66,509 matches
-
Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Lichtental a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din germani, existând și comunități mică de ucraineni, ruși, evrei și români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.876 locuitori din sat, 1.800 erau germani (95.95%), 33 ucraineni (1.76%), 17 ruși (0.91%), 14 evrei (0.75%) și 12 români (0.63%). Ca urmare
Lichtental, Sărata () [Corola-website/Science/318592_a_319921]
-
înființat în anul 1920 de către țărani moldoveni și ruși, după Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918. El a făcut parte din componența României, în Plasa Volintiri a județului Cetatea Albă. Pe atunci, populația era formată din ruși și români în proporții aproximativ egale. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 395 locuitori din sat, 201 erau ruși (50.89%), 176 români (44.56%) și 18 germani (4.55%). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina
Moruzeni, Sărata () [Corola-website/Science/318594_a_319923]
-
Satul Faraoani a rămas în continuare pe teritoriul Rusiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Faraoani a făcut parte din componența României, în Plasa Volintiri a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități de ruși și bulgari. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.394 locuitori din sat, 1.903 erau români (79.49%), 389 ruși (16.25%), 62 bulgari (2.59%), 19 germani, 16 evrei
Faraoani, Sărata () [Corola-website/Science/318593_a_319922]
-
anul 1860 de către țărani moldoveni iobagi fugiți de pe moșii. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Manja a făcut parte din componența României, în Plasa Volintiri a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și o comunitate mare de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 788 locuitori din sat, 635 erau români (80.58%), 123 ruși (15.61%), 10 bulgari (1.27%), 6 evrei și 5 germani. Ca
Manja, Sărata () [Corola-website/Science/318615_a_319944]
-
și Poltava. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Păuleni a făcut parte din componența României, în Plasa Volintiri a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși, existând și o comunitate mare de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.697 locuitori din sat, 2.455 erau ruși (91.03%), 210 români (7.79%), 14 germani (0.52%), 8 evrei, 4 bulgari și 1 polonez. În 1925, au avut
Păuleni, Sărata () [Corola-website/Science/318616_a_319945]
-
Kew, Marea Britanie) a fost un lingvist, filolog și memorialist român, profesor la universitățile din Cernăuți, Cracovia, București, Londra și Oxford. s-a născut și s-a format într-o perioadă în care relațiile româno-polone erau în plină dezvoltare, prin contribuția românilor care au activat în Polonia interbelică, pe atunci vecina de la nord a României. A început studiile la Facultatea de Litere și Filozofie din București în anul 1915, dar acestea au fost întrerupte de Primul Război Mondial. După anul 1919, când
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
român", făcând anchete dialectale. Autorul recenziei subliniază importanța pe care o are pentru români "Atlasul lingvistic al Poloniei subcarpatice", nu neapărat din punctul de vedere al dialectologiei slave. Regiunea studiată în lucrarea menționată este o parte din teritoriul călcat de români în peregrinajele lor pastorale. Problema interferențelor lingvistice polono-române i-a preocupat pe lingviști de talie europeană ai sec. al XIX-lea, cum ar fi Kałużniacki și Miklosich. G. Nandriș nu se limitează la a prezenta lucrarea dialectologilor polonezi. În articolul
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
îndreaptă spre aspectele de mai larg contur, menite, pe de o parte, să definească trăsăturile specifice ale limbilor slave ("Unitatea lingvistică a popoarelor slave", 1927), iar pe de alta, să releve elementele de limbă și structură preluate de slavi de la români, cercetând astfel un traseu inedit, nefrecventat de alți slaviști. De la faptele de limbă va trece la compararea și aprofundarea relațiilor interetnice din perspectiva folclorului și a textelor scrise, luminând mereu rolul culturalizator al românilor în spațiul est-european, ca în lucrările
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
și structură preluate de slavi de la români, cercetând astfel un traseu inedit, nefrecventat de alți slaviști. De la faptele de limbă va trece la compararea și aprofundarea relațiilor interetnice din perspectiva folclorului și a textelor scrise, luminând mereu rolul culturalizator al românilor în spațiul est-european, ca în lucrările "Les Rapports entre la Moldavie el l’Ucraïne d’après le folklore ukraïnien" (1924), "Hăis! Cea!" (1927), "Răzeș (despre cuvânt și instituție)" (1928), "The beginings of Slavonic culture in Romanian Countries", în „Slavonic and
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
Român este o companie producătoare de confecții textile din România. Firma deține două fabrici în Român, respectiv una de confecții și una de tricotaje. este controlată în proporție de 50% de "Bogdan Toporaș Pițigoi", 25% revine lui "Sorin Chiriac" și restul de 25% "Cristinei Chiriac". Compania deține și o rețea de 15 magazine proprii numite "Sense
Caremil () [Corola-website/Science/318686_a_320015]
-
Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel. La începutul domniei principelui Carol I, România era un stat mic, cu o suprafață de 121.000 km și cu o populație de circa 5 milioane de oameni. Încă aproximativ 5 milioane de români trăiau în provinciile istorice ocupate de imperiile vecine. Dezvoltarea economico-socială ca și aspirațiile naționale ale României erau grav afectate de statutul de vasal al Imperiului Otoman. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, statul român trecuse printr-un amplu proces de
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
Aceste transformări au contribuit la consolidarea luptei pentru independență, atât față de puterea suzerană, cât și de limitările impuse de marile puteri europene. Atât în timpul domniei lui Cuza cât și după abdicarea sa, s-a desfășurat o amplă activitate propagandistică de către românii aflați în diferite state europene, în încercarea de influențare a opiniei publice internaționale în favoarea intereselor românești. În același timp, oamenii politici români au întărit legăturile cu reprezentanții mișcărilor de eliberare națională din Balcani. Viața politică internațională din perioada de dinaintea izbucnirii
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
să negocieze cu reprezentanții Imperiului Rus la Livadia în septembrie 1876 condițiile trecerii armatei imperiale pe teritoriul național în drumul lor spre Dunăre. Cele două guverne au semnat la București la 4 (sv)/16 aprilie (sn) 1877 convenția prin care românii acordau „liberă trecere” trupelor țariste, în condițiile în care Imperiul Rus garanta apărarea și menținerea integrității teritoriale a României. Guvernul român a hotărât pe 6 aprilie 1877 să mobilizeze preventiv armatele permanentă și teritorială cât și cea de rezervă. Pe
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
pe un front de 650 km, până la sosirea trupelor țariste. Armata rusă a început traversarea Prutului pe la Ungheni, pe la nou construitul pod „Eiffel”, în noaptea de 11 - 12 aprilie 1877. Imperiul Otoman a reacționat la acțiunile politice și militare ale românilor și a luat o serie de măsuri de descurajare: suspendarea diplomaților români de la Constantinopol, sechestrarea unor nave românești încărcate cu cereale, bombardarea orașelor Brăila și Reni, atacarea pichetelor de frontieră, ș.a. În această situație, ministrul de război român Alexandru Cernat
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
forțarea fluviului cu gruparea principală, care fusese concentrată în zona Roșiorii de Vede -Alexandria - Zimnicea - Turnu Măgurele. Armata română a asigurat siguranța traversării Dunării de către ruși prin bombardamentele din 14-16 iunie asupra pozițiilor otomane. Tot pentru asigurarea siguranței armatei ruse, românii au organizat posturi de supraveghere la vărsarea Oltului în Dunăre. Pentru facilitarea mișcărilor trupelor ruse și împiedicarea manevrelor otomane, bateriile românilor de la Calafat, Corabia, Bechet au executat bombardamente intense a căilor de comunicație turcești. Rușii au beneficiat din plin de
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
siguranța traversării Dunării de către ruși prin bombardamentele din 14-16 iunie asupra pozițiilor otomane. Tot pentru asigurarea siguranței armatei ruse, românii au organizat posturi de supraveghere la vărsarea Oltului în Dunăre. Pentru facilitarea mișcărilor trupelor ruse și împiedicarea manevrelor otomane, bateriile românilor de la Calafat, Corabia, Bechet au executat bombardamente intense a căilor de comunicație turcești. Rușii au beneficiat din plin de sprijinul artileriei române și, după un atac energic, au cucerit pe 4 iulie cetatea Nicopol. Marele cartier general român a hotărât
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
să faciliteze concentrarea de trupe țariste la Plevna prin trimiterea unei brigăzi de infanterie și a alteia de cavalerie la Nicopol. Pe 16 iunie primele unități române au traversat Dunărea și controlul orașului Nicopol a fost preluat în întregime de români. Marele duce Nicolae a hotărât să atace cu toate forțele Plevna. Atacurile rușilor au fost respinse cu pierderi foarte mari de apărarea foarte hotărâtă a turcilor. Într-o telegramă cifrată, marele duce Nicolae s-a adresat princepelui Carol I cerându
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
a fortificațiilor foarte puternice, serviciile de contrainformații nu obținuseră toate datele necesare despre plasarea în teren a redutelor otomane. La sfârșitul primei zile a celui de-al treilea asalt al Plevnei singurul câștig a fost ocuparea redutei Grivița 1 de către români. Consiliul de război din 1 septembrie a tras învățămintele necesare din eșecul celui de-al treilea atac al Plevnei. La acest consiliu au participat pe lângă principele Carol I, țarul Alexandru, marele duce Nicolae, ministrul rus de război și o serie
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
Sofia. În noaptea de 27 - 28 noimebrie, otomanii au încercat să părăsească Plevna la adăpostul întunericului și ceței. Manevrele unei mase de aproximativ 50.000 de oameni (militari și civili care doreau să plece odată cu armata) nu au rămas neobservate. Românii au fost cei care au remarcat primii, că otomanii au părăsit reduta Grivița 2. După acest moment a urmat o avalanșă de evenimente, care au culminat cu capitularea necondiționată a lui Osman Pașa în fața colonelului Mihail Cerchez. Gruparea otomană, care
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
espera", 1954; "Ion Budai Deleanu, poet și gânditoe", 1968; "Umorul negru și absurdul în literatură și folclor",1975; "Timp și literatură", 1977; "Români și Germani",1980; "Nimicirea conștiinței prin aculturare", 1981; "Cincizeci de ani: 1931-1982", 1982; "Misterul Mioriței", 1982; "Comportamentul Românilor în istorie", 1984; "Istorie și mit", 1986; "Biserica și religia la Români", 1985 (în colaborare cu Pr. Dr. Dumitru Ichim); "Hölderlin și esența poeziei" de Martin Heidegger, - traducere comentată și adnotată, 1981
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
(n. 4 noiembrie 1980, Constanța) este un diplomat de carieră român. Specialist în Lumea arabă și migrație, a predat cursuri la Universitatea din București și Institutul Diplomatic Român. Pe parcursul carierei sale a militat pentru drepturile românilor din diaspora și păstrarea limbii, culturii și identității românești în afara granițelor. Din 17 noiembrie 2015 până la 7 iulie 2016, a fost ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni în guvernul Dacian Cioloș. A absolvit în 2003 Austin College din
Dan Stoenescu () [Corola-website/Science/318739_a_320068]
-
din București și Institutul Diplomatic Român. Pe parcursul carierei sale a militat pentru drepturile românilor din diaspora și păstrarea limbii, culturii și identității românești în afara granițelor. Din 17 noiembrie 2015 până la 7 iulie 2016, a fost ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni în guvernul Dacian Cioloș. A absolvit în 2003 Austin College din Texas, Statele Unite ale Americii, cu o diplomă de licență în Studii Internaționale iar în 2005 a obținut o diplomă de master în Globalizare și Dezvoltare de la Universitatea
Dan Stoenescu () [Corola-website/Science/318739_a_320068]
-
în calitate de diplomat la Madrid și Beirut și a fost președinte al EUNIC (European Union National Institutes for Culture) în Liban pentru două mandate consecutive ca reprezentant al Institutului Cultural Român. În perioada 2009-2010 a activat în cadrul Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni. Începând cu septembrie 2015 a fost responsabil de școlile românești din Spania, cultură și afaceri multilaterale în cadrul Ambasadei României în Spania. Din această poziție a fost numit în funcția de ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni
Dan Stoenescu () [Corola-website/Science/318739_a_320068]
-
relațiile cu românii de pretutindeni. Începând cu septembrie 2015 a fost responsabil de școlile românești din Spania, cultură și afaceri multilaterale în cadrul Ambasadei României în Spania. Din această poziție a fost numit în funcția de ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, la 17 noiembrie 2015, în cadrul guvernului Dacian Cioloș. Înainte de a intra în diplomație a lucrat în Egipt la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR) și la Organizația Internațională pentru Migrație (IOM) în Cairo. Stoenescu a lucrat de asemenea
Dan Stoenescu () [Corola-website/Science/318739_a_320068]
-
transparentizarea finanțărilor, publicarea listelor de proiecte finanțate și crearea unei platforme online de depunere a proiectelor. La începutul mandatului, Stoenescu a anunțat, în premieră, o nouă direcție de implicare a instituțiilor statului în oferirea de noi oportunități de afaceri pentru românii din Diaspora care doresc să revină acasă și să dezvolte afaceri accesând fonduri europene. Prin urmare, Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, au lansat la 12 octombrie 2016, apelul pentru Programul „Diaspora Start-up”, cu
Dan Stoenescu () [Corola-website/Science/318739_a_320068]