630,907 matches
-
Alep, ospetele se făceau în Divan. Domnul stând în jeț de catifea prinsă cu ținte de aur, boierii, invitații de afară-l înconjoară. Felurile sunt aduse în vase de argint acoperite. Se întrebuințează linguri și furculițe din același metal. Pe când i se prezintă fiece mâncare Domnului, care le primește sau le respinge, Paharnicul, care gustă băuturile, stă după jețul lui Vasile și spătarul ține sabia și buzduganul; ușierii cu bețele lor de argint stau de pază. Cu vin, cu bere
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
fost muzica live, muzica de dragoste care a dat sens colecției mele...”. (Foto: Sebastian Oros) Arte, orientat spre un demers cultural constructiv și formativ. Primul eveniment, deja aplaudat, a fost un spectacol de music-hall, nimic mai potrivit în această primăvară, când sărbătorim ziua internațională a Teatrului, 27 martie, și ziua internațională a Umorului, 1 aprilie. În Aula Magna a “Universității” Ovidius din Constanța a avut loc spectacolul Pachetul de acasă, un music-hall studențesc, a cărui temă a fost în acord cu
PACHETUL DE ACASĂ, music-hall studențesc by Ruxandra MIREA () [Corola-website/Journalistic/83472_a_84797]
-
impresionând publicul și de această dată. A înaripat imaginația tinerilor spre o lume a cunoașterii cu accent deosebit spre avânt, libertate și nonconformism, sau a celor aflați la vârsta maturității, stârnindu-le nostalgia celor mai frumoși ani ai tinereții, studenția, când pachetul de acasă era vital și de neînlocuit. O partitură dinamică, jovială, exuberantă și... dansantă a fost concepută de compozitorul Mitică Lupu. Spectacolul a fost elaborat asemeni unei suite teatrale, alternând glumele cu șlagăre, dialoguri, cuplete muzicale, parodii și momente
PACHETUL DE ACASĂ, music-hall studențesc by Ruxandra MIREA () [Corola-website/Journalistic/83472_a_84797]
-
fost răsplătit cu aplauze îndelungi. A fost o inițiativă salutară a colectivului Facultății de Arte, specializarea Arta spectacolului Actorie și Coregrafie, care a impresionat publicul universitar prin interpretarea profesionistă a studenților actori. În data de 31 martie a fost premiera, când și unde va fi următoarea reprezentație?
PACHETUL DE ACASĂ, music-hall studențesc by Ruxandra MIREA () [Corola-website/Journalistic/83472_a_84797]
-
cultură (și înainte vreme, între noi fie vorba, au fost multe succese de excepție!). Un tânăr istoric al fenomenului, Mircea Nicolau, descoperă cum că festivalul “Cerbul de aur” s-ar fi... “inaugurat și întrerupt din ordinul direct al lui Ceaușescu”, când e evident că manifestarea n-a avut nimic politic! Culmea e că noi, cei care am fost ca jurnaliști la acele prime 4 ediții, n-am simțit o presiune politică, dovadă că au participat zeci de vedete uriașe de pe toate
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
amintiri ale 20 de persoane”. Nu știm ce competențe și implicări aveau acestea din urmă (între care, la loc de cinste, pentru a înțelege sursele, un anonim politruc local, Gheorghe Conțu), nu cunoaștem nici “dezvăluirile dlui Paler”, făcute în... 2005, când era bătrân și bolnav (cel care, în treacăt fie zis, a lansat sintagma “Epoca de aur”...), dar e deranjant că dânsa afirmă tranșant că “N. Ceaușescu își dorea ca Trofeul să rămână în România”! Poate i-o fi luat un
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
potrivit pentru un astfel de eveniment complex. Prin ineditul ideii, prin valoarea invitaților, prin rigurozitatea organizării, acest eveniment cultural se detașează de festivaluri asemănătoare existente în alte orașe. Prima ediție a manifestării a avut loc la World Trade Center București, când a fost sărbătorit Ovidiu Lipan Țăndărică pentru împlinirea a 50 de ani de activitate artistică. După ce artistul a fost decorat de către doi dintre președinții României - Meritul Cultural în Grad de Cavaler (acordat în 2004 de către președintele I. Iliescu) și Meritul
Spectacole by Dan CHIRIAC [Corola-website/Journalistic/83470_a_84795]
-
pe afișele concertelor, oriunde s-ar afla ele expuse, reprezintă garanția unor manifestări foarte interesante pentru publicul meloman, el (numele) fiind asociat cu talentul, performanța, și, de ce nu?, frumusețea. La fel s-a petrecut și în seara de 11 martie când Sala Mică a Atheneului s-a dovedit a fi prea puțin cuprinzătoare pentru publicul care a venit s-o asculte pe violonista Simina Croitoru secondată de pianista Viorica Boerescu într-un program pretențios care s-a dorit a releva și
Eleganță și stil: Simina Croitoru by Corina BURA () [Corola-website/Journalistic/83492_a_84817]
-
Primăvară clasică europeană- Octavian URSULESCU Când priveam filmările cu André Rieu și orchestră să, mărturisesc că pe de o parte sperăm să-l văd pe muzician și în țara noastră (la Budapesta, de pildă, este invitat adesea), iar pe de altă îmi doream să avem și
Primăvara clasică europeană by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83737_a_85062]
-
cântă în aranjamentul muzical aparținând lui Herbert von Karajan. Orchestră a mai interpretat uvertura operetei “Liliacul” de Johann Strauss-fiul, valsul “Valurile Dunării” de Iosif Ivanovici (câți mai știu că a fost imnul oficial al expoziției universale de la Paris din 1889, când s-a inaugurat Turnul Eiffel, sau că a fost cântat de Frank Sinatra, Tom Jones, Andy Williams, Bing Crosby, Glenn Miller sau... Corina Chiriac?), Suita a 2-a “Farandola” (Arleziana) de Bizeț, “Valsul” de Șostakovici din coloana sonoră a filmului
Primăvara clasică europeană by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83737_a_85062]
-
celebra sonată „Kreutzer”, un moment cu totul special al genului came- ral dedicat duo- ului vioară- pian, model pentru mulți compozitori ca- re au abordat ulterior preten- țiosul gen - se poate afirma că însuși Bartók l- a avut în minte când a compus prima sa sonata - se poate spune că reprezintă piatra de încercare a fiecărui cuplu care se apropie de tălmăcirea ei, este un fel de „întrecere a zeilor”, iar E. Piedicuță a beneficiat de parteneriatul excelentei pianiste Clementina Ristea
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
bartókian. Andante, Vivace-Scherzando, Adagoi, Poco a poco più vivace, tot atâtea ipostaze în care cei cinci artiști s-au dezlănțuit pe ritmuri cu care autorul a intrat în contact prin numeroasele sale călătorii sau provenite din alte surse, animând sonorități când meditative, când îmbătătoare, familiare și totuși greu de încadrat, tocmai datorită confluenței dintre cele 2 tehnici ale scriiturii care au caracterizat din punct de vedere temporal opera lui Bartók. A fost o seară minunată, cei 5 interpreți dând viață acestor
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
Vivace-Scherzando, Adagoi, Poco a poco più vivace, tot atâtea ipostaze în care cei cinci artiști s-au dezlănțuit pe ritmuri cu care autorul a intrat în contact prin numeroasele sale călătorii sau provenite din alte surse, animând sonorități când meditative, când îmbătătoare, familiare și totuși greu de încadrat, tocmai datorită confluenței dintre cele 2 tehnici ale scriiturii care au caracterizat din punct de vedere temporal opera lui Bartók. A fost o seară minunată, cei 5 interpreți dând viață acestor pagini pe
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
dintre discurile Electrecord cu succese pop internaționale (înregistrate de spuma muzicienilor români din epoca de aur... a muzicii românești). Plecat ultimul dintre colegii de la FFN emigrați, în 1992, acesta a revenit în muzică datorită lor, cu un vârf în 2008, când trupa refăcută în Canada a lansat acolo un disc cu noi compoziții. Ediția conține un interviu cu Gabriel Litvin și, datorită membrilor trupei emigrați de-a lungul anilor, câteva recuperări de senzație din arhiva TVR: Andantino (cu Silviu Olaru), Modern
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
Spirale de Rouen, dirigé par Marc Sieffert et composé de Christine Marchais, piano, ainsi que de Marc Sieffert, Asdrubal Bandeira et Altamiro Rocha, saxophones”. Pentru mine a fost cea de-a doua participare la acest festival, prima fiind în 2008 când am compus lucrarea Voici, venir... pentru saxofon alto, pe versurile poetei franceze Gabrielle Althen. Piesă - interpretată de saxofonistul francez Marc Sieffert, solist la Radio France - a fost cântată atunci la Centrul Cultural Român din Paris. Pentru ediția din 2013 a
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
integrare, ci o încrucișare realizată prin asimilare. Dispar astfel „incidentele de frontieră”, cât și confruntările dintre „indigeni” și alogeni”. Producțiile sonore metise nu mai exprimă, astfel, identități care să-și proclame ireductibilitățile radicale, dar își prezervă micile lor particularități. Acum, când în componistica muzicală totul e la-ndemână, când orice este posibil, faza metișizării e ca o mănușă ce ține de cald mâinii degerate a unei strașnice derute estetice.
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
astfel „incidentele de frontieră”, cât și confruntările dintre „indigeni” și alogeni”. Producțiile sonore metise nu mai exprimă, astfel, identități care să-și proclame ireductibilitățile radicale, dar își prezervă micile lor particularități. Acum, când în componistica muzicală totul e la-ndemână, când orice este posibil, faza metișizării e ca o mănușă ce ține de cald mâinii degerate a unei strașnice derute estetice.
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu=Doinel TRONARU Ce înseamnă pentru dumneavoastră, ca personaj public implicat pe toate planurile în viața muzicală (compozitor, președinte de uniune de creație etc.), manifestarea bienală a Festivalului Enescu? Simțiți vreo diferență între anii când are loc Festivalul și cei în care nu? Adrian Iorgulescu: Emblematic și fastuos, Festivalul Internațional „George Enescu” reprezintă cea mai prestigioasă manifestare dedicată domeniului sonor din România. Înseamnă totodată, un real brand de țară, având o incontestabilă rezonanță europeană și
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
din armoniile creatorilor (compozitori, regizori, coregrafi) și interpreților lor, aproape indiferent de calitatea programului: bună, foarte bună sau modestă, mă liniștesc respirând atmosfera familiară și după caz, mă răsfăț sufletește și emoțional. Așa s-a întâmplat și deunăzi (15 mai) când am fost la Opera noastră Națională - ce-i drept motivată în plus și de dorința de a urmări evoluția unei interesante și recunoscute artiste Iana Salenko, invitată să dea viața rolului titular din Sylphide. Doar că acum, inspirata mea alegere
Ca în vremurile bune by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83879_a_85204]
-
fost și ea mai buna, câștigând în omogenitate și acuratețe, iar dirijorul Ciprian Teodorașcu, mai familiar acum cu partitura, i-a imprimat de data asta un tempo corect și nuanțe relevante. Distinsul public, format în 95% din străini, a aplaudat când și cum trebuie, dovedind talent și cunoaștere, iar după lăsarea cortinei, cuceriți de Opera noastră Națională și de spectacolul vizionat, mai, mai că nu se dădeau plecați. Ce să spun?! Totul a fost ca-n vremurile bune. Artă pe scenă
Ca în vremurile bune by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83879_a_85204]
-
STĂNESCU Acum 65 ani, în 1948, își deschidea porțile la București prima instituție de învățământ muzical preuniversitar de stat din România. Sub denumirea de Școala de Artă din București, instituția a cuprins trei secții, muzică, coregrafie și pictură, până în 1950 când s-a transformat în Școala Elementară și Medie de Muzică nr. 1. Dezvoltarea activității instituției are printre efecte înființarea Orchestrei Simfonice a Școlii de Muzică nr.1, și a unei catedre de folclor, ce cuprindea atât clase de instrumente populare
Colegiul "Dinu Lipatti" din București: 65 ani de existență by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-website/Journalistic/83851_a_85176]
-
i s-a adăugat regizorul Octavian Jighirgiu, care a produs un benefic echilibru de forțe între auditiv și vizual, fără a cădea în frecventa capcană a supralicitării laturii teatrale - este o meteahnă de care suferă și unii regizori consacrați atunci cînd abordează genul de operă. Octavian Jighirgiu a păstrat proporțiile între muzică, text, mișcare, lumini, culoare, dirijînd din umbră atenția publicului către esența și semnificația fiecărui moment al spectacolului. Nu a cedat tentațiilor dramaturgice și scenice, păstrînd cadrul cerut de genul
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
de numai 4 pagini și jumătate) ne convinge că și un repertoriu aparent restrâns de numai 40 de opere, operete și musicaluri, turnee în opt țări și trei continente - reprezintă astăzi o carte de vizită greu de egalat, mai ales când aspiri spre cotele cele mai înalte de profesionalism. Cartea lui Ion Moldovean se citește pe nerăsuflate, deoarece respiră de adevăruri și sinceritate. Pe alocuri este chiar incitantă, fiindcă Mioara este o personalitate nonconformistă, adeseori contradictorie. În cele 125 de pagini
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascinația - ca destin al operetei) by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83901_a_85226]
-
de adevăruri și sinceritate. Pe alocuri este chiar incitantă, fiindcă Mioara este o personalitate nonconformistă, adeseori contradictorie. În cele 125 de pagini de pildă, nu descoperi absolut nici o cronică muzicală (măcar una, două, din străinătate, greu accesibile chiar pentru cercetători, când vine vorba despre China și Israel) fiindcă pur și simplu, artista declara la pag. 81 că “nu citește cronici, deoarece nu are răbdare, iar pe de altă parte, crede că ar influența-o”. Istoricii însă, o vor întreba din curiozitate
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascinația - ca destin al operetei) by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83901_a_85226]
-
=Octavian URSULESCU Când un cotidian de talia “Jurnalului Național” îi consacră un articol elogios, ni se pare firesc ca și revista noastră să marcheze aniversarea a 70 de ani de viață, împliniți în 6 iulie 2013, de cunoscutul interpret Dorin Anastasiu. S-a
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]