7,762 matches
-
în Orientul Apropiat și-n lumea egeeană, prezintă o Mare Zeiță lângă un Arbore al Vieții și un izvor dătător de viață, sau un Arbore al Vieții păzit de monștri și de grifoni; cf. M. Eliade, Trăite, § § 104-108. justificată: neascultarea trăda orgoliul său luciferic, dorința de a fi asemeni lui Dumnezeu. Era cel mai mare păcat pe care creatura putea să-1 comită împotriva Creatorului. Era "păcatul originar", noțiune plină de consecințe pentru teologiile ebraică și creștină. O viziune asemănătoare a căderii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
p. 56 și n. 7. Dar, adaptându-se la un nou stil de existență, iahvismul evoluează și se modifică. Se remarcă, la început, o reacție împotriva valorilor exaltate de către toate societățile de păstori. Legea ospeției, lege sacrosanctă la nomazi, este trădată violent de către laela: ea invită în cortul ei pe șeful canaanean Sisera, care fugea învins, și îl ucide în somn (Judecători, 4: 17 sq.) Sanctuarul mobil din timpul lui Moise cade în desuetudine. Cultul e practicat acum în sanctuare fixe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a fraților săi. Apollodor precizează că pentru a se răzbuna pe Titani, Gaia i-a născut pe Giganți, și că după zdrobirea Gianților ea i-a dat naștere lui Typhon (Bibi., I, 6, 1-3). Uneltirile Gaiei împotriva supremației lui Zeus trădează opoziția unei divinități primordiale față de opera cosmogonică sau de restaurarea unei noi ordini (cf. teomahia mesopotamiană, § 21)6. Și totuși, grație Gaiei și lui Ouranos, Zeus a reușit să-și păstreze suveranitatea, punând astfel capăt în chip definitiv succesiunii violente
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Misterele; ei întemeiază cetăți și cultul lor are un caracter civic; ei sunt strămoșii grupurilor consangvine și "reprezentanții prototipici" ai anumitor activități umane fundamentale. Eroii sunt, în plus, caracterizați prin trăsături singulare, chiar monstruoase, și printr-un comportament excentric, care trădează natura lor supraumană 39. S-ar putea spune, într-o formulare sumară, că eroii greci împărtășesc o modalitate existențială sui generis (supraumană, dar nu divină) și acționează într-o epocă primordială, și anume aceea care urmează cosmogoniei și triumfului lui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cosmogoniei și triumfului lui Zeus (cf. § § 83-84). Activitatea lor se desfășoară după apariția oamenilor, dar într-o perioadă a "începuturilor", când structurile nu erau pentru totdeauna fixate și normele nu erau încă suficient stabilite. Modul lor propriu de a fi trădează caracterul nedesăvârșit și contradictoriu al timpului "originilor". Nașterea și copilăria eroilor sunt ieșite din comun. Ei sunt coborâtori din zei, dar uneori sunt considerați ca având o "dublă paternitate" (astfel, Herakles se trage din Zeus și Amphitryon, Teseu din Poseidon
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
găthă și, în altă parte, în Avesta, nu prezintă o structură șamanică. Patosul vizionar al lui Zarathustra îl apropie de alte tipuri religioase, în plus, raporturile Profetului cu Domnul său și mesajul pe care el nu întârzie să-1 proclame, nu trădează un stil "șamanic". Oricare ar fi fost mediul religios în care a trăit Zarathustra și rolul extazului în convertirea sa și în aceea a primilor săi discipoli, extazul șamanic nu joacă un rol central în mazdeism. Așa cum vom vedea îndată
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
un prunc, pe Cyrus, Astyage a dat poruncă să fie omorât. Dar copilul a fost salvat și a fost crescut de soția unui văcar, Mithradate 31. Cyrus a trăit până în adolescență printre păstorii tineri, dar purtarea sa princiară 1-a trădat și astfel i s-a descoperit identitatea, în cele din urmă, după multe aventuri, el a triumfat asupra mezilor, și-a detronat bunicul și a întemeiat Imperiul Ahemenizilor. 2/Cf. J. Duchesne-Guillemin, op. Cit., p. 167; dar recent (în Historia Religionum
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Profeții preexilici se caracterizează prin aceea că ei anunță îndeosebi judecata Domnului împotriva lui Israel: Iahve va trimite cuceritori nemiloși ca să-1 nimicească: Domnul va folosi marile Imperii militare ca instrumente de pedepsire împotriva propriului său popor, care 1-a trădat. Se poate descifra și o promisiune de nădejde în această judecată teribilă? S-a crezut a se putea recunoaște în profetismul vechi-testamentar o variantă a alternanței bine cunoscute în Orientul Apropiat, între "vremi de restriște" și "vremi de bucurie", dar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
trebuia să stârnească rezistență și persecuție, deoarece experiența religioasă pe care o suscita amenința un întreg stil de existență și un întreg univers de valori. Era vorba, desigur, de supremația, amenințată, a religiei olympiene și a instituțiilor sale. Dar opoziția trăda, de asemenea, o dramă mai intimă, și care este de altfel abundent atestată în istoria religiilor: rezistența împotriva oricărei experiențe religioase absolute, care nu se poate efectua decât negând restul] (oricare ar fi numele care i se dă: echilibru, personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
însă îi atrage atât pe cel care-l realizează, cât și pe cel căruia i se adresează în pânza de păianjen pe care o țese. Recompunerea semantică nu mai ține cont doar de dorința unuia sau a altuia, pentru că, vrând-nevrând, trădează gânduri ascunse, sentimente refulate, invită cuvintele să-și găsească locul într-o rețea de simboluri care oferă posibilități nenumărate de asociere sau de combinare, deșteaptă prejudecăți, solicită sau împiedică adeziunea la ansamblul ideatic propus. Textul pare uneori că își modelează
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o rețea de simboluri care oferă posibilități nenumărate de asociere sau de combinare, deșteaptă prejudecăți, solicită sau împiedică adeziunea la ansamblul ideatic propus. Textul pare uneori că își modelează cititorii, iar alteori că își subjugă și autorul, pe care-l trădează. Studiul nostru este, din acest punct de vedere, o încercare de a identifica acele rețele semantice, acele modalități discursive care dau o notă specifică, originală creației scriitorilor amintiți. Am făcut eforturi să păstrăm o abordare neutră (motiv pentru care am
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
semnat Maria Radu, se califică drept ridicolă pretenția poeților de a crea pentru eternitate, eliberându-se de prezent 202. Articole asemănătoare semnează și Paul Scorțeanu care amintește curentele de avangardă ce introduseseră în literatură citadinul, dar le reproșează faptul că "trădează viața", considerând, în consecință, futurismul și dadaismul mișcări literare ratate și pledează pentru deosebitele valențe literare ale orașului 203. Deși este un an în care războiul ține, în general, prima pagină, în 1944 poeții se grupează în jurul câtorva publicații făcând
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
volum care pare a fi deja constituit, poetul are în vedere și alte proiecte, totuși le abandonează în favoarea unei alte opțiuni. Data morții pe care singur și-o anunța Tonegaru, duminică, 10 noiembrie 1946, nu va fi aceasta, moartea îl trădează precum îl trădase poate și viața. Poetul se stinge într-un februarie (10.02.1952) la puțin timp după eliberare. Steaua Venerii păstrează ca motto versul eminescian "Ochii mei înălțam visători la steaua singurătății.", afirmând dintr-odată o identitate de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a fi deja constituit, poetul are în vedere și alte proiecte, totuși le abandonează în favoarea unei alte opțiuni. Data morții pe care singur și-o anunța Tonegaru, duminică, 10 noiembrie 1946, nu va fi aceasta, moartea îl trădează precum îl trădase poate și viața. Poetul se stinge într-un februarie (10.02.1952) la puțin timp după eliberare. Steaua Venerii păstrează ca motto versul eminescian "Ochii mei înălțam visători la steaua singurătății.", afirmând dintr-odată o identitate de substanță între Steaua
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ce pândesc excesele de formă, (...) socot că pe Baudelaire nu-l poate urî decât cine nu iubește intelectul, inteligența și frumusețea (...)", "Planetă la Paradisele artificiale" (1967), în Duelul cu crinii, Editura Cartea Românească, București, 1972, p. 439. 188 "Futurismul a trădat viața. Rămâne o mișcare ratată, mai bătrână decât și-ar fi închipuit ea vreodată. Mai bătrână decât celelalte. Dadaismul - ceva mai mult, nici n-a vrut să țină socoteală de viață. De altminteri nu numai de viață. Negarea nu poate
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
inteligent, finalul schiței deplasează accentul de pe necesitate pe dorință: „Pentru cincizeci de bani o femeie din bordei cîntă din drîmbă...Vrea iubire...” 5) Așteptarea o face visătoare. într-una din Bucățile de noapte, personajul are alura de „doamnă distinsă”. O trădează însă felul exaltat, patetic în care povestește o dramă sentimentală citită într-un ziar, ce lasă să se vadă regretul că n-a fost eroina ei. Naratorul îi înțelege condiția și o compătimește: „O, sărmană prostituată... se face noapte în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Plumb de iarnă” a fost publicat prima dată în Noua revistă romînă din 1914. Poezia l-a împins pe Bacovia contra naturii sale. Fără ea ar fi fost mai sociabil și, poate, mai vesel. Poetul n-a vrut însă să trădeze personajul a cărui mască a adoptat-o. Tentațiile nu l-au ocolit (tentația frivolității, tentația vulgarității etc.), dar a avut tăria să le refuze. Noi avem impresia că s-a lăsat dus de apele vieții. N-a fost chiar așa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
docență (Introducțiune în studiul dreptului internațional privat, tipărită la Iași, în 1908, cînd Bacovia se afla acolo) cuprinde 58 de pagini, „aproape toate copiate din cele trei cărți clasice în materia respectivă”, aparținînd lui Pillet, Despagnet și Weiss. S-a trădat însă cu un „după cum am văzut”, care traducea pe „nous le verron plus loin” din Pillet. El nu „văzuse” (adică nu amintise nicăieri și nu va aminti de exemplul pe care îl invoca) nimic. O altă broșură de-a sa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lucru pe care l-am observat chiar la nepoții lui Bacovia. în anii ’90, cînd le-am trimis chestionarul, la unii din ei (au fost și excepții) am simțit indiferență și înstrăinare. Faptul că s-au fofilat să-mi răspundă trăda, involuntar, opinia care exista în casele lor despre poet, mai rea decît în case străine, atitudinea față de unchiul care nu le-a fost util nici în viață, nici în cariere. Adică n-au avut beneficii de pe urma înrudirii cu el, nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
amoroase” ale lui Bacovia (similară cu cele din „Decembre”, „Cuptor” și altele). Și continui să cred că e așa. De altminteri, furat de ceea ce gîndea în secret, în manuscrisul Cluj, cînd repetă versul „Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare”, trădat de impuls, lasă deoparte „poema” și scrie: „Eu prevăd iubirea roză”. Toată gesticulația poetului de-acolo nu-i decît pentru a ajunge mai repede la iubire. Lucrurile sînt simple, în afară de cazul că nu vrei să te ambalezi în complicații, să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cursa înarmării, cel mai studiat a fost jocul dilema prizonierului care se referă la doi deținuți suspectați de o infracțiune majoră, despre care anchetatorul nu are dovezi decât pentru o condamnare ușoară, cu excepția cazului în care unul dintre ei ar trăda. Anchetatorul promite că cel ce va trăda va fi eliberat, iar celălalt va primi o pedeapsă semnificativă. Dacă cei doi cooperează, vor primi o sentință ușoară, dacă ambii trădează vor primi una moderată 37. Se presupune că utilizarea unei astfel
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
jocul dilema prizonierului care se referă la doi deținuți suspectați de o infracțiune majoră, despre care anchetatorul nu are dovezi decât pentru o condamnare ușoară, cu excepția cazului în care unul dintre ei ar trăda. Anchetatorul promite că cel ce va trăda va fi eliberat, iar celălalt va primi o pedeapsă semnificativă. Dacă cei doi cooperează, vor primi o sentință ușoară, dacă ambii trădează vor primi una moderată 37. Se presupune că utilizarea unei astfel de scheme are succes în înțelegerea deciziilor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
o condamnare ușoară, cu excepția cazului în care unul dintre ei ar trăda. Anchetatorul promite că cel ce va trăda va fi eliberat, iar celălalt va primi o pedeapsă semnificativă. Dacă cei doi cooperează, vor primi o sentință ușoară, dacă ambii trădează vor primi una moderată 37. Se presupune că utilizarea unei astfel de scheme are succes în înțelegerea deciziilor unui stat în măsura în care premisele de la care se pornește sunt corecte, o analiză bazată pe teoria jocurilor fiind productivă, pe măsura valorii asumțiilor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de puncte (70 - puntenplan), în care se susține expedierea imigranților în țările lor de origine (Mudde, 2000; Spruyt, 1995). De asemenea, membrii Blocului Flamand au început să aibă o atitudine din ce în ce mai ostilă față de partidele mai vechi, susținând că acestea au trădat poporul. Pentru a mări impactul acestor transformări ideologice, Dillen a recrutat un număr de politicieni tineri, precum Filip Dewinter, Frank Vanhecke și deja menționatul Annemans, pentru a se putea adresa și a acelor alegători care nu proveneau din mediul naționalismului
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
congres dominat de partidele politice tradiționale pe care le-a criticat public și le-a învins în campania din 1990. Deși Fujimori ar fi putut să negocieze formarea unor alianțe cu acele partide, astfel de alianțe ar fi însemnat să trădeze mandatul pe care-l obținuse din partea poporului. Deoarece exista o mare ostilitate publică față de congres, față de sistemul judiciar și de partidele tradiționale 12, o acțiune plebiscitară contra acestor instituții putea să mobilizeze mai bine sprijinul opiniei publice decât efortul de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]