630,907 matches
-
o soluție facilă de conformism, pe cînd pentru Apostol Bologa datoria era o formă energică de angajare eroică. Iată cum redă autorul retragerea lui David Pop în ideea de datorie ca într-o cochilie: " Era atît de calm, parcă de cînd lumea numai războaie ar fi făcut. Amintindu-și în trecut de viața lui tihnită din Năsăud, i se părea că visează, că viața aceea n-a existat aievea niciodată, cu toate că nu trecuse mai mult de zece zile de cînd primise
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
de cînd lumea numai războaie ar fi făcut. Amintindu-și în trecut de viața lui tihnită din Năsăud, i se părea că visează, că viața aceea n-a existat aievea niciodată, cu toate că nu trecuse mai mult de zece zile de cînd primise telegrama cea grozavă. Parcă era alt om. Cel din Năsăud amorțise, făcînd loc unui somnambul ce-și zicea mereu, ca o încurajare și o mîngîiere: Îmi voi face datoria"... Nu îndrăznea, poate nici nu era în stare, să-și
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
conturează două opinii și două opțiuni contrarii: una a lui Alexa Candale, revoltat că nu știe pentru ce luptă, că-și irosește viața prin țări străine și pentru mize care nu pot fi ale lui, decis să dezerteze la români cînd va avea ocazia. Altă opinie e aceea a lui Emil Oprișor, care exprimă resemnat vocea datoriei, ca și David Pop, numai că el are acum din ce în ce mai șubrezită vechea poziție, întrucît, după doi ani de război indiferent, David Pop este mutat
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
șovăind între amîndoi. Dacă ei ar fi vorbit la fel, poate că s-ar fi hotărît și dînsul. Astfel însă vedea că argumentele tăioase ale lui Oprișor sunt tot atît de uluitoare ca și văpaia din ochii lui Candale, pe cînd sufletul lui nu e în stare decît să se revolte, să sufere și să geamă". (ibidem, 247) Se observă incapacitatea lui David Pop de a-și asuma o dilemă ca pe propria problemă de conștiință. El îl invidiază pe Oprișor
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
decît să se revolte, să sufere și să geamă". (ibidem, 247) Se observă incapacitatea lui David Pop de a-și asuma o dilemă ca pe propria problemă de conștiință. El îl invidiază pe Oprișor, pentru că "știe ce are să facă", pe cînd David "nu știe ce are de făcut". În secvența a douăsprezecea, penultima, rezolvările sînt paradoxale: Emil Oprișor, cel care nu înțelegea să dezerteze, este luat prizonier și e astfel salvat, Alexa Candale, hotărît să dezerteze, moare lovit de un glonte
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
un glonte în frunte. "Nedreptatea soartei îl scoase din fire" pe David Pop (ibidem, 255). Lui David Pop îi e zdruncinată astfel încrederea în dreptatea sorții și din nou refuză orice gînd: "Ce să-și mai chinuiască creierii cu gînduri cînd soarta e atît de vicleană? Îi părea rău că s-a frămîntat degeaba atîtea nopți și zile" (bidem, 255-256). În locul soartei pune datoria și "somnul conștiinței îl domină iarăși pe David Pop, aflat pe front față în față cu românii
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
zile" (bidem, 255-256). În locul soartei pune datoria și "somnul conștiinței îl domină iarăși pe David Pop, aflat pe front față în față cu românii. Somnul îl biruie înainte de marea sa confruntare finală (Opere 2, 256). Mai mult, chiar în timpul confruntării, cînd mitraliera pe care o comanda secera românii care se apropiau, "nici un gînd, nici o dorință nu mai avea" (ibidem, 259). Moartea vine izbăvitor, găsindu-l cu cuvîntul "datoria" pe buze și fiind zdrobit în timp ce, cu "un geamăt surd", mai spune: "Frate
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
vine nici la întîlnirea cu moartea. David Pop are o conștiință adormită, anemiată. Unica lui preocupare e satisfacția de a nu gîndi. David Pop este liniștit, cu foarte mici intermitențe, de la un capăt la altul al mediocrei lui existențe, pe cînd Apostol Bologa dobîndește această liniște numai la sfîrșitul vieții lui, ca o împăcare cu divinitatea pe care o negase. Cînd David Pop ajunge în pragul neliniștii, pe care o simte ca o mare prăpastie amenințătoare, moare. Apostol Bologa moare numai
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
nu gîndi. David Pop este liniștit, cu foarte mici intermitențe, de la un capăt la altul al mediocrei lui existențe, pe cînd Apostol Bologa dobîndește această liniște numai la sfîrșitul vieții lui, ca o împăcare cu divinitatea pe care o negase. Cînd David Pop ajunge în pragul neliniștii, pe care o simte ca o mare prăpastie amenințătoare, moare. Apostol Bologa moare numai cînd găsește soluția existenței și odată cu ea, liniștea: dragostea e, pentru Apostol Bologa, puntea peste prăpastia care desparte viața de
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Apostol Bologa dobîndește această liniște numai la sfîrșitul vieții lui, ca o împăcare cu divinitatea pe care o negase. Cînd David Pop ajunge în pragul neliniștii, pe care o simte ca o mare prăpastie amenințătoare, moare. Apostol Bologa moare numai cînd găsește soluția existenței și odată cu ea, liniștea: dragostea e, pentru Apostol Bologa, puntea peste prăpastia care desparte viața de moarte: iubirea lui David pentru Elvira, soția lui, e una mediocră și niciodată invocată patetic, chiar dacă în final moare cu o
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
teme romantice de până atunci: dragostea, nostalgia, singurătatea, frumusețea efemeră și trecerea implacabilă a timpului capătă intensități noi și note tragice. Se accentuează dorul paradisurilor pierdute: primul este Andaluzia natală, al doilea este un paradis păgân: Grecia antică, a timpurilor când înflorea libertatea și frumusețea, când viața nu era un "delir sumbru" ca în zilele noastre, ci un vis fericit, când, așa cum o evocă Cernuda, "oamenii erau atât de fericiți, încât adorau frumusețea în împlinirea ei tragică". "M-a rănit Apollo
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
dragostea, nostalgia, singurătatea, frumusețea efemeră și trecerea implacabilă a timpului capătă intensități noi și note tragice. Se accentuează dorul paradisurilor pierdute: primul este Andaluzia natală, al doilea este un paradis păgân: Grecia antică, a timpurilor când înflorea libertatea și frumusețea, când viața nu era un "delir sumbru" ca în zilele noastre, ci un vis fericit, când, așa cum o evocă Cernuda, "oamenii erau atât de fericiți, încât adorau frumusețea în împlinirea ei tragică". "M-a rănit Apollo", spusese Hölderlin la întoarcerea din
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
tragice. Se accentuează dorul paradisurilor pierdute: primul este Andaluzia natală, al doilea este un paradis păgân: Grecia antică, a timpurilor când înflorea libertatea și frumusețea, când viața nu era un "delir sumbru" ca în zilele noastre, ci un vis fericit, când, așa cum o evocă Cernuda, "oamenii erau atât de fericiți, încât adorau frumusețea în împlinirea ei tragică". "M-a rănit Apollo", spusese Hölderlin la întoarcerea din voiajul făcut în sud. Rănit de Apollo este și Cernuda, care lâncezește după paradisul Greciei
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
culori, parfum Pentru Quevedo, Góngora, de roză." "Dar Mallarmé..?" "Retorica, săraca. Un furt mi-e leagănul, pastișă groapa. Renunță, dar, poete. Taci în proză". După ce vorbești Să păstrezi tăcerea-nvață În iubire. Crezi tu oare Că pe alții îi privește? Când te bucuri în tăcere, În tăcere să și suferi. Dacă despre ea vorbești, Dragostea se risipește. Doar tăcerea îi priește. Din tăcere se nutrește Și-n tăcere se deschide Ca o floare. N-o grăi Orișicui. În tine ține-o
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
N-ascultă nimeni glasul tău, știi bine. Vrea cineva s-asculte glas de schimnic Curat la suflet? Iată, măscăriciul Cu vorbă dulce strânge-n jur mulțimea Spre-a o minți, și ea e mulțumită. Rămas-ai singur. Mâine? Ce contează! Când ei vor fi uitați și-n schimb de tine Și-or aminti urmașii, doar un anume Vei însemna; un nume doar, un zvon. O: În tot ce am mai scump tu mă rănești, Știind că omul nu se mulțumește Să
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
pândă. D: Mărturisește, biet ascet sărman, Ce dulci sunt bogăția și puterea: Îți dau aripi, spre soare să te-nalți, Alungă umbra, satisfac dorințe, În cârdășii îți înlesnesc viața. Și cumperi ce poftești, că-i de vânzare. Mizeria din jur când o contempli, Plăcerea ta e mult mai rafinată. O: N-ai două vieți, prietene. Trăiește Pe placul Domnului. Ursita nu ți-o schimbi! A mea să cercetez a fost tărâm Ciudat, cu tines cai, ca să-mi sporești, Înveninat durerea. Taci
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
vezi pe Tora Vasilescu indicîndu-i unui italian, cu distincție, adresa ("Răcăciuni"), vezi o statuie a lui Venus cu un ceas în burtă, zeița unei lumi de un kitsch monumental, îți amintești de femeia gonflabilă neagră, care fusese albă, pe vremea cînd i-a servit, pe Dunăre, drept vehicul salvator unui fugar (subiect de reportaj post-revoluționar în revista Poliției, la rubrica " Despre viață, cu cărțile pe față"), îl vezi pe Dorel Vișan întrebîndu-și musafirul de culoare: "Voi cum înmulțiți bananele?"(la care
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
al societății contemporane, un teatru ce se vrea activ - căci reacțiile au fost adesea violente - un teatru-conștiință construit ca o pasiune, un teatru trăit ca o misiune, mi se pare definiția cea mai exactă a teatrului profesat de tînărul regizor. Cînd l-am întîlnit după spectacol, discuția noastră s-a axat în primul rînd asupra concepției sale despre teatru în general, pentru a reveni cu precădere asupra genezei acestui document teatral excepțional. Mihai Fusu: Și ca individ, și ca artist am
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
haosul, deruta societății, violența, dar nu-i percepem clar mecanismele. Aș zice chiar că există o proastă tradiție de a considera că aceste femei sînt vinovate, și atunci ele sînt ostracizate și există un fel de sentiment general de jubilație cînd se aude că cineva a sfîrșit-o prost. M.N.-P.: în spectacol se vede cum este refuzată mărturia lor, propria lor familie nu vrea nici să le audă, nici să le asculte. M.F.: Așa reacționează în general opinia publică, pînă la
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
2001. M.N.-P.: Un detaliu tehnic: ați jucat mult acest spectacol în străinătate și ați folosit un ecran cu traducerea textului. Acest ecran poate funcționa și pentru publicul care știe românește, pentru că reprezintă elementul documentar. M.F.: Este o sugestie extraordinară. Cînd am văzut prima dată ecranul în spectacolul nostru de la Lans, unde am jucat înainte de Paris, am găsit că "face" bine. Dar nu m-am gîndit mai departe. Și dacă îmi spuneți lucrul acesta, mă bucur foarte mult. Am văzut și
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
eu că ecranul s-a integrat perfect. Vizual, el stabilește o formă de echilibru, în înălțimea scenei, față de pata albă a zăpezii, care acoperă jos, în final, platoul. Ideea este excelentă. M.N.-P.: Culoarea traduce o anume emoție în final, cînd ecranul devine albastru, ca un cer ce se deschide dintr-odată, ca o promisiune, o speranță, "trebuie - spune o voce - să reconstruim o nouă arcă a lui Noe, pentru a salva din nou lumea și animalele". Să revenim la titlu
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
satură de ele și sînt vîndute în alta. Istoria reală este cea a unei fete vîndută de opt ori. Cea de a șaptea kafana a fost pentru ea kafanaua tragică unde era cît pe ce să moară. Și în momentul cînd am ajuns să caut un titlu, mi-am zis că acest cuvînt, "Kafana" este un cuvînt destul de sugestiv, parcă-l vezi, parcă-l cunoști și în același timp este enigmatic. L-am scris în plus cu litera K, o literă
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
sau dispar într-o sintaxă riguroasă. în același timp, e evidentă dimensiunea psihologică, deși rămîne în subteran. Este o tradiție a școlii românești sau a școlii ruse de teatru, care pleacă în-tr-un fel, să zicem de la metoda lui Stanislavski. Cînd ați vorbit despre actrițele care s-au întîlnit cu personajele reale ale dramei, m-am gîndit la actorii lui Stanislavski care, cînd au jucat Azilul de noapte, au petrecut cîteva nopți sau cîteva săptămîni în-tr-un azil de noapte. M.F.
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
românești sau a școlii ruse de teatru, care pleacă în-tr-un fel, să zicem de la metoda lui Stanislavski. Cînd ați vorbit despre actrițele care s-au întîlnit cu personajele reale ale dramei, m-am gîndit la actorii lui Stanislavski care, cînd au jucat Azilul de noapte, au petrecut cîteva nopți sau cîteva săptămîni în-tr-un azil de noapte. M.F.: Da, așa este. Școala din Est, nu pot să-i spun numai rusă, pentru că de fapt la fel e și în școala
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
totul altul și spectacolul se modifica, se mută în sală: s-a întîmplat să vină la teatru traficanți și ei au încercat să oprească spectacolul. Au fost și primari (în spectacol e vorba și despre un primar) care au fugit cînd au auzit că spectacolul se va juca în localitatea lor, alții au încercat să-l torpileze, să-l boicoteze, declarînd că nu este lumină, că n-o să vină nimeni, că la ei nu există asemenea probleme etc. Se poate face
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]