7,229 matches
-
socială. În Franța apare cea de-a treia școală de bizantologie, fondată de Charles Diehl. Cea de-a patra școală de bizantologie apare în Anglia, fondată de John Bury care a reeditat lucrarea lui Eduard Gibbon, fiind preocupat de istoria târzie a Imperiului Bizantin de după 1204. Au apărut școli și în statele din sud-estul Europei: în Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, România unde Nicolae Iorga a pus bazele Institutului de Studii Sud-Est-Europene și Gheorghe Brătianu care a abordat istoria socio-economică bizantină.Alte școli
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
din oraș au lătrat, iar locuitorii orașului au fost alertați și au respins asaltul. În secolul al II-lea, orașul a fost asediat de romani în timpul domniei împăratului Septimius Severus. Constantin a ales această cetate datorită unei inspirații divine, legendele târzii având un rol ideologic și propagandistic. Alegerea acestui oraș avea un rol strategic și comercial, Byzantion fiind amplasat la intersecția celor două mari axe comerciale: una verticală care unea bazinul pontic prin Marea Marmara și Marea Egee de Marea Mediterană, și cealaltă
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
după moartea părinților lor, două prințese, Irena și Theodora, au ocupat tronul Imperiului fără să se mai căsătorească. Ceremonia învestiturii era primul act de recunoaștere oficială a noului împărat; consta în înălțarea celui ales pe scut (ținut, într-o perioadă târzie, nu de soldați, ci de patriarh și de înalții demnitari ai Imperiului) - gest care amintea originea militară a instituției imperiale. Dar ceremonia esențială, care punea în evidență și proclama caracterul fundamental religios al autorității imperiale, era încoronarea religioasă: în catedrala
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
controlul deplin al forțelor economice externe sau interne. Treptat, statul a pierdut influența asupra modalităților de comerț și a mecanismelor de preț, și controlul asupra fluxului de metale prețioase și, potrivit unor cărturari , chiar și asupra baterii monedelor. Oficialii bizantini târzii au trebui să pună în aplicare o politică de reglementare , utilizând prerogativele de stat în afacerile lor private. Activitatea comercială privată a fost afectată de crizele în politică externă, precum și de eroziunea internă a Bizanțului. Economia rurală s-a dezvoltat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
berea. Cele mai vechi urme de bere, care provin din anii 3.500-2.900 î.Hr., au fost descoperite de curând în Tepe, Mesopotamia (astăzi în Iranul de vest). Unii cercetători, studiind un număr mare de texte antice cât și texte târzii, au ajuns la concluzia că în antichitate exista o legătură strânsă între coacerea cerealelor și fabricarea berii. Coacerea cerealelor este până în zilele noastre un moment important în fabricarea berii. Se pare că berea era asemănătoare unei grăsimi groase de culoare
Bere () [Corola-website/Science/296771_a_298100]
-
în nordul Africii. Teologia sa a influențat gândirea lui Martin Luther, care inițial aparținuse ordinului augustinian. Din punct de vedere politic, Augustin vede organizarea de stat ca fiind folositoare și luptă pentru despărțirea între Stat și Biserică. În opera sa târzie, "Despre cetatea lui Dumnezeu" (De Civitate Dei) apreciază istoria omenirii ca pe o evoluție a cetății terestre, a oamenilor ("civitas terrena"), ce aspiră spre cetatea lui Dumnezeu ("Civitas Dei"). Augustin identifică Cetatea lui Dumnezeu cu Biserica. El explică decăderea Imperiului
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
au o importanță deosebită, spiritul lui de conquistador cu sabia într-o mână și Biblia în cealaltă, războinic și misionar totodată. N-am putea înțelege istoria evului mediu occidental catolic Pentru o perioadă Augustin este atras de scepticismul Academiei platonice târzii, pentru ca, treptat, să-și modifice atitudinea astfel încât una din primele sale scrieri de după convertire este Contra academicilor, un atac la adresa scepticismului academic. Scepticii argumentau că ceea ce ne oferă simțurile este incert și înșelător: un băț introdus în apă ne pare
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
în februarie și maxime în iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an • Umiditatea relativă a aerului atmosferic - valoarea medie multianuală este de 75%. Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase și toamnele târzii. Recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6 °C (la Boita în 1949) si -34,4 °C (la Sibiu în 1888). Zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
din comerț și din serviciile adiacente industriei turismului. Istoric: Numele bisericii poate fi interpretat "Sfânta Ințelepciune" și mai este numit în versiune greacă-bizantină "Αγια Σοφια / Hagia Sophia". Considerată de unii autori drept cea de a opta minune a lumii antice târzii, Sfânta Sofia este oricum o glorie a geniului constructiv uman.Ea a reprezentat centrul vieții religioase a Imperiului Roman de Răsărit, servind în această postură timp de 916 ani. după cucerirea turcă a servit drept moschee alți 482 de ani
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Castelul Warwick, Turnul Londrei (Tower of London), Castelul Windsor (Windsor Castle-cel mai mare castel locuit din lume și cel mai îndelung locuit în timp). Anglia este cunoscută pentru numeroasele case grandioase de la țară, pentru bisericile și catedralele medievale și mai târzii, ca York Minster. Arhitecții englezi și-au adus contribuția la multe stiluri de-a lungul secolelor, incluzând arhitectura Tudor, Barocul englez, stilul Georgian și mișcările Victoriene ca Reînvierea Goticului. Printre cei mai bine cunoscuți arhitecți contemporani englezi se află Norman
Anglia () [Corola-website/Science/296827_a_298156]
-
-lea-al II-lea î.e.n.), o necropolă din Epoca Fierului (mileniul I î.e.n.), o așezare medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolul al IX-lea), o altă necropolă medievală mijlocie (secolele al XIII-lea-al XV-lea) și o așezare medievală târzie din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Cele două monumente de arhitectură sunt conacul Gheorghe D. Hariton (1930), aflat în satul Săhăteni și (sfârșitul secolului al XIX-lea), aflată la est de satul Săhăteni, pe marginea șoselei către Buzău
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
al III-lea-al II-lea î.e.n.) vestigii din perioada Halstatt, și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al V-lea e.n.). Ultimul sit, cel de la Valea Râmnicului, cuprinde o așezare din epoca bronzului târziu (mileniul al II-lea î.e.n.), una din perioada Halstatt, una din cultura geto-dacică a perioadei Latène, vestigii din epoca migrațiilor (secolele al III-lea-al IV-lea e.n.), precum și o așezare și o necropolă din aceeași epocă.
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
dar moderat, în văile protejate din jurul Băii Mari din Maramureș. Dacă sunt îndeplinite condițiile de climat, protecție și umiditate, "Castanea sativa" are o creștere constantă, fiind un arbore productiv ce nu are "ani răi". Este, în schimb, sensibil la primăverile târzii, reci și prea umede, precum și la înghețurile din toamnele prea lungi, ploioase și reci. În condiții de pădure, unde este protejat de arborii din jurul său, poate tolera bine chiar și condiții de umbră moderată. Denumirea de castan comestibil se referă
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
Castelul Mikó, cu plan geometric regulat și bastioane italienești, ridicat în stilul renașterii târzii, este cel mai vechi și mai important monument istoric al orașului Miercurea Ciuc. Poartă numele constructorului, Ferenc Hidvégi Mikó (1585-1635), în documentele vremii fiind menționată și ca noul castel al lui Mikó. Construirea castelului a început în primăvara anului 1623, la
Castelul Mikó din Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/301058_a_302387]
-
de pe lacul Mostiștea) de lângă satul Făurei, datând din secolele al IV-lea-I î.e.n.; , aflat pe malul lacului la 200 m de căminul de copii din Ulmu, sit ce cuprinde urmele unor așezări din neolitic (cultura Boian) și epoca bronzului târziu (cultura Coslogeni); , datând din perioada Latène; și , din aceeași perioadă. Un al cincilea obiectiv este clasificat ca monument funeral sau memorial și este constituit de din secolul al XIX-lea, aflată pe locul vechii biserici a satului Ulmu, în curtea
Comuna Ulmu, Călărași () [Corola-website/Science/301130_a_302459]
-
comunei, el fiind legat și de satul Runcu (dintr-o comună vecină) printr-un drum rutier comunal asfaltat. Satul este o dovadă că această regiune era locuită încă din neolitic, dovadă fiind tezaurul dacic din piese de aur, din epoca târzie a bronzului, descoperit în anul 1964, pe islazul satului și care se află la Muzeul de Istorie din București, în sala "Tezaur". În cartierul Valea Tatei s-au găsit urme ale unei așezări din sec. I-IV peste care este
Dealu Frumos, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301166_a_302495]
-
agricolă a comunei și favorizează creșterea vitelor. Cealaltă jumătate este plantată cu pomi fructiferi: pruni, meri, peri, în cea mai mare parte și cireși, vișini și piersici. Fiind aproape de munte, deseori primăvara florile pomilor sunt distruse de câte o zăpadă târzie sau de îngheț, care, deseori, vine și în luna mai. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietroșița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
în special în zona Valului lui Athanaric (rex vizigot) au scos în evidență următoarele : I. În zona albiei majore a pârâului Lozova care trece prin mijlocul comunei, la sud de școală generală, s-au descoperit urmele unei așezări din perioada târzie a epocii bronzului. Nivelul arheologic se află la o adâncime de trei metri și este observabil în albia pârâului, prezentându-se sub forma unui strat de cenușă cu oase și fragmente de ceramic. Dintr-o groapă menajeră, situată la o
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
condițiilor geografice prielnice oferite de terasă inferioară a Prutului, care avea, atunci, o vale mult mai largă. În cimitirul, ca și în curțile unor gospodari, cum este cea a lui Ion Petrea, s-au găsit materiale dintr-o așezare hallstattiana târzie (epoca fierului, secolul IV înainte de Hristos) care se leagă de așezările din Hallstattul mijlociu de la Stoicani și Tamaoani. Continuitatea acestei așezări, care, desigur, nu a fost unică, în epoca dacica următoare este dovedită de faptul că tot în curtea lui
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice. Lacul este proprietate de stat fiind în administrarea RA Apele Romane -SGA Ialomița. Descoperiri arheologice atestă existența așezărilor omenești pe teritoriul ocupat astazi de orașul Amara, înca din perioada neoliticului târziu (obicte de ceramică specifice culturii Boian - faza Giulești); Arealul a fost atestat documentar încă din timpul domnitorului Matei Basarab, care a înzestrat mănăstirea ridicată de el în Slobozia cu numeroase terenuri pe marginea lacului Amara. Documente scrise se pastrază din
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
-lea e.n. (perioada daco-romană), secolele al V-lea-al VI-lea (epoca migrațiilor) și secolele al XIV-lea-al XVI-lea; în sfârșit, situl de la „Cantonul Silvic” (aflat la 800 m sud-est de satul Păușești) conține așezări din epoca bronzului târziu (cultura Noua), secolul al IV-lea e.n. (perioada daco-romană), secolul al V-lea, secolele al VI-lea-al IX-lea (epoca migrațiilor), secolele al X-lea-al XI-lea, secolele al XI-lea-al XIII-lea (epoca medievală timpurie), secolul
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
Erbiceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Curtea Boierească” din vatra satului Bârlești conține așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza B), Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al III-lea-I î.e.n. (perioada Latène), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al XVI-lea-al XVII-lea (Evul Mediu); situl de „la Pepinieră” (la 1 km sud-est de același sat) cuprinde așezări
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
al III-lea-I î.e.n. (perioada Latène), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al XVI-lea-al XVII-lea (Evul Mediu); situl de „la Pepinieră” (la 1 km sud-est de același sat) cuprinde așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), eneolitic (una aparținând culturii Precucuteni și alta culturii Cucuteni), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al XI-lea-al XIII-lea (Evul Mediu Timpuriu); pe „dealul Sărăturilor” de la 1,3 km
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
XVII-lea-al XVIII-lea (Evul Mediu); în sfârșit, la „Poala Catargului”, la 1,4 km sud-vest de satul Spinoasa, mai este un sit cu așezări din paleolitic, eneolitic (cultura Cucuteni, una faza A și alta faza B), Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și una din Evul Mediu Timpuriu. Celelalte obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1848
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
cunoscut pentru că a dat numele culturii Cucuteni din eneolitic, din care se găsesc în acest sit trei așezări distincte, emblematice pentru clasificarea culturii în fazele A, B și AB; în afara acestei așezări, în cadrul sitului se mai găsesc așezări din eneoliticul târziu (cultura Horodiștea-Erbiceni), perioada geto-dacică și secolul al III-lea e.n. Alt sit arheologic de interes național este cel de la „Dâmbul Morii”, la marginea de nord-vest a aceluiași sat, unde s-au găsit alte vestigii ale culturii Cucuteni, faza AB. În
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]