6,731 matches
-
România literară, nr. 43/2008. 176 "Albatrosiștii sunt nonconformiști și ies din tiparele sclerozate ale vechii tradiții poetice, compromise prin uzură, însă nu ignoră coerența internă a poeziei, funcția ei de a comunica prin imagini inteligibile. Discursul poeziei nu e vidat de idei, pentru că ei au ceva semnificativ de spus, altceva decât cei de dinaintea lor, rămânând totuși în limitele artei.", Elvira Sorohan, Singurătatea scriitorului: Cantemir, Creangă, Urmuz, Geo Dumitrescu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2004, p. 191. 177 "Ce critică
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și din limbile romanice au fost încadrate în aceeași grupă, încît aceasta s-a îmbogățit și se îmbogățește continuu. Cu toate acestea, grupa verbelor tari, care prezintă ablaut, și a celor neregulate nu se află în situația de a fi vidate, deorece conțin verbe de bază ale limbilor germanice, precum cele auxiliare, semiauxiliare și copulative sau cu semnificații fundamentale pentru comunicare (ca "a da", de exemplu: norv. å gi, gav, gitt; dan. give, gav, har givet; sued. att ge, gav, har59givit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un lado, una diversidad cultural y lingüística marcada, acompañada por la voluntad de mantener tal diversidad y, por otro lado, una unidad espiritual específica, acompañada por la tendencia a ahondar en dicha unidad. La diversidad se explica a través de la vida histórica de cada comunidad europea, y la unidad se debe a la misma vida histórica, en la medida en que ésta encierra aspectos que suponen la existencia de ciertas relaciones entre estas comunidades. El medio por el cual se ha
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tal diversidad y, por otro lado, una unidad espiritual específica, acompañada por la tendencia a ahondar en dicha unidad. La diversidad se explica a través de la vida histórica de cada comunidad europea, y la unidad se debe a la misma vida histórica, en la medida en que ésta encierra aspectos que suponen la existencia de ciertas relaciones entre estas comunidades. El medio por el cual se ha realizado y se sigue realizando el fondo unificador es la comu-nicación, entendida como transferencia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
G. Ivănescu relaciona la cultura me-nor con la lengua popular y la cultura mayor con la lengua literaria, de forma que llega a desarrollar una teoría que hace la distinción entre el espíritu menor y el espíritu mayor en la vida de una comunidad humana, distinción que, aunque no caracteriza sólo al mundo europeo, está representada aquí de la manera más relevante. Esta distinción está plenamente acorde con el esfuerzo de los antiguos griegos y del mundo civilizado moderno de realizar delimitaciones
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
europeo. Como es natural, no puede perderse de vista la situación de los rumanos, como habitantes de un territorio perteneciente al espacio europeo y como partici-pantes en la historia europea y, por eso, los problemas que se refieren a su vida histórica, a su cultura y a su lengua serán traídos a colación cada vez que sea necesario. Además de esto, se impone la idea de ofrecer una imagen y una aclaración en cuanto al tipo de europeísmo representado por la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Această formă de organizare trebuie văzută ca o alternativă posibilă, nu ca o formă perfectă, deoarece și ea ridică o serie de probleme specifice Întreprinderilor partenere. O altă problemă care se pune este aceea dacă realizarea unei structuri comune nu videază Întreprinderile partenere de substanța lor industrială. Întreprinderile partenere se văd progresiv cantonate În poziția de holding (fig. 61). Alianțele complementaretc " Alianțele complementare" Alianțele complementare asociază Întreprinderi care contribuie la realizarea unui proiect În colaborare, având active și competențe de natură
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
apă! darabana artizanală în trei, mă oblig cu femeia pe ritmul ei, refac ieșirile pe făgașe, mulți sînt treji, șase pe lîngă sportiv, noi am fost cu steaua, și noi! zăși ani! aplecările în trei Dans din Oaș de Geza Vida, cel bătrîn scăpînd mîinile de pe amîndoi, femeie floare ruptă, bocanci, glugă, obraz pe genunchii lui, eu am rămas repetent! foarte simplu, cauți un ziar, cauți un anunț, angajăm cutare! să ai echipament! inventează ce oferi copiilor, și așa mare lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe genunchii lui, eu am rămas repetent! foarte simplu, cauți un ziar, cauți un anunț, angajăm cutare! să ai echipament! inventează ce oferi copiilor, și așa mare lucru să le oferi n-ai! ce faci după ce te închini? mănînci! Geza Vida fricțiuni, las-o în pace! plecăm, berea la buzunar, clatină-te peste geanta de rafie, un picior se duce pe ciment, ce ți se petrece ține aproape, explicații faci din prea puține, băi cumetre, ăsta spune că să mai facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de trei ori! fratele cu capul pe piciorul meu, fularul alb mătură pe jos, de ce cu mîna neagră? a ars că mi-era frig și ca să mă încălzesc am dat foc la casă! văleu, văleu! din vis în grupul Geza Vida. Ora 3,05, în acceleratul Vatra Dornei București, după Bacău, te salut și linciuresc la bomboană după ce am decojit-o de ambalaj, vărsătoarea orașului prea arde, arde mereu, așa e! o provocare și trenul și discuția, unde să ne întîlnim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lung. Erau vreo 12 kilometri, dar după ce erai slăbit și hrănit cum am fost noi... foarte greu a fost. Credeam că nu mai ajung niciodată... Împreună cu noi au fost aduse femeile din lotul sârbesc, iar printre ele a fost și Vida Nedici, celebra anchetatoare. La un moment dat, comuniștii și-au dat seama că și ea e amestecată și a primit condamnarea la moarte. Ea pe vremea aceea avea 36 de ani, dar era aproape atât de albă cum sunt eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
credea că vin după ea ca să o omoare. Și au și ținut-o în Jilava, unde se făceau execuțiile. Ați stat chiar în celulă cu ea la Mislea? Nu, pe drum numai am stat de vorbă cu ea. Cum era Vida Nedici, puteți s-o descrieți puțin? Era o femeie frumoasă. Se vedea, cu toate că era foarte palidă... Regimul de celulă sigur te schimbă... Știți cam de cât timp era închisă? Nu aș putea să spun, nu mai îmi amintesc. În orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
caz, au avut pedepse foarte mari. Olga, care mergea în același rând cu mine, a primit la 19 ani pedeapsa de 20. Mai târziu, când ne-am eliberat, am auzit că Tito a trecut prin țara noastră spre București și Vida era cu el. Adică a fost, mă rog, în suita lui. O cunoșteați dinainte, din auzite măcar? Nu, nu. Bărbații erau foarte supărați, ei erau foarte chinuiți de ea. Avea o tehnică... Vă spun, era chiar o persoană frumoasă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
spionaj. Asta era acuza! Vă mai amintiți cine v-a anchetat la Timișoara? Nu, nu... Nu-mi aduc aminte. Era, în orice caz, un ofițer ungur... Mi-aduc aminte, pentru că vorbea foarte prost românește. Acolo era și o anchetatoare, una Vida, care bătea bărbații la testicule. Eu n-am cunoscut-o, nici n-am fost anchetat de ea, doar am auzit... A fost celebră pentru treaba asta. Avea o satisfacție a ei să bată așa... Câte zile ați stat în anchetă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
tineri. Condamnată la 25 de ani de închisoare a fost eliberată grav bolnavă în 1963; HYPERLINK "http://www.christiangroup.at/fundatie/vezi stire.php?id=224" http://www.christiangroup.at/fundatie/vezi stire.php?id=224, accesat în 3.09.2007. Nedici Vida (Vidosa), originară se pare din Turda. A lucrat la Securitatea din Timișoara ca translatoare și anchetatoare. Era vestită pentru cruzime și pentru metoda de tortură preferată: bătaia cu creionul la testicule. În august 1950 a fost condamnată la moarte într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a strigat la mine: "Cu mine să faci exact cum faci și cu ceilalți!" Eu am sfeclit-o toată, am bâiguit ceva: Pedro, scusa, non l’ho fatto a posto. È soltanto una prova... — Cu el ați făcut și La vida breve, la RAI Torino, cu Angeles Gulin și cu Rafael Frühbeck de Burgos. — Si, dar am făcut-o și scenic, mult mai târziu, la Lucca, Pisa și Livorno, pentru redeschiderea Teatrului Goldoni. Atunci m-am întâlnit și cu doamna Lucia
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Hoffmann la Orange și Paris, Medium la Sevilla, Berenice, de Alberic Magnard, la Marsilia, Andrea Chénier la Sevilla, Bilbao și Barcelona, Cirano, de Marco Tutino, la Metz, Dama de pică la Barcelona și Madrid, Vanessa la Strasbourg și Mulhouse, La Vida Breve la Livorno, Pisa și Lucca, Jenufa la Barcelona și Monte Carlo, Dialogurile Car melitelor la Vichy, Massy, Avignon, Saint Germain en Laye, Saint Quentin, Royau mont și Oviedo, Affaire étrangère, de Va lentin Villenave, la Montpellier și, cel mai
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pe această temă este Giovanni Sartori, care a publicat două articole pe această temă, primul dintre ele fiind tradus în limba română și regăsindu-se în anexa cărții Ingineria constituțională comparată 36. Politologul italian este singurul autor (cu excepția lui Ioan Vida, în doctrina autohtonă) ce susține că regimul politic românesc este parlamentar și nu semi-prezidențial. Argumentele sale se întemeiază pe prevederile Constituției: 1. Funcția de mediator a Președintelui este una specifică regimului parlamentar. În variantele de regim prezidențial și semi-prezidențial Președintele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
ale liberalismului, Editura Nemira, traducere de Felix Oprescu, București, 1998. Constantinescu, Mihai; Antonie Iorgovan; Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Constituția României revizuită comentarii și explicații, Editura All Beck, București, 2004. Constantinescu, Mihai; Deleanu, Ion; Iorgovan, Antonie; Muraru, Ioan; Vasilescu, Florin; Vida, Ioan, Constituția României comentată și adnotată, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București, 1992. Constituția Republicii Socialiste România, Consiliul de Stat, Sectorul Buletinului Oficial și al Publicațiilor Legislative, 1980. Cooper, Robert, Destrămarea națiunilor. Ordine și haos în secolul XXI, traducere de Sebastian
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
și primul-ministru în țările Uniunii Europene", în Revista de drept public, nr. 3/2009. Tomescu, Camelia-Rodica, Raporturile dintre Guvern și Parlament, C.H. Beck, București, 2012. Tsai, Jung-Hsiang, "Sub-types of semi-presidentialism and political deadlock", în French politics, 6/2008, pp. 63-84. Vida, Ioan, Puterea executivă și administrația publică, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București, 1994. Vlad, Adina, Regiunile nu pot scăpa de dependența financiară față de puterea centrală, publicat 25 martie 2013, online la http://adevarul.ro. Voinescu, Sever, "Introducere la ediția românească", în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
119, 158, 289-290, 293, 295 Tocqueville, Alexis de / 49, 51, 295 Tomescu, Camelia-Rodica / 87-88, 295 Tsai, Jung-Hsiang / 105, 295 V Valenzuela, Arturo / 105, 292 Vântu, I. G. / 131, 291 Vasilescu, Florin / 81, 85, 92, 227, 289 Vergara, Francisco / 249, 289 Vida, Ioan / 81, 85, 89, 289, 295 Vlad, Adina / 155-156, 295 Voinescu, Sever / 235, 295 Vrabie, Genoveva / 86-87, 295 W Walby, Sylvia / 262, 295 Way, Lucan A. / 159, 295 Waylen, Georgiana / 263, 295 Z Zaberca, Vasile M. / 138, 295 Zakaria, Faared
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
451/24.05.2006; "Decizia nr. 375/2005", în Monitorul Oficial al României, nr. 491/8.07.2005. 6 Monitorul Oficial al României, nr. 701/ 12.10.2012. 7 Mihai Constantinescu; Ion Deleanu; Antonie Iorgovan; Ioan Muraru; Florin Vasilescu; Ioan Vida, Constituția României comentată și adnotată, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București, 1992, p. 184. Autorul acestui comentariu este Florin Vasilescu. 8 Mihai Constantinescu; Antonie Iorgovan; Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Constituția României revizuită comentarii și explicații, All Beck, București, 2004, pp.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
p. 165. 15 Tudor Drăganu, op. cit., vol. II, p. 226. 16 Antonie Iorgovan, Drept administrativ, Editura Hercules, București, 1993, vol. IV, p. 56. 17Tudor Drăganu, op. cit., vol. II, p. 233. 18 Idem, p. 235. 19 Idem, p. 229. 20 Ioan Vida, Puterea executivă și administrația publică, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București, 1994, p. 38. 21 Dana Apostol-Tofan, Puterea discreționară și excesul de putere al autorităților publice, All Beck, București, 1999, pp. 277-278. 22 Constanța Călinoiu; Victor Duculescu, Drept constitutional și instituții
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
MARINESCU, Ștefan Vida (22.VI.1951, Uiești, j. Giurgiu), poet, critic literar și publicist. Este licențiat în filologie la Universitatea din Timișoara, secția limba și literatura română (1973) și la cea din Craiova, secția română-franceză (1980). Funcționează ca profesor și director adjunct la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
și am tras, ca o alinare, draperiile peste ferestrele sufletului său chinuit. Dumnezeu să-l odihnească! Atât. M-am dus la bunica și i-am spus: Bunicul a adormit. Undi o adormit bunicu-tău, măi, țâcî? Hai di-ni aratî sî-1 videm. Am traversat ulicioara și am trecut dincolo de gardul de nuiele. Bunicul, privegheat de o lumânare, dormea. Dormea somnul drepților. Bunica l-a fixat câteva secunde cu ochii ei pătrunzători, apoi a decretat pe un ton ce nu suporta comentarii: Apăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]