprietate pe cote-părți, este necesar acordul expres al tuturor coproprietarilor, chiar dacă numai unul dintre coproprietari subscrie aportul și dobândește calitatea de asociat, deoarece este obligatoriu să fie transferat societății întreg dreptul de proprietate asupra bunului. Prin exprimarea consimțământului lor respectivii coproprietari nu dobândesc calitatea de asociați, o atare calitate fiind dobândită doar de cel care a
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
aportul și dobândește calitatea de asociat, deoarece este obligatoriu să fie transferat societății întreg dreptul de proprietate asupra bunului. Prin exprimarea consimțământului lor respectivii coproprietari nu dobândesc calitatea de asociați, o atare calitate fiind dobândită doar de cel care a subscris bunul ca aport, dar își asumă implicit o obligație solidară cu coproprietarul asociat față de societate ca și cum ei înșiși ar avea calitatea de asociați. Astfel potrivit art. 83 din L.S.C. "când aportul aparține mai multor persoane ele sunt obligate solidar față de
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
a bunului proprietate comună va fi și reprezentantul, mandatarul celorlalți coproprietari pentru exercitarea drepturilor societare. Din art. 65 alin. 1 din L.S.C. care vorbește despre "bunurile constituite ca aport" rezultă că unicul titular al dreptului de proprietate nu va putea subscrie ca aport numai o cotă-parte din acest drept și să păstreze pentru sine sau să transfere celelalte părți altor persoane. Din analiza comparativă a art. 83 și a art. 102 alin. 2, 3 și 4 din L.S.C.54 se apreciază
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
fie situația acelora care au dobândit prin cesiune partea socială. e) Atacarea actului subscrierii aportului. Creditorii asociatului pot ataca actului subscrierii în mai multe situații. Astfel, pe calea acțiunii oblice, reglementată de art. 1560-1561 C.civ56., creditorul asociatului care a subscris bunul, adică societatea, poate solicita readucerea bunului în patrimoniul asociatului debitor dacă asociatul debitor insolvabil refuză sau neglijează să exercite acest drept, prejudiciind societatea creditoare 57. De asemenea, creditorul asociatului care a subscris aportul cu scopul de a-l sustrage
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
1560-1561 C.civ56., creditorul asociatului care a subscris bunul, adică societatea, poate solicita readucerea bunului în patrimoniul asociatului debitor dacă asociatul debitor insolvabil refuză sau neglijează să exercite acest drept, prejudiciind societatea creditoare 57. De asemenea, creditorul asociatului care a subscris aportul cu scopul de a-l sustrage urmăririi creditorului, creându-și sau agravându-și starea de insolvabilitate poate exercita acțiunea revocatorie (pauliană) reglementată de art. 1562-1565 C.civ58. O consecință a reintegrării bunului în patrimoniul debitorului poate fi chiar anularea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
nici a complicității la fraudă a celorlalți asociați. Acțiunea în constatarea fictivității aportului poate fi introdusă atât de societate cât și de alte persoane interesate. Se consideră fictiv: aportul cu privire la un bun de către asociatul care nu este proprietarul bunului, aportul subscris sub condiție suspensivă sau rezolutorie pur potestativă, aportul unui bun grevat de o datorie apropiată de valoarea lui sau superioară, aportul unui bun grevat de interdicția de a înstrăina 61. f) Sancțiunea neexecutării obligației de aport. Potrivit art. 65 alin
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Posibilitatea acestui cumul 62 este prevăzut și de art. 1535 C.civ. care reglementează valoarea daunelor interese datorate de debitor în cazul neexecutării (executării cu întârziere) unei obligații bănești. De asemenea, art. 1898 C.civ. prevede că asociatul care a subscris ca aport o sumă de bani datorează în caz de neexecutarea suma la care s-a obligat, dobânda legală de la scadență și orice daune ar rezulta, fiind de drept pus în întârziere . Când obiectul aportului îl constituie o creanță, dacă
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
a căror vărsare este obligatorie în termen de 2 ani de la data înmatriculării societății, conform art. 9 din L.S.C. În societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă și societatea cu răspundere limitată asociații sunt obligați să verse capitalul social subscris integral la data constituirii. Capitalul social se divide în fracțiuni egal denumite în funcție de tipul de societate: părți de interes, părți sociale, acțiuni. Capitalul social are o semnificație contabilă este o cifră, reprezintă expresia valorică a totalității aporturilor asociaților care participă
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]