7,897 matches
-
cititori de poezie sînt într-un divorț prelungit cu lirica eminesciană. Însă trebuie să facem numaidecît o precizare: ei vor categoric despărțirea de Eminescu, dar fără vreo împărțire. Constatăm, nu fără stupoare, că ipostaza aceasta nu este singulară, căci pentru substantivul propriu din întrebarea noastră, pot fi formulate multiple variante cu nume mai mari sau mai mici, personalități care sînt în viață sau nu mai trăiesc demult. Las la o parte, în tot acest calcul, doza quasi-pantagruelică de zeflemea frivolă din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fi fost femeie? La începutul anului 1990 circula formula puțin ridicolă "odioasa dictatură și sinistra lui soție", lapsus liguae ce desemna cuplul Ceaușescu. Probabil că autorul formulei dorise să spună "odiosul dictator", dar în cele din urmă a folosit două substantive de gen feminin, sugerând că ce a fost negativ în regimul Ceaușescu era ingerința feminină. Ori, succesul formulei dă cont de faptul că ea reflecta un curent de opinie publică destul de important referitor la perioada respectivă. De fapt, rolul Elenei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
medical (definind funcția de „fizic” drept cel care „știe știința firei” și „fizionomic”: „știința firei de pe chipul obrazului și a trupului”). Cu timpul, Înțelesul psihologic al noțiunii s-a extins, căpătând nuanțe de maturitate: „un om În toată firea”. Prin substantivul „minte”, care astăzi are Înțelesul de „rațiune”, moldoveanul exprima și odinioară același Înțeles. În Darea românească de Învățătură, publicată la Iași În 1643, găsim următoarele exemple: „Cum este trupului ochiul cinste și frămăsețe și lumină, așa și mintea cea curată
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
propre. Studiul numelui propriu - perceput diferit față de alte categorii de cuvinte, atât de către specialiști, cât și de nonspecialiști (nu are același comportament sintactic cu numele comune etc.) - depinde de teoriile moștenite din tradiția gramaticală, care foloseau pentru nume termenul de substantive, adoptând o semantică referențialistă. Fără a pretinde că aduce răspunsul definitiv, cercetătorul își propune să prezinte principalii factori care condiționează diferitele răspunsuri aduse de semanticile lingvistice. Astfel că problemele avute în vedere vizează definiția sensului, unitățile analitice, clasificarea și subclasificarea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
seme de diferite denumiri: 1) numele neologice sau asimilabile neologismelor, ca Jxpty (vide de semnificație); 2) numele specializate (conțin în inerență doar seme macrogenerice: /uman/ și /sex masculin/ pentru Guy); 3) numele de notorietate (posedă în inerență, după modelul atâtor substantive comune, patru tipuri de seme. Ahile, atunci când desemnează eroul, conține seme a) macrogenerice (/uman/, /sex masculin/), b) mezogenerice (/mitologie/), c) microgenerice (/erou grec/) și d) specifice (/cel mai curajos/ etc.). Hébert consideră că, în context, grație actualizărilor semelor aferente, toate
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
caracterizează numele propriu în calitate de unitate a limbii" (tr. m.)69 și o echivalează cu ceea ce Kleiber numește predicat de denumire. În ce privește conținutul, este vorba de "proprietăți care caracterizează numele propriu ca fiind legat de referentul său inițial" (tr. m)70. Substantivul comun nu ar poseda decât sens. Predicatului denumirii pot să i se adauge, în context, conotații (în sens lingvistic). Prin opoziție cu Kleiber și Marie-Noëlle Gary-Prieur, Hébert consideră că numele proprii nu sunt dotate cu nici un fel de conținut exclusiv
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
decât seme macrogenerice. În limbă, elementele care aparțin altor clase morfologice pot fi vide de sens ca numele neologice (de ex. un lexem verb neologic) sau să fie dotate cu patru tipuri de seme ca numele de notorietate (multe din substantivele comune). Dacă pentru semanticile clasice, unitatea analizei principale, chiar minimale, este cuvântul, Hébert propune, pentru a înțelege cuvântul, trecerea la nivelul morfematic, la adevăratul semn minimal, morfemul. Divizarea cuvântului în morfeme implică divizarea semnificatului cuvântului (sau semia) în semnificați de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Sabina. Pe mama o chema în realitate Arethusa. Pe tatăl meu, Ioan; dar prietenii îi spuneau Jenică. Nici mama nu-l chema cum mi-ar fi plăcut mie; îi spunea Nelu"1. Numele tatălui identificat în numele personal Andrei (explicat prin substantivul andreia "bărbăție, curaj", anér, gen. andrós, bărbat), nume recurent la Eliade, sau în cognomenul a cărui semnificație este aceeași cu a adjectivului severus, de la care s-a format, reprezentat în limba română de neologismul sever 2 traduce ceea ce este potrivit cu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sens, sacrificând din nou viața"43. Nunta în cer este o constantă a prozei eliadești (v. La țigănci, Noaptea de Sânziene). Numele lui Barbu (pe care Hasdeu îl considera, printre alte soluții etimologice, ca fiind o creație românească pe baza substantivului barbă; în acest context, trebuie menționat și românescul Bărbat, care continuă cognomenul roman Barbatus, derivat, de asemenea, de la barba 44) Hasnaș a fost interpretat ca bărbatul (Barbu <lat. barbatus = bărbat, cu barbă) pentru care "femeia este instrument al plăcerii sau
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
preiau funcțiile semnului onomastic, în lipsa acestuia (cealaltă, cineva, altcineva) - pronumele personal (ea): "e vorba despre altceva"; "ca să nu vadă ceva"130. Structurile substantivale: "în somn"131, adverbiale, singure: "e aici?"132, "ce s-a petrecut acolo?"133, sau dublate de substantive cu determinanți nehotărâți: "din afară, din altă lume134" traduc teroarea (non) ființei ubicue a Christinei, iar sublinierea grafemelor redau plusuri de semnificație). Numele lui Egor ("nume ciudat..." 135) dobândește seme aferente datorită ironiei intertextuale din sintagma viteazul nostru Egor. Aluzia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
căpitanului" Numele băiatului de doisprezece ani, Brânduș din nuvela Fata căpitanului este - folosind o sintagmă din nuvela În curte la Dionis - un "nume fanic"; încadrat în seria antroponimelor provenite din nume de plante, format de la femininul Brândușa, prin derivare regresivă (substantivul comun este, probabil, un cuvânt autohton traco-dacic)243 traduce condiția copilului "găsit" sau "din flori". Natura excepțională a destinului său ("nu mi-e frică de durere, pot îndura oricât... Eu mă oțelesc întruna, mă învăț cu relele, mă tot pregătesc
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Agripina, trăiește în folclor, are existență nedesprinsă încă de fabulosul folcloric. El povestește cum motanul său, Vasile, scoate rufele din cazan și calcă pe jăratic; are deci, acces la înțelegerea mitică a lumii. Numele protagonistului este și un sinonim al substantivului "mucenic", "sfințișor", a căror sărbătoare este celebrată în calendarul popular la 9 martie, iar formula de basm "Măria ta" cu care i se adresează Agripina (asemeni Leanei din nuvela În curte la Dionis) accentuează semnificația numelui. Proiectarea lui Brânduș în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ultima serie, Arghira și Zamfira, sinonime evidențiate într-o analiză semică deductivă, se încadrează unei serii semantice asociative, prin prezența semului comun, regnul mineral (v. infra). Preafrumoasa Arghira (Arghira reproduce numele personal grecesc Argyra, femininul de la Argyros (Argyrios), format de la substantivul grecesc de origine indo-europeană, argyros, încadrat în aceeași familie cu latinescul argentum și românescul argint 478) cea împodobită cu toate darurile omenești, dar lipsită de vedere, este vindecată, după îndelungi și zadarnice străduințe ale tuturor doctorilor și meșterilor în lentile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și românescul argint 478) cea împodobită cu toate darurile omenești, dar lipsită de vedere, este vindecată, după îndelungi și zadarnice străduințe ale tuturor doctorilor și meșterilor în lentile, de către o fată simplă, Zamfira. Numele, vechi și frecvent românesc 479, corespunde substantivului samfir sau zamfir, forme mai vechi pentru safir, piatră prețioasă care desemna în secolul la XI-lea "inima celor simpli, a acelora împinși de o speranță sigură, inima celor a căror viață este făcută strălucitoare de virtute și de moravuri
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
altele ca melancolia, neliniștea, uitarea), în directă relație cu obiectul sacru la care se referă povestea 486. Lăcrămioara Berechet echivala strada care găzduiește întâlnirile cu substitutul său ezoteric, cale, și pe Bătrânul Fărâmă cu Învățătorul, Inițiatul căii mantice, refăcând etimologia substantivului propriu, Mântuleasa, din grecescul mantike, artă a divinației, mantică; în acest sens, "Fărâmă este cel care cunoaște semnele ascunse ale timpului, este hermeneutul semnelor vremii și al marelui text"487. În această geografie mitică, toponimul este sub semnul solarității 488
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
unitatea ființei și a universului, prin coincidența contrariilor", complexul mitic al androginiei umane (Leana și Adrian), fiind o replică a androginiei divine 595. Numele vechi din prima parte a nuvelei "mimează" funcția de identificare a persoanei, deoarece ele se aseamănă substantivelor comune, având un sens general, abstract, iar utilizarea numelui unic instituie un univers familiar și convertește familiarul în esențial, tipul în arhetip și cunoașterea în recunoaștere 596. În planul al doilea al povestirii (lumea de dincolo reprezentată prin hotelul cu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
așa cum imaginea de început (reluată în final) redă unitatea celor trei corpuri arhitectonice din Vevey: Strălucitoarea, Veselia și Bucuria sau Înfloritoarea 769 (Thalia) echivalează sinonimic grația (lat. gratus, corespunzând cuvântului grecesc cháris - românescul har - lucrul sau ființa aducătoare de bucurie, substantivul latinesc capătă sensul de "dar divin" - în românește "grație divină"770). Imaginea și etimologia coincid ca sens: ca și cele trei vile de la Vevey, sunt trei și totuși una. Camuflată, grația se regăsește în desacralizatele, maculatele corole, impudica Euphorbia și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
găsi pe cel care și-a uitat numele; uitarea numelui echivalează cu uitarea mesajului (În curte la Dionis). Desemnarea contingentă cu rol în ocultarea sacrului este întâlnită în Domnișoara Christina, prin utilizarea în lanțuri referențiale în care designatorii redați prin substantive cu determinanți nehotărâți sau prin pronume nehotărâte abundă, în La țigănci, prin designatori definiți: țigăncile, baba, vizitiul. Alteori se produc treceri din planul desemnării contingente în cel al desemnării rigide: Moșu (din Șanțurile) îl exprimă pe bătrânul timpului, un nou
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pp. 95-96. 580 Jean Chevalier, Allain Gheerbrandt, op. cit., p. 390. Sabina Fânaru, op. cit., p. 233, opune povestirea lui Hrisanti aflată sub semnul adevărului și al eternității (datorită elementului chrysos), celei a lui Cladova (al cărui nume a fost asociat cu substantivul kladeneț, fântână) aflată sub semnul instabilității, amneziei celui ce a băut din fântâna Lethe. 581 Mircea Eliade, op. cit., p. 175. 582 Ibidem, p. 164. 583 Ibidem, p. 184. 584 Idem, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
16-17. 310 Bryan Norton, Toward Unity Among Environmentalists, Oxford University Press, New York, 1991. 311 Rolston trasează această distincție bazându-se și pe o ambiguitate a limbii engleze care poate crea un joc de cuvinte. Astfel putem folosi termenul "right" ca substantiv atunci când ne referim la un drept al unui individ sau ca adjectiv atunci când ne referim la ceea ce este corect. Vezi Holmes Rolston III, Environmental Ethics: Duties to and Values in the Natural World, Temple University Press, Philadelphia, 1988, p. 51
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tematic de cercetare a metaforei/ termenilor interdisciplinari / 169 VII.5. Criteriul structural de cercetare a metaforei/ terminologiei interdisciplinare / 171 VII.6. Metafore interdisciplinare în limbajul economic; scenarii cognitive / 174 VII.7. Mărci lingvistice de dezambiguizare / 180 VII.7.1. Rolul substantivului / 180 VII.7.2. Rolul adjectivului în sintagma terminologică / 182 VII.7.3. Singularul și pluralul: mărci de conceptualizare și dezambiguizare / 188 VII.7.4. Mărci logice de dezambiguizare/ organizare a corpusului / 190 VII.7.5. Rolul hiponimiei în dinamica
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fr.- limba franceză glg. - limba galiciană it. - limba italiană LS - limba-sursă LȚ - limba-țintă med. - medical MEX - Mexic NA - Nomina Anatomica OLF - Oficiul Limbii Franceze pt. - limba portugheză POR. - Portugalia RACAI - Prelucrarea Limbajului Natural și Modelarea Conceptuală (RACAI al Academiei Române) s.f. - substantiv feminin s.m. - substantiv masculin s.n. - substantiv neutru TermRom - Asociația Română de Termionologie V.G.T.T. - Vienna General Theory of Terms Cuvânt-înainte Valorificând aserțiunile coșeriene privitoare la "caracterul instrumental" al limbajului, potrivit cărora o formă de limbă nu reprezintă o finalitate în sine
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
glg. - limba galiciană it. - limba italiană LS - limba-sursă LȚ - limba-țintă med. - medical MEX - Mexic NA - Nomina Anatomica OLF - Oficiul Limbii Franceze pt. - limba portugheză POR. - Portugalia RACAI - Prelucrarea Limbajului Natural și Modelarea Conceptuală (RACAI al Academiei Române) s.f. - substantiv feminin s.m. - substantiv masculin s.n. - substantiv neutru TermRom - Asociația Română de Termionologie V.G.T.T. - Vienna General Theory of Terms Cuvânt-înainte Valorificând aserțiunile coșeriene privitoare la "caracterul instrumental" al limbajului, potrivit cărora o formă de limbă nu reprezintă o finalitate în sine, ci "folosește pentru
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
it. - limba italiană LS - limba-sursă LȚ - limba-țintă med. - medical MEX - Mexic NA - Nomina Anatomica OLF - Oficiul Limbii Franceze pt. - limba portugheză POR. - Portugalia RACAI - Prelucrarea Limbajului Natural și Modelarea Conceptuală (RACAI al Academiei Române) s.f. - substantiv feminin s.m. - substantiv masculin s.n. - substantiv neutru TermRom - Asociația Română de Termionologie V.G.T.T. - Vienna General Theory of Terms Cuvânt-înainte Valorificând aserțiunile coșeriene privitoare la "caracterul instrumental" al limbajului, potrivit cărora o formă de limbă nu reprezintă o finalitate în sine, ci "folosește pentru a comunica ceva
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
la modul imperativ, enunțuri care conțin o urare (admirație, adulație, peiorativă). Funcția conativă are ca marcatori gramaticali persoana a II-a (la pronume și la verb). Dintre moduri, imperativul reprezintă expresia gramaticală a funcției conative, iar dintre categoriile gramaticale ale substantivului se utilizează cazul vocativ. La nivelul discursului, intonația exclamativă/interogativă este specifică enunțurilor a căror funcție primordială este centrată pe receptor. Iată un exemplu oferit de DSL "Ascultă-mă! De ce nu mă crezi?" (Mihaela Mancaș, în DSL, 2005: 225). Nevoia
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]