6,621 matches
-
luptător politic, a colindat satele pentru a propaga în rândurile țăranilor încrederea în idealul libertății și unității naționale. După ce, în 1895, vechii tribuniști părăsesc ziarul, el scoate, în 1897, împreună cu Aurel P. Barcianu, „Tribuna poporului”, continuând aici, dar și în „Tribuna” din Arad (1903), să militeze pentru idealurile politice și programul cultural al „Tribunei” sibiene. Corespondent al „Tribunei” la Conferința Interparlamentară de Pace de la Bruxelles (1894), și-a adunat într-un jurnal impresiile călătoriei prin Europa. A colaborat la ziarul „Românul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
idealul libertății și unității naționale. După ce, în 1895, vechii tribuniști părăsesc ziarul, el scoate, în 1897, împreună cu Aurel P. Barcianu, „Tribuna poporului”, continuând aici, dar și în „Tribuna” din Arad (1903), să militeze pentru idealurile politice și programul cultural al „Tribunei” sibiene. Corespondent al „Tribunei” la Conferința Interparlamentară de Pace de la Bruxelles (1894), și-a adunat într-un jurnal impresiile călătoriei prin Europa. A colaborat la ziarul „Românul” din Arad și la „Luceafărul” din Budapesta. În 1905-1906 era deputat în Parlamentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
naționale. După ce, în 1895, vechii tribuniști părăsesc ziarul, el scoate, în 1897, împreună cu Aurel P. Barcianu, „Tribuna poporului”, continuând aici, dar și în „Tribuna” din Arad (1903), să militeze pentru idealurile politice și programul cultural al „Tribunei” sibiene. Corespondent al „Tribunei” la Conferința Interparlamentară de Pace de la Bruxelles (1894), și-a adunat într-un jurnal impresiile călătoriei prin Europa. A colaborat la ziarul „Românul” din Arad și la „Luceafărul” din Budapesta. În 1905-1906 era deputat în Parlamentul de la Budapesta. R.-Ș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
impresiile călătoriei prin Europa. A colaborat la ziarul „Românul” din Arad și la „Luceafărul” din Budapesta. În 1905-1906 era deputat în Parlamentul de la Budapesta. R.-Ș. a fost un ziarist talentat și un combatant hotărât pentru drepturile românilor ardeleni. La „Tribuna” și „Familia” a semnat articole politice, dar și nuvele și povestiri, pagini memorialistice, recenzii și cronici dramatice. Și-a strâns o parte din scrierile literare în volumul Moara din vale (1894), pe când altele au fost publicate postum: La Roma (1903
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
ale revoluției din 1848 se îneacă într-un romanesc foiletonistic. Culoarea istorică sau locală nu îi reușește lui R-Ș., dar limba este curată, fără construcții străine. Un stil viguros, încărcat de autenticitate, au amintirile din temnița de la Seghedin, publicate în „Tribuna” sub pseudonimul Bül-A.-Zam. Traducerile („Tribuna”, 1891-1894) au popularizat în Transilvania mari scriitori francezi - Zola, Maupassant, Daudet - și pe Turgheniev, cu romanul Apele primăverii. A semnat și Leandru. SCRIERI: Moara din vale, Sibiu, 1894; La Roma, Arad, 1903; Schițe și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
într-un romanesc foiletonistic. Culoarea istorică sau locală nu îi reușește lui R-Ș., dar limba este curată, fără construcții străine. Un stil viguros, încărcat de autenticitate, au amintirile din temnița de la Seghedin, publicate în „Tribuna” sub pseudonimul Bül-A.-Zam. Traducerile („Tribuna”, 1891-1894) au popularizat în Transilvania mari scriitori francezi - Zola, Maupassant, Daudet - și pe Turgheniev, cu romanul Apele primăverii. A semnat și Leandru. SCRIERI: Moara din vale, Sibiu, 1894; La Roma, Arad, 1903; Schițe și nuvele inedite, Vălenii de Munte, 1911
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
SCRIERI: Moara din vale, Sibiu, 1894; La Roma, Arad, 1903; Schițe și nuvele inedite, Vălenii de Munte, 1911; Militărește, Brașov, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, I, 379-380; Octavian C. Tăslăuanu, Informații literare și culturale, Sibiu, 1910, 57-60; I. Breazu, Literatura „Tribunei (1884-1895), DR, 1934-1935; Gabriel Ștrempel, Din activitatea lui I. Russu-Șirianu la „Tribuna”, în Centenarul revistei „Transilvania”, Sibiu, 1969, 151-161; Dicț. lit. 1900, 762. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
nuvele inedite, Vălenii de Munte, 1911; Militărește, Brașov, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, I, 379-380; Octavian C. Tăslăuanu, Informații literare și culturale, Sibiu, 1910, 57-60; I. Breazu, Literatura „Tribunei (1884-1895), DR, 1934-1935; Gabriel Ștrempel, Din activitatea lui I. Russu-Șirianu la „Tribuna”, în Centenarul revistei „Transilvania”, Sibiu, 1969, 151-161; Dicț. lit. 1900, 762. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
Babeș-Bolyai” din Cluj, secția limba și literatura română, pe care o va absolvi în 1969, susținându-și licența cu un studiu monografic consacrat lui Radu Stanca. Student încă, se remarcă în cenaclurile literare clujene, debutând cu versuri, în 1964, la „Tribuna”. În 1969 îi apare primul volum de poezii, Elegii sub stele. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Echinox”, „Vatra”, iar după 1989 și la „Minerva” (Bistrița), „Târgoviștea”, „Adevărul de Cluj” ș.a. La terminarea studiilor universitare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
1969, susținându-și licența cu un studiu monografic consacrat lui Radu Stanca. Student încă, se remarcă în cenaclurile literare clujene, debutând cu versuri, în 1964, la „Tribuna”. În 1969 îi apare primul volum de poezii, Elegii sub stele. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Echinox”, „Vatra”, iar după 1989 și la „Minerva” (Bistrița), „Târgoviștea”, „Adevărul de Cluj” ș.a. La terminarea studiilor universitare este angajat muzeograf la Muzeul „Octavian Goga” de la Ciucea (1970-1971), apoi, timp de trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
Marmației (1948-1974). A debutat în revista „Claviaturi” din Brașov, în 1944. În 1946 primește, alături de Mihail Crama, Premiul Scriitorilor Tineri al Fundațiilor Regale, pentru volumul Zumbe, care nu va fi tipărit decât în 1966. A colaborat la revistele transilvănene „Steaua”, „Tribuna”, „Familia”, dar și la „Tomis”, „Arta”, „România literară” ș.a. Semnificativ este faptul că a reușit să-și atragă chiar înainte de debutul în volum sancțiunile criticilor proletcultiști, care îl enumeră fie printre suprarealiștii de categorie inferioară, fie printre autohtoniștii condamnabili pentru că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
și colaborator permanent la „Ora satului”, multe contribuții de aici sau de la emisiunea „Sfatul medicului” intrând în volumul Toate leacurile la îndemână (1935). Alte lucrări de popularizare ale medicului V. preiau texte apărute inițial în „Lamura”, „Albina”, „Vatra”, „România administrativă”, „Tribuna medicală”, „Farul căminului”. Între timp devenise un nume în literatură. Prima poezie, o odă dedicată lui Eminescu, datează din 1901. Va debuta însă cu poezia Dorul în 1912, la „Convorbiri literare”, sub inițialele V.V. Publică ulterior în „Flacăra”, „România”, „Dacia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
TRIBUNA, cotidian apărut la Brașov din 2 aprilie 1941 până la 25 noiembrie 1944, având subtitlul „Ziar de rezistență transilvăneana”. Continuă cotidianul „Tribuna” de la Cluj, editat în 1938-1940 și al carui director a fost Ion Agârbiceanu, consemnând numerotarea anilor de apariție în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
TRIBUNA, cotidian apărut la Brașov din 2 aprilie 1941 până la 25 noiembrie 1944, având subtitlul „Ziar de rezistență transilvăneana”. Continuă cotidianul „Tribuna” de la Cluj, editat în 1938-1940 și al carui director a fost Ion Agârbiceanu, consemnând numerotarea anilor de apariție în consecință. Director: Gavril Pop, prim-redactor Gheorghe Stoica, apoi Gheorghe Dragoș. Cuvântul de început subliniază că Ț. reapare pentru a stabili
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
cea mai importantă armă de luptă pe acest tărâm, prin promovarea spiritualității transilvănene și ralierea tuturor forțelor intelectuale de marcă, provenind de la Blaj, Sibiu, Cluj, Oradea, Brașov ș.a., într-un bloc unitar de conștiință națională creatoare. Rubrică, de bună calitate, „Tribuna culturală”, valorează cât o întreagă revista. Alături de aceasta, mai sunt deschise rubricile „Semnele vremii”, „Curierul economic-social”, „Cronică Brașovului”, „Tribuna pentru popor”, „De luni până sâmbătă”, „Pagina școalei”, „Săptămâna în imagini”, „Cartea, credința strămoșeasca”, „Brașovul în 24 ore”, „Ultimă oră”, „Ecouri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
marcă, provenind de la Blaj, Sibiu, Cluj, Oradea, Brașov ș.a., într-un bloc unitar de conștiință națională creatoare. Rubrică, de bună calitate, „Tribuna culturală”, valorează cât o întreagă revista. Alături de aceasta, mai sunt deschise rubricile „Semnele vremii”, „Curierul economic-social”, „Cronică Brașovului”, „Tribuna pentru popor”, „De luni până sâmbătă”, „Pagina școalei”, „Săptămâna în imagini”, „Cartea, credința strămoșeasca”, „Brașovul în 24 ore”, „Ultimă oră”, „Ecouri de la frați” ș.a. De remarcat și „Cotidian”, rubrică susținută de Octav Șuluțiu, sau „Meridian”, redactată de Ion Oana. Colaborează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
1997. Psihologia socială sau mașina de fabricat zei. Iași: Editura Polirom. Mouzelis, Nicos. 1999. Modernity. A non-European Conceptualization. în British Journal of Sociology, vol. 5, 1, pp. 141-159. Muntean Gheorghe. 1993. Ludoș comună românească. Sibiu: Casa de Editură și Presă Tribuna S.R.L. Nägler, Thomas. 1969. Populația românească în sudul Transilvaniei și caracterul colonizării săsești în secolele XII-XIII, în Studii și Articole de Istorie, XIII. Nahorniac, Raluca. Finding farmers Country Survey: Romania. Working Paper nr. 58. Rural Transition Series, http://www.liv
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de propagare a ideilor comuniste. Primește unele responsabilități în cadrul Uniunii Scriitorilor, face parte din redacția „Gazetei literare” (în care publică mult), este consilier literar al Editurii de Stat, colaborează intens la reviste importante („Viața românească”, „Contemporanul”, „Iașul literar”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna” ș.a.), tipărește numeroase cărți. Ține conferințe la Radio și în provincie, devine membru corespondent al Academiei Române, călătorește în țară și peste hotare, ajungând o personalitate literară oficială, prezentă și în manuale. În versurile volumului de debut, Chemarea cumpenelor (1937), sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
asemenea oricărei mari culturi bine organizate, teoria literaturii are și ea nu mai puțin nevoie de o cronică specializată, de o recepție așa zicând tehnică. în acest scop, am ținut o cronică a ideilor literare în Cronica (1968-1969), apoi în Tribuna, între 1981-1989, cronică reluată acum, în urmă, în Jurnalul literar. Despre succesul și eficiența sa nu ne am făcut niciodată, bineînțeles, nici cea mai mică iluzie. Dar despre necesitatea și a unor astfel de cronici nu poate să existe, iarăși
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
AkÆdemiai Kiadó, 1984), II, pp. 633-791 (datat: 1983, p. 791). 10 Scrisori despre exil: Matei Călinescu și Ion Vianu. Matei Călinescu, I, Itaca, in: Viața românească, XC, 9-10, septembrie-octombrie 1995, p. 104. 11 Adrian Marino, O carte de sertar, in: Tribuna Ardealului, 68, 8 aprilie 1993; Document de epocă, in: România liberă, 1412, 15 noiembrie 1994. 12 Mircea Saucan, Isidore. Roman traduit du roumain par Maria Constandache (Paris, Editions de le Diffărence, 1994). 13 Adrian Marino, Jurnal-München, 1987 (note finale), in
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
in: 22, III, 40, 9-15 octombrie 1992; 41, 15-21 octombrie 1992; 42, 22-28 octombrie 1992; 43, 29 octombrie 11 noiembrie 1992; 44, 12-18 noiembrie 1992. 1 Adrian Marino, Gânduri despre Constantin Noica, text urmat de Corespondența Constantin Noica-Adrian Marino, in: Tribuna, 48, 4-10 decembrie 1992 și 49, 11-17 decembrie 1992; Idem, Constantin Noica inedit in: Opinia (Buzău), I, 1, septembrie 1992, p. 5, cu precizarea: (scrisoarea) mi-a fost adresată la 23 august 1986, în vederea constituirii dosarului premiului Herder, pe care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
morale de l'ambiguïtă (Paris, Gallimard, 1964), p. 205. 15 Constantin Noica, Descifrare destăinuire, in: Gând românesc, VI, 5-12/1938. 16 Studiul lui Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească (București, Editura Fundației Culturale Române, 1995), pp. 211-220, passim. 17 Tribuna Ardealului, 15 septembrie 1992. 18 Constantin Noica, in: Viața românească, 7/1987, pp. 54-55. 19 București, Kriterion Verlag, 1988. 20 Adrian Marino, Complexul cultural Noica, in: Tribuna, 21 aprilie 1988. 21 Idem, Din nou: stânga, centru sau dreapta?, in: 22
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Extrema dreaptă românească (București, Editura Fundației Culturale Române, 1995), pp. 211-220, passim. 17 Tribuna Ardealului, 15 septembrie 1992. 18 Constantin Noica, in: Viața românească, 7/1987, pp. 54-55. 19 București, Kriterion Verlag, 1988. 20 Adrian Marino, Complexul cultural Noica, in: Tribuna, 21 aprilie 1988. 21 Idem, Din nou: stânga, centru sau dreapta?, in: 22, 32, 14-20 august 1992; Pentru Europa... (Iași, Polirom, 1995), pp. 148-154. 22 Mircea Eliade, op. cit, II, p. 74. 23 Jurnal de idei, p. 386. 24 Am
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în termeni polemici: Intelectualii și lupta politică, in: Patria, I, 1, 16 februarie 1990; Scriitorul și puterea, in: 22, I, 35, 14 septembrie 1990; între suferință și competență, in: Alternativa. Supliment politic. Cotidianul, I, 8, 6 noiembrie 1992 (reluat in: Tribuna Ardealului, I, 205, 18 noiembrie 1992). 1 22, VI, 13, 29 martie 4 aprilie 1995, p. 13, la lansarea cărții sale Imitație de coșmar (București, Editura Du Style, 1995). 2 Lecție de istorie ratată la Liceul Spiru Haret, in: România
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
amoral (titlu originar: De ce Pactul cu diavolul?), in: Cuvîntul, I, (VI), 3, aprilie 1995. IV. O nouă cultură română 1. Rănile revoluției culturale, in: România literară, 23, 1, 6 ianuarie 1990. în acest sens și articolele: Speranțele culturii libere, in: Tribuna, 1, 28 decembrie; Un alt scriitor, in: Jurnalul literar, I, 8, 26 februarie 1990 și Coșmarul literaturii: reînființarea P.C.R., in: Dreptatea XXII, 249, 30 noiembrie, 1990; ultimul, în acest volum, pp. 17-20. 2. Postcomunismul cultural, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]