63,729 matches
-
aceasta și, pe baza lor, se poate întreprinde un demers de delimitare și definire a acesteia. Este ceea ce voi face în secțiunea următoare. 1.5. Arii de cercetare și instrumente Definind paradigma în sens larg, în (1973), Fishburn considera că Teoria Alegerii Sociale privește relația dintre indivizi, preferințe, și alegerea socială. Deși generală, caracterizarea<footnote În (1974), Fishburn oferă încă o definiție generală: „La un nivel larg de generalitate, Teoria Alegerii Sociale este preocupată cu descrierea, designul sau evaluarea sistemelor prin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
instrumente Definind paradigma în sens larg, în (1973), Fishburn considera că Teoria Alegerii Sociale privește relația dintre indivizi, preferințe, și alegerea socială. Deși generală, caracterizarea<footnote În (1974), Fishburn oferă încă o definiție generală: „La un nivel larg de generalitate, Teoria Alegerii Sociale este preocupată cu descrierea, designul sau evaluarea sistemelor prin care grupurile de indivizi ajung la decizii sociale prin intermediul deciziilor și acțiunilor indivizilor din grupuri. În multe cazuri, sistemul este unul de tip electoral, în care candidații sau alternativele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
În alte cazuri, sistemul poate implica mecanisme ale pieței prin care alternativele sociale sunt selectate pe baza activităților care nu sunt de tip vot, ale indivizilor”. [Fishburn, 1974, p. 63] footnote> surprinde destul de bine câteva elemente necesare pentru trasarea granițelor Teoriei Alegerii Sociale. În primul rând, individualismul metodologic: unitatea de analiză este individul. În al doilea rând, mulțimea de informație relevantă: mulțimea preferințelor individuale raționale. În al treilea rând, scopul cercetării: determinarea alegerii sociale plecând de la informații despre preferințele indivizilor. La
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
imagine completă asupra paradigmei. Voi oferi, de aceea, două clasificări ale intereselor de cercetare în TAS, prima aparținându-i lui Sen, cea de-a doua, lui Seabright. În (1977b), Sen indica trei tipuri de agregări ale preferințelor individuale, studiate în cadrul Teoriei Alegerii Sociale; în primul rând, „deciziile de comitet: un comitet/comisie trebuie să selecteze din propuneri alternative de acțiune pornind de la viziunile diferite ale membrilor acestuia” [Sen, 1977b, p. 53]. În al doilea rând, „judecățile de bunăstare socială: o persoană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
societății, date fiind viziunile și preferințele exprimate ale membrilor acestora. Într-o formulare alternativă, TAS se referă la construcția constituțională, la vot, la lobby și comitete [...]. Există însă o interpretare mai atractivă: TAS este, de asemenea, [...] o examinare conceptuală a teoriilor normative despre societate - teorii care formulează ce anume face ca o alternativă să fie mai bună din punct de vedere social. Examinează modul în care judecățile furnizate de aceste teorii pot depinde de proprietăți ale alternativelor în discuție, cum ar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și preferințele exprimate ale membrilor acestora. Într-o formulare alternativă, TAS se referă la construcția constituțională, la vot, la lobby și comitete [...]. Există însă o interpretare mai atractivă: TAS este, de asemenea, [...] o examinare conceptuală a teoriilor normative despre societate - teorii care formulează ce anume face ca o alternativă să fie mai bună din punct de vedere social. Examinează modul în care judecățile furnizate de aceste teorii pot depinde de proprietăți ale alternativelor în discuție, cum ar fi preferințele membrilor individuali
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai atractivă: TAS este, de asemenea, [...] o examinare conceptuală a teoriilor normative despre societate - teorii care formulează ce anume face ca o alternativă să fie mai bună din punct de vedere social. Examinează modul în care judecățile furnizate de aceste teorii pot depinde de proprietăți ale alternativelor în discuție, cum ar fi preferințele membrilor individuali ai societății. Orice persoană care se gândește la ideea de bine social va avea anumite credințe în privința caracteristicilor pe care trebuie să le aibă o stare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
consistente?” [Seabright, 1989, pp. 365-366]. Voi reține din autorii citați două idei cu privire la natura cercetării din cadrul TAS: 1) în ceea ce privește analiza mecanismelor de luare a deciziilor colective, a regulilor de votare, a sistemelor electorale, a constituțiilor și a elaborării indicatorilor normativi, Teoria Alegerii Sociale se comportă ca o știință socială; 2) în ceea ce privește analiza judecăților normative și a proprietăților pe care mecanismele de decizie le pot avea, Teoria Alegerii Sociale se manifestă, mai degrabă, ca un instrument de testare a consistenței teoriilor politice
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
colective, a regulilor de votare, a sistemelor electorale, a constituțiilor și a elaborării indicatorilor normativi, Teoria Alegerii Sociale se comportă ca o știință socială; 2) în ceea ce privește analiza judecăților normative și a proprietăților pe care mecanismele de decizie le pot avea, Teoria Alegerii Sociale se manifestă, mai degrabă, ca un instrument de testare a consistenței teoriilor politice. Pornind de la această idee, voi prezenta, în cele ce urmează, atât pentru dimensiunea științifică, cât și pe cea metateoretică, metodele folosite în cercetare. În (1980
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
normativi, Teoria Alegerii Sociale se comportă ca o știință socială; 2) în ceea ce privește analiza judecăților normative și a proprietăților pe care mecanismele de decizie le pot avea, Teoria Alegerii Sociale se manifestă, mai degrabă, ca un instrument de testare a consistenței teoriilor politice. Pornind de la această idee, voi prezenta, în cele ce urmează, atât pentru dimensiunea științifică, cât și pe cea metateoretică, metodele folosite în cercetare. În (1980), Rescher discută despre două tipuri de scopuri ale cercetării științifice. Prima categorie le include
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fenomene au loc („de ce”). Cea de-a doua categorie le include pe cele practice, și anume predicția și controlul, și vizează, în termenii autorului, „canalizarea așteptărilor, ghidarea acțiunilor, și, în general, se relaționează controlului mediului nostru”. În dimensiunea ei științifică, Teoria Alegerii Sociale pare, la prima vedere, să aibă mai puțin reprezentat aspectul descriptiv, însă acest lucru se datorează unei asocieri pe care o facem între ideea de descriere și aceea de fenomen natural. Atunci când, spre exemplu, descriem individul ca minimal
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
studiu care să ne confirme intuițiile. În fine, putem, pur și simplu, asuma că indivizii sunt raționali în sensul anterior menționat, fără a ne preocupa absolut deloc dacă această asumpție este sau nu testată empiric.<footnote Una dintre criticile aduse Teoriei Alegerii Raționale în ansamblu, așadar și Teoriei Alegerii Sociale, este aceea că face presupoziții evident false, și că din acestea nu pot fi elaborate predicții valide. Astfel de critici vin, spre exemplu, dinspre neoinstituționaliștii socioistorici și dinspre libertarienii praxiologi. footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fine, putem, pur și simplu, asuma că indivizii sunt raționali în sensul anterior menționat, fără a ne preocupa absolut deloc dacă această asumpție este sau nu testată empiric.<footnote Una dintre criticile aduse Teoriei Alegerii Raționale în ansamblu, așadar și Teoriei Alegerii Sociale, este aceea că face presupoziții evident false, și că din acestea nu pot fi elaborate predicții valide. Astfel de critici vin, spre exemplu, dinspre neoinstituționaliștii socioistorici și dinspre libertarienii praxiologi. footnote> Indiferent care cale este aleasă, se poate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
logicii. Spre exemplu, asumând faptul că indivizii sunt minimal raționali, și că relația de prefe rință are anumite proprietăți, putem explica și produce predicții în privința modului în care se va comporta un anumit sistem de luare a deciziei colective. Metoda Teoriei Alegerii Sociale este axiomatică sau sintactică. În privința controlului, acesta poate, spre exemplu, lua forma designului regulilor de votare sau a sistemelor electorale. Pe baza asumpțiilor făcute, se poate genera explicația modului în care o anumită regulă de decizie socială funcționează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
considerată prea tare<footnote Aceasta fiind și poziția mea în prezenta lucrare. A se consulta, pentru alte exemple: Vallentyne (1989) și Hees (1995). footnote>, cei mai mulți cercetători din cadrul paradigmei au prezentat rezultate foarte interesante în acest cadru informațional. Primitiva modelelor din Teoria Alegerii Sociale este relația de preferință slabă<footnote Aceasta poate fi tratată ca un proxy pentru utilitate sau bunăstare și indică faptul că 1) utilitatea este tratată pur ordinal și 2) orice comparație interpersonală de utilitate este considerată a fi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
despre consistența unor valori, reguli de decizie etc. (dimensiunea metateoretică), fie despre modul în care vor funcționa reguli de decizie, sisteme electorale etc. (dimensiunea științifică). Demersul din această lucrare face parte din prima categorie. 1.6. „Cine e cine” în Teoria Alegerii Sociale În această secțiune urmăresc să lămuresc trei probleme: în primul rând „cine lucrează în cadrul Teoriei Alegerii Sociale?”, în al doilea rând, „de ce ar trebui să fie interesat un specialist în științe politice de rezultatele din teoria alegerilor sociale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
reguli de decizie, sisteme electorale etc. (dimensiunea științifică). Demersul din această lucrare face parte din prima categorie. 1.6. „Cine e cine” în Teoria Alegerii Sociale În această secțiune urmăresc să lămuresc trei probleme: în primul rând „cine lucrează în cadrul Teoriei Alegerii Sociale?”, în al doilea rând, „de ce ar trebui să fie interesat un specialist în științe politice de rezultatele din teoria alegerilor sociale?”; în sfârșit, „cât de importante sunt distincțiile dintre discipline în ceea ce privește abordările de tip alegere socială?”. Le voi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cine” în Teoria Alegerii Sociale În această secțiune urmăresc să lămuresc trei probleme: în primul rând „cine lucrează în cadrul Teoriei Alegerii Sociale?”, în al doilea rând, „de ce ar trebui să fie interesat un specialist în științe politice de rezultatele din teoria alegerilor sociale?”; în sfârșit, „cât de importante sunt distincțiile dintre discipline în ceea ce privește abordările de tip alegere socială?”. Le voi discuta pe rând. În (1970a), Sen nota încă din prefață: „teoria alegerilor colective aparține câtorva discipline. Economia este una dintre ele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie interesat un specialist în științe politice de rezultatele din teoria alegerilor sociale?”; în sfârșit, „cât de importante sunt distincțiile dintre discipline în ceea ce privește abordările de tip alegere socială?”. Le voi discuta pe rând. În (1970a), Sen nota încă din prefață: „teoria alegerilor colective aparține câtorva discipline. Economia este una dintre ele, dar nu singura. Într-adevăr, abordarea din această carte este fundamentată pe credința că problema nu poate fi discutată în mod satisfăcător în granițele economiei. Deși alegerile colective sunt un
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ele, dar nu singura. Într-adevăr, abordarea din această carte este fundamentată pe credința că problema nu poate fi discutată în mod satisfăcător în granițele economiei. Deși alegerile colective sunt un aspect crucial al economiei (mai ales pentru economia bunăstării, teoria planificării și economia publică), subiectul este strâns legat de științele politice, în particular de teoria statului și teoria procedurilor de decizie. De asemenea, prezintă aspecte filosofice importante relaționate eticii și în particular teoriei dreptății” [Sen, 1970a, p. ix]. Cum lucrarea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
problema nu poate fi discutată în mod satisfăcător în granițele economiei. Deși alegerile colective sunt un aspect crucial al economiei (mai ales pentru economia bunăstării, teoria planificării și economia publică), subiectul este strâns legat de științele politice, în particular de teoria statului și teoria procedurilor de decizie. De asemenea, prezintă aspecte filosofice importante relaționate eticii și în particular teoriei dreptății” [Sen, 1970a, p. ix]. Cum lucrarea din care am citat acest fragment este una care poate fi încadrată în Teoria Alegerii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fi discutată în mod satisfăcător în granițele economiei. Deși alegerile colective sunt un aspect crucial al economiei (mai ales pentru economia bunăstării, teoria planificării și economia publică), subiectul este strâns legat de științele politice, în particular de teoria statului și teoria procedurilor de decizie. De asemenea, prezintă aspecte filosofice importante relaționate eticii și în particular teoriei dreptății” [Sen, 1970a, p. ix]. Cum lucrarea din care am citat acest fragment este una care poate fi încadrată în Teoria Alegerii Sociale, se poate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
al economiei (mai ales pentru economia bunăstării, teoria planificării și economia publică), subiectul este strâns legat de științele politice, în particular de teoria statului și teoria procedurilor de decizie. De asemenea, prezintă aspecte filosofice importante relaționate eticii și în particular teoriei dreptății” [Sen, 1970a, p. ix]. Cum lucrarea din care am citat acest fragment este una care poate fi încadrată în Teoria Alegerii Sociale, se poate concluziona că paradigma poate prezenta interes în egală măsură pentru economiști, politologi și filosofi. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de teoria statului și teoria procedurilor de decizie. De asemenea, prezintă aspecte filosofice importante relaționate eticii și în particular teoriei dreptății” [Sen, 1970a, p. ix]. Cum lucrarea din care am citat acest fragment este una care poate fi încadrată în Teoria Alegerii Sociale, se poate concluziona că paradigma poate prezenta interes în egală măsură pentru economiști, politologi și filosofi. În aceeași direcție, Strasnick (1976) nota că „problema (alegerilor sociale) este importantă pentru mai multe discipline, și, pornind de aici, a fost
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
să subliniez faptul că, deși, într-adevăr, alegerile colective sunt studiate de foarte mulți cercetători, de foarte multe ori diferența disciplinară este mai puțin importantă decât în trecut. footnote> Întrucât specializarea mea este în științe politice, voi insista asupra relevanței Teoriei Alegerii Sociale pentru politologi.<footnote După publicarea rezultatului lui Arrow din 1951, au apărut câteva reacții privind domeniul pentru care acesta este semnificativ: este vorba despre teorie politică [Bergson, 1954, pp. 235, 236], teorie politică matematică [Taylor, 1971, p. 339
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]