6,584 matches
-
data de 5 ianuarie 1823 de mitropolitul Veniamin Costachi, împreună cu episcopul Meletie Lefter al Romanului. În stânga intrării se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice, având următorul text: ""Cu agiutoriul Presfintei Troiță a Dumnezeului nostru sau rădicat din temelie acestu sfăntŭ lăcașŭ întru carele se prăznuește Buna Vestire a Maicei D(o)mnului și săborul maimarilor voevozi Mihail și Gavreil de robii lui D(u)mnezeu Dimitri Sturza biv vel logofet fiulŭ lui Ionŭ Sturza biv vel logofet și
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
în adunarea (la curtea n.n.) mamei noastre preaiubite”". Târgul s-a dezvoltat în perioada domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), care a intuit rolul strategic al Hârlăului, prin poziția cvasicentrală în cadrul Moldovei medievale. În anul 1486, el a refăcut din temelii clădirile vechii curți domnești, dându-le o mare extindere. El a pus o pisanie, găsită în anul 1871 și aflată astăzi în patrimoniul Muzeului de Artă al României din București, în care stau scrise următoarele: "„Binecinstitorul și de Hristos iubitorul
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
în adunarea (la curtea n.n.) mamei noastre preaiubite"". Târgul s-a dezvoltat în perioada domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), care a intuit rolul strategic al Hârlăului, prin poziția cvasicentrală în cadrul Moldovei medievale. În anul 1486, el a refăcut din temelii clădirile vechii curți domnești, dându-le o mare extindere. El a pus o pisanie, găsită în anul 1871 și aflată astăzi în patrimoniul Muzeului de Artă al României din București, în care stau scrise următoarele: ""Binecinstitorul și de Hristos iubitorul
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
de Iacob Loebel, șeful Băncii Otomane din București. Proiectul de construcție a fost realizat de arhitecții vienezi I. Enderle și Gustav Freiwald, edificiul urmând a fi realizat într-un stil "mauro-bizantin". La 21 iulie 1864 a fost pusă piatra de temelie, lucrările fiind aproape finalizate la începutul anului 1866, când s-au comandat la Budapesta sulurile Torei și alte lucruri necesare serviciului divin . Inaugurarea templului a fost amânată din cauza incendierii clădirii de către naționaliștii români care protestau împotriva acordării cetățeniei române pentru
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
anul 1810, conform textului pisaniei, transcris înainte de dispariția sa la 1900. Pisania cea veche reținea următoarele date: "„Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce să prăznuiește hramul Sfinților Voivozi s-au făcut la l[ea]t 1810, de tot satul, pă temelie ...”". Nu se știe dacă materialul ei lemnos a fost refolosit sau nu în structura actualei construcții. În forma prezentă, construcția este rezultatul unor lucrări de reclădire din temelii în anul 1906. În aceea vreme modelul tradițional de lăcaș de cult
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
s-au făcut la l[ea]t 1810, de tot satul, pă temelie ...”". Nu se știe dacă materialul ei lemnos a fost refolosit sau nu în structura actualei construcții. În forma prezentă, construcția este rezultatul unor lucrări de reclădire din temelii în anul 1906. În aceea vreme modelul tradițional de lăcaș de cult fusese deja înlocuit cu altul nou, inspirat de bisericile de zid. Momentul de răscruce al acestui lăcaș, de la începutul secolului 20, este surprins într-o pisanie recentă, pictată
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
Sf[inții] Voievozi, s'au ridicat construită din lemn la început de foști strămoși. Ruinându-se s-a făcut din nou în ale pr[ea] sf[ințitului] Antanasie Mironescu, episcopul eparh[iei] R[âmnicu] Vâlcea al Noului Severin, ruinându-se temelia fundamentală. În anul 1900 făcându-se de locuitori[i] acestei comuni precum și alți din satele vecine, care ne-au ajutat. Sf[ințită] astăzi 25 martie 1906. Prin stăruința titorilor Mihai R. Găgianu, Ion Neagoe Diaconescu, M. R. Popa, M. S.
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
de odinioară a așezării, ilustrând exemplar descrierile de epocă ale așezărilor din zona deluroasă a Olteniei. Pisania modernă, pictată pe peretele de deasupra intrării în biserică, afirmă: "„Construită în anul 1847, reacoperită cu șiță în anii 1951 și 1978, refăcută temelia și pardoseala în anul 1975, toate cu cheltuiala enoriașilor bisericii. Paroh preot Ilie Scrieciu, anul 1981.”". Această pisanie surprinde o presupusă datare și câteva inițiative importante de a repara biserica pentru a-i asigura existența mai departe. Câteva însemnări pe
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
Sânculescu și alți [e]noriași ...”". Anul erei bizantine 7290 se traduce prin anii 1781-1782 ai erei noastre. Pisania modernă, pictată pe fruntarul de deasupra intrării în pridvor, are următorul text: "„Această sfântă biserică cu hramul Cuvioasa Paraschiva sau ridicat din temelie de locuitorii acestui sat și s-a sfințit la anul 1785 de la Cristos. Suferind stricăciuni din cauza timpului, s-a reparat complet la anul 1864, când s-a sfințit a doua oară. Suferind iarăși stricăciuni din cauza vechimei și fiind închisă de pe la
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
temporar la Mănăstirea Golia. Mitropolitul Iacob Stamate (1792-1803) a refăcut reședința mitropolitană, amenajând în interior un paraclis cu hramul "Duminica Tuturor Sfinților". Mitropolitul Iosif Naniescu (1875-1902) a dispus în anul 1897 dărâmarea vechilor dependințe ale Palatului Mitropolitan și zidirea din temelie ale acestor case care cuprindeau locuințele slujitorilor bisericești și ai palatului, precum și bucătăria și prescurăria. Cu acest prilej a fost amplasată o placă de marmură cu următoarea pisanie: ""Vechele dependințe a le vechiului palat mitropolitan de aici din Iași dărâmânduse
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
prescurăria. Cu acest prilej a fost amplasată o placă de marmură cu următoarea pisanie: ""Vechele dependințe a le vechiului palat mitropolitan de aici din Iași dărâmânduse acum în anul 1897, in locul acelora s'a inceput tot acum zidirea cu temelia din nou a acestor case, care cuprind incaperi pentru locuința servitorilor bisericești și ai casei, cum și altele necesare la economia casei și bisericei, precum bucataria și prescuraria, facânduse prin stăruința Prea Sânțitului Mitropolit Moldovei și Sucevei Iosif Naniescu. Anul
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
era altceva decât ceea ce adventiștii prezentaseră dintotdeauna ca Justificare prin Credință (asta fiind teoretic adevărat deoarece adventiștii spuneau că mântuirea vine prin credința în Iisus Hristos), dar accentul cădea acum mai mult pe sfințire. Situând Îndreptățirea prin Credință exact pe temelia lui Hristos și a neprihănirii Sale, și a lucrării Lui ca Mare Preot al nostru în timpul adevăratei Zile a Ispășirii (zi al cărei simbol îl regăsim în Vechiul Testament), asta aducea o nouă perspectivă la doctrina predicată anterior de la amvoanele adventiste
Conferința Generală de la Minneapolis din 1888 () [Corola-website/Science/322358_a_323687]
-
de jure" a acestei eparhii, Adormirea Maicii Domnului, nu este încă retrocedata de cultul ortodox, care o folosește în prezent. Hramurile bisericii sunt Sfântă Maria și Înălțarea Sfintei Cruci, care se sărbătorește la 14 septembrie, în fiecare an. Piatră de temelie a "Bisericii greco-catolice Sfântă Cruce" a fost așezată în anul 1992. Proiectul de construcție a bisericii a fost realizat de către preotul arhitect "Emil Costin", care a mai realizat și proiectul bisericii greco-catolice din Ieud, județul Maramureș. Biserică este în construcție
Catedrala Sfânta Maria din Baia Mare () [Corola-website/Science/322403_a_323732]
-
Radu iar pictura în 1823 de ctitorii Vasile Diaconu, Marica Diaconeasa, Constantin Rada, Matei Diacon și Sanda Diaconeasa. S-a reclădit în 1896 și zugrăvit în 1898 și restaurat în 1936 și 1959. Între anii 1996-1997, s-a renovat de la temelie până la acoperiș cu ajutorul bunilor creștini și prin osârdia părintelui paroh ... Pictura în frescă s-a executat de către pictorul Roman Valeriu, ajutat de Faur Mihai și s-a sfințit azi 29 iunie 1997, de către p.s. Gherasim, episcopul Râmnicului”". Biserica a fost
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
pronaos, turnul clopotniță situat deasupra pridvorului, elementele decorative de fațadă care sunt specifice secolelor XVI-XVII), arhitectul Virgil Polizu consideră că ""biserica nu a putut fi reparată numai la partea superioară a zidurilor și la turlă, ci a fost refăcută din temelie, respectându-se planul și introducând turnul clopotniță"". Vechea clădire a bisericii Mirăuți a rămas în părăsire și s-a degradat până aproape la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Biserica a fost reparată și apoi
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
clădire însăși, ale cărei ziduri de fundație au fost, cu vremea, spălate de ploi din toate părțile"". Cei trei funcționari superiori menționau că edificiul era în pericol de prăbușire, nu mai putea fi reparat, ci doar eventual reconstruit pe aceeași temelie, caz în care cheltuielile s-ar putea recupera cu mare greutate. Pe baza acestui raport se recomanda demolarea Bisericii Mirăuți ca urmare a stării de conservare precare a lăcașului de cult. Comunității luterane urma să îi fie atribuit un alt
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
biserica veche din lemn, o biserică impunătoare de zid care a devenit biserică parohială. Biserica de lemn din Slătioara este construită simplu, din bârne din lemn de brad îmbinate. Ea are o înălțime de 9 metri. Biserica stă pe o temelie din piatră și este acoperită cu draniță. Lăcașul de cult nu este pictat în interior, ci doar tencuit cu mortar de var. Catapeteasma este realizată în anul 1848, având trei rânduri de icoane, pictate în acel an de ieromonahul Ilarie
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
nu a făcut victime. În total, cutremurul a făcut doar 4 victime: negustorul ambulant ucis de Turnul Colței, o femeie de origine iudaică, copilul său și o altă victimă. După seism, Domnul Constantin Ipsilanti a ordonat refacerea lui imediată, din temelii. Și pentru că primii care au încercat să profite de pe urma dezastrului au fost zidarii și lemnarii, Ipsilanti a dispus prețuri maximale pe care aceștia le puteau practica. Bucureștiul a fost refăcut, astfel, în câțiva ani. Unele clădiri au fost consolidate atât
Cutremurul din 1802 (România) () [Corola-website/Science/316979_a_318308]
-
odată mormântul legendarului Dragoș Vodă. Un hrisov domnesc din 17 martie 1723 al voievodului Mihai Racoviță confirmă spusele cronicarului: La sfrșitul secolului al XIV-lea, boierul Giurgiu (Giurgea) de la Volovăț a construit o curte boierească și o biserică, ale cărei temelii se păstrează și azi. Fundațiile bisericii vechi au fost descoperite cu ocazia cercetărilor efectuate de Alexandru Artimon în perioada 1969-1973. În toamna anului 2004, arheologul Florin Hău a decopertat fundațiile vechii biserici din Volovăț, cu scopul de a identifica poziția
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
După Oaș”, iar cele două sate Luncoiu de Jos și Stejărel au construit pentru ele în 1786 o nouă biserică la locul numit „Podea”, mai aproape de Stejărel. În anul 1848, în timpul revoluției lui Iancu, și această biserică a ars până în temelii, fiind salvate numai clopotele și toaca de oțel, fiind preot paroh atunci Petru Ivan. Arzând și această biserică, credincioșii din Stejărel se hotărăsc să-și construiască propria casă închinată Domnului, și în anul 1851, fiind preot paroh Agheu Trifu, edifică
Biserica de lemn din Stejărel () [Corola-website/Science/316994_a_318323]
-
ai insulei participă la o serie de ritualuri masochiste, încercând să plătească pentru păcatele înaintașilor lor. Actualul primar, strănepot al celui care a condus primele masacre, conduce locuitorii pe acest drum al penitenței, așteptând o lovitură care să scuture din temelii acea societate decadentă. Iar așteptarea lui este încununată de succes: un aisberg gigantic se îndreaptă spre insulă, amenințând să distrugă orașul. Este același aisberg de care s-a izbit avionul la bordul căruia se aflase Barney, accident în urma căruia el
Bulevardul banchizelor () [Corola-website/Science/328936_a_330265]
-
cel căruia Dumnezeu i-a dat victoria", a construit o altă capitală pentru noul califat, în câmpia Mesopotamiei) și 1258 (când armata hanului mongol Hulagu, nepotul lui Genghis-Han, l-a executat pe ultimul conducător abbasid și a distrus Bagdadul din temelii). Familia abbasizilor a luat puterea declarându-se apărătoarea unei anumite forme de legitimitate familială și religioasă, fără însă a fi adoptat și ideile, uneori heterodoxe, profesate de partizanii lor, adepți ai șiismului. Califatul nu a avut niciodată o armată mare
Organizarea militară și politică abbasidă () [Corola-website/Science/329016_a_330345]
-
Tudor Popescu, respectându-se pictura inițială. În pronaos, deasupra ușii, este pisania. Scrisă cu litere chirilice, este o adevărată cronică privind edificarea monumentului: „La anul 1782, în zilele preaînălțatului Iosif al II-lea, s-au zidit această sfântă biserică din temelie, cu toată cheltuiala și ajutorul satului, fiind ocârmuitor și ajutor, jupânul Hagiu Constantin Pop și jupâneasa dumnealui Păuna, și cu zugrăvitul s-au gătit la anul 1804, în zilele prea înălțatului împărat Franciscus al II-lea (...) și s-au zugrăvit
Biserica Sfântul Nicolae din Mohu () [Corola-website/Science/325484_a_326813]
-
a picturii și sculpturii românești. Pictura bisericii în interior a fost executată de către Grigorie zugravul și fiul său Ioan, în anii 1756-1757. Pisania picturală se află scrisă în penel deasupra intrării în naos: „Această sfântă biserică a fost zidită din temelie de către Dumitru Filișanul, mare pitariu, în zilele marelui voievod Matei Basarab, fiind egumen la această mănăstire Vartolomeu, fiul popei Ioan Hotinescu din Drăgoiești. Acesta luând blagoslovenie de la Prea Sfinția Sa Părintele Episcop Kir Grigorie, au procurat cele necesare și apoi au pictat
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
este pe naos de forma octogonală, cu opt ferestre înalte și înguste. Pardoseala este de scândură - în naos, plăci mari de beton - în pronaos, și piatră mică, cioplită cu șase fețe - în pridvor. În anul 1938 s-au ridicat din temelie mai multe corpuri de chilii și alte clădiri ale mănăstirii cu ajutorul lui Gheorghe Tătărescu, consilier regal, și al soției sale Aretia, în zilele majestății sale regelui Carol al II-lea. Alte renovări și reînnoiri s-au făcut mai apoi prin
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]