63,096 matches
-
semnificativă statistic între etnia respondentului și modul în care evaluează prezentul prin prisma trecutului, X2(3, N=5.541)=8.77, p=.032 (< 0.05). Sub formă tabelară, datele se prezintă în modul următor. Tabel 50. Aprecierea comunismului în funcție de originea etnică Originea etnică Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) român 61,9 38,1 maghiar 67,3 32,7 rrom 57,9 42,1 alta 70,2 29,8 Sursa: baza de date "Elevii și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
între etnia respondentului și modul în care evaluează prezentul prin prisma trecutului, X2(3, N=5.541)=8.77, p=.032 (< 0.05). Sub formă tabelară, datele se prezintă în modul următor. Tabel 50. Aprecierea comunismului în funcție de originea etnică Originea etnică Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) român 61,9 38,1 maghiar 67,3 32,7 rrom 57,9 42,1 alta 70,2 29,8 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) român 61,9 38,1 maghiar 67,3 32,7 rrom 57,9 42,1 alta 70,2 29,8 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Maximumul de nostalgie este localizat etnic în populația rromă (42 la sută apreciază trecutul comunist ca fiind superior prezentului postcomunist), în timp ce minimumul nostalgic îl regăsim în categoria formată din indivizii care nu aparțin etniilor română, maghiară și rromă (cel mai probabil germani) (29,8 la sută
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces de naționalizare în urma creării statului național unitar român prin unirea principatelor dunărene din 1859. Sub impulsul "naționalismului etnic" care a luat avânt ideologic în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și pe baza infrastructurii educaționale pilonată prin reforma intrucțiunii publice din 1864, asistăm la articularea memoriei naționale românești. Intensificat spre sfârșitul secolului al XIX-lea, procesul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a trecutului indigen; vi) prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de elita politică românească. Memoria postcomunistă suferă o dublă prefacere, configurându-se ca memorie postnațională și ca memorie anticomunistă. Oficializarea discursului anticomunismului ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
străzilor, sau chiar și a unor orașe Brașovul devenind în 1950 "Orașul Stalin" etc.), faza inițială a comunismului românesc a construit în schimb o memorie socialistă sovieto-centrică. Noua formulă a identității românești era complet străină de ideea națională a românismului etnic, regimul comunist lansându-și propriul program de antropogenie politică finalizabil în crearea "omului nou" în specia homo sovieticus. Din incubator al naționalismului etnic cu tente xenofobe, școala a devenit un laborator al patriotismului socialist compatibilizat în cadrele internaționalismului proletar. Memoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o memorie socialistă sovieto-centrică. Noua formulă a identității românești era complet străină de ideea națională a românismului etnic, regimul comunist lansându-și propriul program de antropogenie politică finalizabil în crearea "omului nou" în specia homo sovieticus. Din incubator al naționalismului etnic cu tente xenofobe, școala a devenit un laborator al patriotismului socialist compatibilizat în cadrele internaționalismului proletar. Memoria istorică națională, dospită în avangarda reflecției social politice încă din generația pașoptistă și răscoaptă în ariergarda consensului societal al literaturii didactice începând cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și-a epuizat forța de seducție. Literatura didactică, în special prin discursul emis de manualele de istorie școlară, difuzează acum o emisiune ideologică postnaționalistă, în care identitatea colectivă se condensează pe suportul europenismului civic și nu pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității colective s-a mutat astfel la supra-nivelul european, apartenența la comuniunea de valori democratice occidentale primând în fața descendenței etnice românești. Alte concluzii care se degajă în urma analizei empirice a articulării discursive a memoriei naționale românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care identitatea colectivă se condensează pe suportul europenismului civic și nu pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității colective s-a mutat astfel la supra-nivelul european, apartenența la comuniunea de valori democratice occidentale primând în fața descendenței etnice românești. Alte concluzii care se degajă în urma analizei empirice a articulării discursive a memoriei naționale românești prin prisma literaturii didactice au un caracter mai propunțat teoretic. Conceptualizările care adresează problematica memoriei colective, încercând să surprindă natura relației dintre prezent și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unitate teritorială. Înțelese ca vehicule la fel de încărcate ideologic ca și cele de istorie, manualele de geografie sunt uneltele didactice prin care statul-națiune se auto-legitimează elaborând o "geografie politică". Teoria statului-națiune modern presupune conjuncția a cel puțin trei elemente fundamentale: factorul etnic, autodeterminare politică a etnicului, la care se adaugă un teritoriu specific aflat sub jurisdicția administrativă a politeiei etnice. Prin manualele de geografie (politică), statul-națiune își trasează în imaginarul colectiv granițele simbolice, propagând ideea de omogenitate internă și deosebire externă. Întrucât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vehicule la fel de încărcate ideologic ca și cele de istorie, manualele de geografie sunt uneltele didactice prin care statul-națiune se auto-legitimează elaborând o "geografie politică". Teoria statului-națiune modern presupune conjuncția a cel puțin trei elemente fundamentale: factorul etnic, autodeterminare politică a etnicului, la care se adaugă un teritoriu specific aflat sub jurisdicția administrativă a politeiei etnice. Prin manualele de geografie (politică), statul-națiune își trasează în imaginarul colectiv granițele simbolice, propagând ideea de omogenitate internă și deosebire externă. Întrucât memoria colectivă tinde să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
didactice prin care statul-națiune se auto-legitimează elaborând o "geografie politică". Teoria statului-națiune modern presupune conjuncția a cel puțin trei elemente fundamentale: factorul etnic, autodeterminare politică a etnicului, la care se adaugă un teritoriu specific aflat sub jurisdicția administrativă a politeiei etnice. Prin manualele de geografie (politică), statul-națiune își trasează în imaginarul colectiv granițele simbolice, propagând ideea de omogenitate internă și deosebire externă. Întrucât memoria colectivă tinde să fie ancorată spațial, introducerea manualelor de geografie în analiză ar fi ajutat la surprinderea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Shafir, M. (2007). Raportul Tismăneanu: Note din public și din culise. Tribuna, 7, 1-15 martie 2007. Shils, E. (1981). Tradition. Chicago: The University of Chicago Press. Siani-Davies, P. (2006). Revoluția română din decembrie 1989. Humanitas: București. Smith, A.D. (1986). The Ethnic Origins of the Nations. Oxford: Blackwell Publishing. Smith, A.D. (1991). National Identity. Londra și New York: Penguin Books. Smith, A.D. (2002). Naționalism și modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la națiune și naționalism. Chișinău: Epigraf. Sommer, D. (1989). Foundational Fictions
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
peasants into becoming Romanian nationals. The institutional instrument of this massive program of identity conversion (from Christian peasants, loyal first and foremost to the Orthodox Church and its Eastern creed and then to their kinship, class, and regional identities to ethnic Romanians faithful above all to their national state) launched in the wake of the unification of Wallachia and Moldavia in 1859 was public schooling. Especially through historical and geographical education, the newly created Romanian state was at pains, at the
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
factori: importanța sa demografică (Asia reprezintă 2/3 din populația globului); dezvoltarea economică accelerată; existența a două dintre cele mai alarmante zone de criză internațională (India-Pakistan, China-Taiwan); prezența în Asia a mai multor puteri nucleare (China, India, Pakistan); puternice tensiuni etnice și religioase ; mari diferențe între statele asiatice în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială; noii actori politici și economici de pe scena mondială provin din Asia; 4. Studiu de caz: Cultura română cultură europeană a) Etape în cultura română din secolul XX În
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în conformitate cu necesitățile pieței europene. Principalele caracteristici ale economiei rurale de după 1989 sunt: fărămițarea proprietății; lipsa mijloacelor pentru cultivarea pământurilor; lipsa unui ajutor semnificativ din partea statului; 6. Diaspora și exilul românesc a) Diaspora românească Diaspora (gr=împrăștiere) = totalitatea locuitorilor unui grup etnic aflați în afara granițelor țării de origine. Exil = părăsirea voluntară sau impusă a țării de origine din motive preponderent politice. Forme de exil: o exil intern (schimbarea forțată a domiciliului în interiorul propriei țări); o exil extern (deplasarea în afara țării de reședință
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
guvernului; abuzurile administrației în timpul alegerilor; frauda electorală; legea electorală din anul 1926 (prima electorală); c) Dinamica partidelor politice în perioada interbelică Principalele caracteristici din domeniul partidelor politice în perioada interbelică: dispariția Partidului Conservator; apariția unor noi partide politice; înființarea partidelor etnice (Partidul Maghiar, Partidul German, Partidul Evreiesc); apariția partidelor extremiste (la extrema dreaptă s-a aflat mișcarea legionară iar la extrema stângă s-a aflat Partidul Comunist Român); Dinamica partidelor politice s-a înscris pe două direcții: tendință de fuziune specifică
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
498 Umbrărești) CUPRINS Cuvânt înainte ........................................................................................ 7 CAPITOLUL I ....................................................................................... 11 1. Așezarea geografică și condițiile naturale ..................................... 11 2. Perimetrul umbrăreștean în perioada preistorică ........................... 13 Epoca pietrei ................................................................................ 13 Epoca metalelor ............................................................................ 17 3. Urme ale civilizației geto-dacice și daco-romane ......................... 19 4. Zorii comunităților etnice românești din zonă, în lumina vestigiilor arheologice, juridico-lingvistice și a structurilor teritoriale ......... 25 Materiale arheologice descoperite în zonă ................................... 26 Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor .......... 30 Structuri teritoriale străvechi. Însorărirea .................................... 33 CAPITOLUL II HOTARE ȘI ENTITĂȚI COMUNITARE VECHI PE
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la îndoială este afirmația cu privire la locuirea zonei din vremuri imemoriale, că aceste urme atestă aici prezența oamenilor din toate epocile străvechi și vechi, că acei oameni s-au aflat la temelia comunităților următoare, respectiv satele noastre românești. 4. Zorii comunităților etnice românești din zonă, în lumina vestigiilor arheologice, juridico-lingvistice și a structurilor teritoriale „Pentru a reconstitui imaginea a ceea ce a fost comunitatea familială devenită teritorială, precum și evoluția ei, într-o perioadă din care nu avem nimic scris, trebuie de ținut seamă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o dovadă a lipsei de rigurozitate la înregistrare. Tot la satul Umbrăreștii-clăcași ai postelnicesei Elencu Manu, în categoria celor 37 scutelnici sunt înscrise nu mai puțin de 14 familii ce poartă apelativul „sârbul”, dar care nu credem că indică originea etnică, ci faptul că sunt veniți de la sud de Dunăre (confuzia dintre sârbi și bulgari fiind în actele din acest timp destul da frecventă), iar după numele lor românești credem că aparțin etniei noastre: Ilie sin Ion, Mihălachi sin Ștefan, Ion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și documentar și care bănuim că desemnează pe locuitorii veniți de la sud de Dunăre și pe care localnicii i-au asimilat turcilor proveniți din creștini, zicându-le „turciți”, deși erau de altă etnie, unii chiar români. Din punct de vedere etnic, situația este asemănătoare și pentru categoria numită în rubrică „sudeți austriicești”, termen ce semnifică oameni supuși sau depinzând de statul austriac, în număr de 11 la satul Umbrărești, cu numele: „Toader sin Ștefan Chrițoiu, Vasile și Neculai Boghici, Vasile sin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
imigrația străinilor fiind aproape inexistentă în ceea ce privește etnia. Puținii străini de mai târziu, ruși la Torcești, sârbi și bulgari la Umbrărești, 4-5 familii de evrei în ambele așezări, nu schimbă cu nimic componența demografică a acestor comunități din punct de vedere etnic, cultural și al ocupațiilor. Pentru o mai deplină și corectă edificare a cititorului, reproducem rubricile cu categoriile de locuitori aflate în catagrafiile cercetate de noi, începând cu aceea din 1772. Demn de reținut este numărul mare de preoți (duhovnici în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noi. Iar în legătură cu aserțiunile ce se fac acum, privind persecuțiile la care au fost supuși ei de către autohtoni, cel puțin în situația reală a țiganilor umbrăreșteni, nu există nici un dram de adevăr, nefăcându-se vreun fel de discriminare pe criterii etnice sau de altă natură. Dimpotrivă, au fost și sunt considerați ca toți ceilalți locuitori, ajutați, îndemnați spre activități lucrative, au avut și au toate condițiile pentru a progresa din punct de vedere social-economic, cultural și moral. Dar ei nu se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obținerii unor drepturi cu caracter reparatoriu pentru persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, pentru veteranii de război și pentru persoanele persecutate din motive etnice în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, eliberarea certificatelor destinate obținerii unor drepturi privind asistența socială, asigurările sociale și protecția socială, unicatele certificatelor eliberate de instituțiile de învățământ, certificatele eliberate pentru a servi în armata, școli, grădinițe, creșe și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221795_a_223124]