63,729 matches
-
și distanța între QDs H = 2 nm. Minibenzile sunt etichetate de numere cuantice nx, n, și nz, energia totală a unui electron fiind suma componentelor de-a lungul celor trei axe. Pentru a determina eficiența PV a celulei IB folosim teoria echilibrului detaliat ShockleyQueisser. Pentru o celulă solară ideală, curentul generat prin absorbția fotonilor este proporțional cu diferența dintre numărul de fotoni absorbiți de dispozitiv și numărul de fotoni emiși de dispozitiv. Presupunând că în relația (1.4) factorul de formă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stoica Viorica-Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92822]
-
Mihai UNGUREANU Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferințe individuale și preferințe sociale Ediția a doua Mulțumiri Orice persoană care întreprinde un demers lung și complicat de cercetare devine îndatorată, în diferite moduri, unui număr semnificativ de oameni. Este și cazul meu, și al acestei lucrări
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și preferințe sociale Ediția a doua Mulțumiri Orice persoană care întreprinde un demers lung și complicat de cercetare devine îndatorată, în diferite moduri, unui număr semnificativ de oameni. Este și cazul meu, și al acestei lucrări. Când am început studierea Teoriei Alegerii Sociale, porneam cu o serie de handicapuri. Era vorba despre un domeniu cvasinecunoscut în România pentru care nu urmasem, și nu aș fi putut urma, nicio formă de educație instituționalizată. În plus, nimic (sau foarte puțin), din ceea ce studiasem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mamei mele, Monica Ungureanu, tatălui meu, Ion Ungureanu și bunicii mele, Ștefania Sârbu, pentru sprijinul oferit și grija purtată de-a lungul anilor. Prefață pentru cea de-a doua ediție Cea de-a doua ediție a cărții Paradoxuri Libertariene în Teoria Alegerii Sociale apare ca răspuns pentru două probleme pe care le-am întâmpinat cu prima ediție. În primul rând, o parte dintre cumpărătorii celei dintâi ediții (de multe ori, prieteni sau oameni care interacționează cu mine frecvent) au considerat decizia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dintre rezultatele prezentate nu fac parte, în mod necesar, din argumentul principal al acesteia. Am renunțat, de aceea, la demonstrațiile alternative ale teoremei May, la discuția despre paradoxul libertarian în cadre informaționale alternative, sau la problema criticii lui Perelli-Minetti la adresa teoriei nozickiene a dreptății, pentru a oferi doar câteva exemple. De asemenea, am clarificat unele dintre argumentele și notațiile care mi-au fost semnalate a fi fost neclare. Sper ca toate aceste modificări să ofere o experiență mai plăcută a lecturii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
probleme, sau a mai multor probleme căreia/cărora el încearcă să îi/le ofere răspuns. Problema, în cazul lucrării de față, vizează, în principal, două aspecte. Primul are o importanță la nivelul paradigmei, și se referă la modul în care Teoria Alegerii Sociale (TAS) tratează, în mod tradițional, regulile de agregare a informațiilor introduse de indivizi în procesul alegerii sociale. Cel de-al doilea vizează un anumit rezultat încadrabil în Teoria Alegerii Sociale, și se referă la modul în care poate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
la nivelul paradigmei, și se referă la modul în care Teoria Alegerii Sociale (TAS) tratează, în mod tradițional, regulile de agregare a informațiilor introduse de indivizi în procesul alegerii sociale. Cel de-al doilea vizează un anumit rezultat încadrabil în Teoria Alegerii Sociale, și se referă la modul în care poate fi interpretat acest rezultat, la relevanța acestuia pentru cunoașterea noastră în privința alegerilor colective văzute ca agregare a preferințelor individuale. Pornind de la acest cadru informațional limitat exclusiv la preferințe, în cadrul abordării
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială (condiția Pareto slabă). Noutatea constă în eliminarea condiției de nondictatură și a condiției independenței față de alternativele irelevante și introducerea unei condiții pe care Sen o numește libertariană. Potrivit lui Sen, aceasta ar exprima o cerință foarte slabă, dar necesară oricărei teorii libertariene, de libertate. Ea spune că, atunci când anumite lucruri mă privesc exclusiv, preferința socială trebuie să reflecte doar preferința mea, indiferent de preferința celorlalți membri ai comunității<footnote Spre exemplu, dacă eu doresc să dorm pe burtă și nu pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cea despre preferințe individuale. Aceasta este o problemă generală căreia, în această lucrare, îi găsesc un caz particular. Acest statut îl are teorema lui Sen. Folosindu-mă de această teoremă, voi demonstra că ea nu poate viza cel puțin două teorii libertariene importante, cea praxiologică și cea nozickiană. Motivul este unul care privește mulțimea informațiilor admisibile. Dacă demonstrațiile mele, în acest caz, sunt satisfăcătoare, atunci pretenția că TAS trebuie să cuprindă doar informații despre preferințele individuale este una nejustificată. Interpretarea pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este una care vizează schimbarea paradigmei, ci este aceea că, pur și simplu, trebuie îmbunătățită cercetarea în cadrul acesteia. Pe scurt: voi folosi teorema de imposibilitate Sen pentru a demonstra că mulțimea informațiilor admisibile în TAS trebuie extinsă. Partea I Identitatea Teoriei Alegerii Sociale „Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori.” [McLean, 1990, p. 99] Rezumat. În această parte a cărții fixez coordonatele Teoriei Alegerii Sociale (TAS) pe baza conceptului kuhnian de paradigmă. Prezint: 1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vizează schimbarea paradigmei, ci este aceea că, pur și simplu, trebuie îmbunătățită cercetarea în cadrul acesteia. Pe scurt: voi folosi teorema de imposibilitate Sen pentru a demonstra că mulțimea informațiilor admisibile în TAS trebuie extinsă. Partea I Identitatea Teoriei Alegerii Sociale „Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori.” [McLean, 1990, p. 99] Rezumat. În această parte a cărții fixez coordonatele Teoriei Alegerii Sociale (TAS) pe baza conceptului kuhnian de paradigmă. Prezint: 1) „preistoria” paradigmei, referindu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că mulțimea informațiilor admisibile în TAS trebuie extinsă. Partea I Identitatea Teoriei Alegerii Sociale „Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori.” [McLean, 1990, p. 99] Rezumat. În această parte a cărții fixez coordonatele Teoriei Alegerii Sociale (TAS) pe baza conceptului kuhnian de paradigmă. Prezint: 1) „preistoria” paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Lull (1282-1287), (1299) și Cusanus (1431-1434); 2) perioada modernă a paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Borda (1784
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
4) ariile de cercetare, distingând între dimensiunea științifică și cea metateoretică a paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian, teorema de imposibilitate a libertarienilor incompatibili, teorema generală de posibilitate Arrow, metoda Condorcet, metoda Borda, metoda Dodgson. Considerații preliminare. Istoria unei abordări
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aduce ea nou și care îi sunt utilizările de succes?”. În acest prim capitol voi încerca să răspund unor particulare ale acestor întrebări generale: „De ce ar trebui un economist, un politolog sau un filosof să fie interesați de ceva precum Teoria Alegerii Sociale?”, „Care sunt utilizările, relevante pentru aceștia, ale Teoriei Alegerii Sociale?”. Răspunsurile sunt numeroase și le voi prezenta în cele ce urmează. Capitolul 1 Coordonatele paradigmei 1.1. Filosofia kuhniană a științei În (1962), Th. Kuhn propunea o nouă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
În acest prim capitol voi încerca să răspund unor particulare ale acestor întrebări generale: „De ce ar trebui un economist, un politolog sau un filosof să fie interesați de ceva precum Teoria Alegerii Sociale?”, „Care sunt utilizările, relevante pentru aceștia, ale Teoriei Alegerii Sociale?”. Răspunsurile sunt numeroase și le voi prezenta în cele ce urmează. Capitolul 1 Coordonatele paradigmei 1.1. Filosofia kuhniană a științei În (1962), Th. Kuhn propunea o nouă viziune asupra cercetării științifice, având drept concept central termenul de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cuvintele lui Kuhn, „paradigmele sunt acele realizări științifice universal recunoscute care, pentru o perioadă, oferă probleme și soluții model unei comunități de practicieni” [Kuhn, 2008, p. 58]. Mai precis, paradigmele sunt exemple acceptate ale practicii științifice concrete care includ legi, teorii, aplicații și instrumente. Acestea furnizează modele din care apar tradiții coerente de cercetare științifică. Paradigmele au două caracteristici fundamentale. În primul rând, realizările fondatoare sunt destul de revoluționare pentru a atrage un grup de aderenți dinspre moduri concurente de activitate științifică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ca discuții în privința agregării intereselor divergente, însă consider că o astfel de lărgire a cadrului paradigmei ar duce la imposibilitatea distingerii ei de altele, deci nu voi subscrie clasificării lui Sen decât în privința lui Borda, Condorcet și Bentham. footnote> ale Teoriei Alegerii Sociale: Bentham în (1781), Borda în (1784), Condorcet în (1785). În (1991), Urken identifica alți autori care au publicat cercetări care pot fi considerate a fi de tip „alegere socială”: Lhuilier<footnote Potrivit lui Urken (1991), Lhuilier era un matematician
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de Lhuilier” [Urken, 1991, p. 217]. footnote> (1883, 1900). În plus, în (2005), Montjardet îi menționa pe Daunou și Lacroix (sec XVIII-XIX). Deși, după Guilbaud (1952), Hahn (1955), Black (1958), Gillispie (1972), Baker (1975), și, mai târziu, Rappaport (1981), originea Teoriei Alegerii Sociale ar putea fi identificată în studiile realizate în cadrul Academiei Franceze de Științe, prin cercetarea matematică a regulilor de decizie socială, în (1990), McLean descoperă trei lucrări medievale care pot fi încadrate în studiul matematic al regulilor de decizie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
devotat întreaga viață muncii misionare și teologiei. În autobiografia sa, Lull scria că, atunci când a fost convertit, a avut o viziune în care Dumnezeu l-a îndemnat să scrie o carte, cea mai bună carte din lume, împotriva erorilor necredincioșilor. Teoria sa a alegerilor apare în cel puțin două locuri: în nuvela Blanquerana, scrisă în catalană între 1282 și 1287, și într-o lucrare scurtă cu numele «De arte electionis», scrisă în 1299” [McLean, 1990, pp. 99, 100]. În lucrările anterior
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
descoperite până spre secolele XIII-XIV<footnote Pornind de la Lull și educația arabă a acestuia, McLean sugerează o nouă direcție de cercetare în privința rădăcinilor TAS, spre lumea arabă: „Ar trebui oare să ne uităm înspre lumea arabă pentru a găsi originile teoriei alegerii sociale alături de cele ale algebrei?” [McLean, 1990, p. 107]. footnote>, putem discuta despre o istorie a paradigmei datorită lucrării din 1951 a lui Kenneth. J. Arrow: Social Choice and Individual Values. Aceasta deoarece, în primul rând, lucrările lui Condorcet
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
apărut lucrările lui Guilbaud (1952), Hahn (1955), Black (1958), Gillispie (1972), Baker (1975), Rappaport (1981), McLean și Hewitt (1994), McLean (1990), Urken (1991), Monjardet (2005), Schofield (2005), Suppes (2005), toate vizând istoria paradigmei. În (1990), McLean sublinia exact acest aspect: Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori [McLean, 1990, p. 99]. Atât Arrow, cât și Condorcet și Borda au lucrat în ignoranță față de cercetările anterioare. În ceea ce îl privește pe Lull, cunoașterea actuală indică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de Științe și a celorlalți autori despre care am discutat deja, să fi fost complet necunoscute. Acesta este motivul pentru care susțin că paradigma a debutat cu lucrarea lui Arrow și că acesta este punctul de reper atunci când discutăm despre Teoria Alegerii Sociale. Voi prezenta, în continuare, cele mai importante rezultate ale acestei lucrări<footnote Menționez că folosesc cea de-a doua ediție a Social Choice and Individual Values, apărută în 1963. footnote>. Arrow oferă un cadru structurat și axiomatic de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
obțină societatea, este amenințat de inconsistența internă” [Plott, 1976, pp. 511-512]. În continuare, voi expune pe scurt câteva dintre preocupările de cercetare din cadrul paradigmei. 1.4. Cercetarea în cadrul paradigmei De la apariția lucrării lui Arrow, în 1951, până în prezent, literatura din cadrul Teoriei Alegerii Sociale a crescut la un nivel cu greu de anticipat la momentul inițial. Nu voi relua decât câteva dintre rezultatele obținute în cadrul paradigmei în cei aproape 60 de ani de existență. În perioada imediat consecutivă apariției lucrării lui Arrow
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fost contestată. Primele două strategii sunt cele care au întărit paradigma și i-au dat importanța pe care o are astăzi. Ultimele două au venit dinspre alte paradigme. Spre exemplu, în cazul celei din urmă strategii, doi importanți reprezentanți ai Teoriei Alegerilor Publice, Buchanan și Tullock, au considerat că problema pusă de Arrow este mai degrabă irelevantă<footnote Spre exemplu, articolul lui Tullock din 1967, „The General Irrelevance of the General Impossibility Theorem”. footnote>. Mă voi concentra aici asupra primelor două
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de Sen este inconsistent cu domeniul universal și că, pentru a obține un rezultat de imposibilitate, nu este necesară folosirea condiției Pareto slabă. Deși foarte importante, aceste rezultate reprezintă doar o mică parte a cercetării care s-a desfășurat în cadrul Teoriei Alegerii Sociale până în prezent. În cele ce urmează voi menționa câteva dintre interesele de cercetare și dintre autorii care au avut contribuții importante. Mă voi opri asupra următoarelor teme: demonstrarea cu alte mijloace, rezolvarea, dezvoltarea sau propunerea unor rezultate similare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]