64,361 matches
-
au separat și au format comuna Mehedința, aceasta având în compunere localitățile: Ghiocel, Mehedința, Nevesteasca, Păcăloasa, Rahova și Sfăcărău; în comuna Podenii Noi au rămas satele Podenii Noi, Podul Galben, Popești și Valea Dulce. În 1950, comunele au trecut în subordinea raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul Păcăloaia a fost rebotezat "Sălcioara", iar în 1968 s-a revenit la organizarea pe județe și cele două comune au redevenit parte a județului Prahova
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
DTSR (1872) amintea Sângeru drept comună a plășii Cricov, având în componență și satele: Butuci și Lapoșul Vechi. Dicționarul General al Județului Prahova (1897), parte din Marele Dicționar Geografic al Romîniei, menționa Sângeru drept comună a plășii Podgoria, având în subordine și satele Butuci și Mireș. Se preciza, de asemenea, că în urma reformei agrare din 1864 fuseseră împroprietăriți 336 locuitori. La sfârșitul secolului al XIX-lea, conform acestei surse, în comună trăiau 2095 de locuitori, și existau acolo o moară cu
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
locuitori. În comună funcționau 6 herăstraie și 19 mori pe râul Vărbilău, o carieră de piatră, o școală înființată în 1889 și o biserică aflată în satul Scurtești. În perioada interbelică, comuna Ștefești aparținea tot plășii Varbilău și avea în subordine în plus față de Scurtești și satul Livadea, întrucât comuna cu reședința acolo fusese desființată. În 1950, comuna a fost arondată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968 a fost arondată din nou județului
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
de uniți (greco-catolici) (2,79%) și reformați (1,3%). Pentru 19,08% din populație apartenența religioasă nu este cunoscută. În orașul Negrești Oaș își are sediul Ansamblul folcloric Oașul, cel mai prestigios ansamblu al Țării Oașului. Ansamblul se află în subordinea Casei de Cultură Negrești Oaș, director prof. dr. Natalia Lazăr. În oraș se găsește și Muzeul Țării Oașului. Aceste resurse se afla in exploatare.
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
De ziua maghiarilor de pretutindeni, respectiv cu ocazia sărbătoriilor naționale parcul devine neîncăpător. În fiecare vară, în ultimă duminică a lunii iulie se organizează Serbarea Petőfi, ce comemorând bătălia și dispariția din viața a poetului Sándor Petőfi. Muzuel funcționează în subordinea Muzeului din Sighișoara și poate fi vizitat liber.
Albești, Mureș () [Corola-website/Science/300568_a_301897]
-
majoritatea restului satelor trecând la comuna Luncani. Aceasta avea 1662 de locuitori în satele Chetroiu, Dubașu, Lingurari, Luncani, Pietraru, Podișu, Râpa Iepii, Șerpeni și Tocila. În 1931, satul Măgureni-Ungureni a fost redenumit în "Măgureni-Răzeși". În 1950, comuna a trecut în subordinea orașului regional Bacău, reședința regiunii Bacău. Satul Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar satul Lingurari al comunei Luncani a primit numele de "Poiana". În 1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
în 1964 denumirea de "Șiretul". În 1968, comuna Letea Veche (cu satele Holt, Letea Veche, Radomirești, Ruși-Ciutea și Siretu) a devenit comună suburbana a municipiului Bacău. La conceptul de comună suburbana s-a renunțat însă în 1989, comuna revenind în subordinea directă a județului Bacău. Singurul obiectiv din comuna Letea Veche inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monument de interes local este , datând din 1895, si situat în satul Radomirești. Așezarea geografică și relieful comunei noastre conferă o
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
șef spiritual și administrativ al bisericii românilor ortodocși din Statele Unite și Canada. Au existat suspiciuni că Bartolomeu Anania a fost trimis în Statele Unite în 1966 de către Securitate, pentru a-l elimina pe , urmând să aducă ortodoxia românească din S.U.A. în subordinea Sinodului de la București. Bartolomeu Anania nu a izbutit șă-și execute misiunea așa că a fost rechemat pe motivul „atitudinii ostile fața de realizările României socialiste”. Conform spuselor fostului general de Securitate, Ion Mihai Pacepa (în cartea sa „Orizonturi roșii”), România a
Valerian Trifa () [Corola-website/Science/300716_a_302045]
-
generalii armatei. Dar în timp ce Adams vizita Quincy cabinetul a decis să-l facă pe Alexander Hamilton al doilea la comandă după George Washington. Adams și-a dat seama de semnificația acestei manevre, el a realizat că controlul armatei trecea în subordinea lui Alexander Hamilton (mai ales pentru ca Washington nu era așteptat sa mai participe la vreo bătălie) și, mai mult decăt acum, a văzut spectrul militarismului. În timp ce Adams și dădea seama complet de ceea ce se întămpla, a primit vesti din Europa
John Adams () [Corola-website/Science/300726_a_302055]
-
Anuarul Socec din acel an cu aceeași componență, plus cătunul Puterău, o populație de 3072 de locuitori și aparținând aceleiași plăși. În 1931, cătunul Puterău nu mai apare între localitățile componente, comuna căpătând forma actuală. În 1950, a trecut în subordinea raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Prahova, reînființat. În comuna Chiojdeanca se află (1792, refăcută în 1847) din Chiojdeanca; și (1774) din Nucet, ambele monumente istorice de
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
Întinderea sa a suferit modificări în nord, unde o treime din Plasa Cantemir a făcut câtva timp parte din județul Fălciu, și în sud, unde limita cu județul Ismail a fost mutată, comunele Brînza, Colibași, Văleni și Vulcănești trecând în subordinea Cahulului, în timp ce comunele Valea-Stejarului, Grecenii-Burlăcenilor și Bulgărica treceau în subordinea Ismailului; deasemenea Plasa „Dragoș-Vodă” cu reședința la Albota a fost redenumită „Mihai Viteazu”. Teritoriul lui face parte actualmente din Republica Moldova, corespunzând aproximativ raioanelor Cahul, Cantemir, Leova, Taraclia și dolayului Vulcănești
Județul Cahul (interbelic) () [Corola-website/Science/300791_a_302120]
-
din Plasa Cantemir a făcut câtva timp parte din județul Fălciu, și în sud, unde limita cu județul Ismail a fost mutată, comunele Brînza, Colibași, Văleni și Vulcănești trecând în subordinea Cahulului, în timp ce comunele Valea-Stejarului, Grecenii-Burlăcenilor și Bulgărica treceau în subordinea Ismailului; deasemenea Plasa „Dragoș-Vodă” cu reședința la Albota a fost redenumită „Mihai Viteazu”. Teritoriul lui face parte actualmente din Republica Moldova, corespunzând aproximativ raioanelor Cahul, Cantemir, Leova, Taraclia și dolayului Vulcănești din Gagauzia. Teritoriul județului era împărțit în cinci plăși: Pe
Județul Cahul (interbelic) () [Corola-website/Science/300791_a_302120]
-
s-a hotărât că în școlile triviale să se predea în limba germană. Aceste școli trebuiau să pregătească, între altele viitori subofițeri și funcționari ai districtului. Însă după 1852, ca urmare a noii politici imperiale, școlile triviale au trecut în subordinea ordinariatelor confesionale, îmbrăcând un caracter confesional (greco-catolic). La ideea împăratului Iosif al II-lea se înființează la Năsăud „Institutul Militar” (Militär-Erziehungshaus), un „Institut de creștere (educație) militar”, una din cele mai specifice instituții ale unui district militar. Prin hotărârea din
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
pe teritoriul comunei Dedulești. În 1931, apăruse comuna Mircea Vodă, separată de comuna Dedulești, dar în scurt timp, comunele au fost din nou unite, noul sat Mircea Vodă devenind de această dată reședința comunei. În 1950, comuna a intrat în subordinea raionului Făurei din regiunea Galați, revenind în 1968 la județul Brăila, reînființat. Două obiective din comuna Mircea Vodă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente istorice de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic, este
Comuna Mircea Vodă, Brăila () [Corola-website/Science/300980_a_302309]
-
o populație de 1470 de locuitori. În comună exista o biserică fondată în 1830 și o școală mixtă. În 1925, comuna Tătaru era formată tot din satul Tătaru și avea 2598 de locuitori. În 1950, comuna Tătaru a trecut în subordinea raionului Făurei din regiunea Galați, iar în 1968 a fost desființată și inclusă în comuna Dudești, arondată județului Brăila, reînființat. Tătaru este o localitate în județul Brăila, Muntenia, România, situat la aproximativ 90 de kilometri de orașul Brăila, în partea
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
drumul Marin-Crasna a fost asfaltat, drumurile spre Bănișor și Valcău de Jos au fost pietruite, s-a introdus telefonia fixă (fibră optică), internetul, apa potabilă curentă. În ianuarie 2008 se dă în folosință Centrul de Zi pentru Copii aflat în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sălaj. La sfârșitul lunii decembrie 2012 a apărut Monografia satului Marin, sub titlul „Marinul - vatră românească a Sălajului”. Autori: Conf. univ. dr. Aurel MAXIM, Prof. Petru MAXIM și Prof. Teodor ȘANDOR. Lansarea
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
află în centrul comunei și dispune de încălzire centrala.Aceasata coordonează corespunzător activitatea tuturor instituțiilor din localiatate asigurând sprijinul și logistică necesare. Școala Gimnazială funcționează în două clădiri iar programul școlar se desfasoara într-un singur schimb. Aceasta are în subordine două grădinițe GPN Bucinisu și GPN Bucinisu Mic. Școală dispune de încălzire centrală în ambele corpuri este complet renovată cu parchet, gresie gaeamuri și uși termopan, instalație de iluminat corespunzatoare.Orele se desfășoară în 9 săli de clasă și un
Comuna Bucinișu, Olt () [Corola-website/Science/301955_a_303284]
-
Face parte din promoția "Fez" devenind elev ofițer activ. La 1 octombrie 1911 este avansat la gradul de sublocotenent. Încheie studiile pe 1 octombrie 1912 terminând al 13-lea din 221 elevi. Este repartizat la Regimentul 33 Infanterie, fiind în subordinea colonelului Pétain. Locotenent la începutul Războiului, el e numit căpitan în ianuarie 1915. Rănit după prima sa bătălie la Dinaut din 15 august 1914, el revine în al 33-lea batalion de infanterie pe frontul Champagne pentru a comanda compania
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
iar din 2005 până în august 2012 președintele acestei instituții a fost scriitorul Horia Roman Patapievici, secondat de vicepreședinții Mircea Mihăieș și Tania Radu și de Dan Croitoru în funcția de secretar general. Din 2012, Institutul Cultural Român a intrat în subordinea Senatului României, prin OUG nr. 27 din 13 iunie 2012, privind unele măsuri în domeniul cultural. La data de 2 august 2012, echipa lui Horia-Roman Patapievici și-a anunțat demisia într-o conferință de presă. În luna septembrie 2012, Andrei
Institutul Cultural Român () [Corola-website/Science/300363_a_301692]
-
de pepeni, astfel că zona este cunoscută ca „patria lubenițelor”. În zonele unde pământurile sunt mai fertile, se cultivă și cereale. În Călărași a fost înființată SCCCPN (Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri). SCCCPN Dăbuleni funcționează în subordinea Academiei de Stiinte Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” - București. Are sediul în comuna Dăbuleni, județul Dolj, pe Drumul Național - Bechet-Corabia, la 75 km de Craiova și 40 km de Corabia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călărași se ridică
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
Prejbeanu, în perioada 2002-2003 Școală Sălcuța a fost reabilitata prin Programul de reparații capitale finanțat de Bancă Mondială. De asemenea și școala cu clasele I-IV Panaghia a fost reabilitata prin același program. În prezent Școală Sălcuța și structurile din subordine au în total 262 de elevi repartizați astfel: 4 clase gimnaziu cu 81 elevi, 6 clase I-IV cu 105 elevi la scoala Sălcuța, 2 clase simultan la structura Panaghia cu 31 elevi, 1 grupa mixtă la grădiniță Sălcuța cu
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
care a făcut parte până în 1968. În 1968, comuna Cornetu a fost arondata județului Ilfov, reînființat, pentru că în 1981, la o reorganizare administrativă, să devină parte din județul Giurgiu, pentru 4 ani, înainte de a fi transferată Sectorului Agricol Ilfov, din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Două obiective din comuna Cornetu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, ca monumente istorice de interes local, ambele fiind clasificate că situri arheologice așezarea geto-dacică de pe malul sudic al
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
București, din care a făcut parte până în 1968, când a devenit parte din județul Ilfov, reînființat. În 1981, la o reorganizare administrativă, comuna a trecut la județul Giurgiu, pentru ca în 1985 să devină parte a Sectorului Agricol Ilfov aflat în subordinea municipiului București, sector devenit din 1998 județul Ilfov. Singurul obiectiv din comuna Dărăști-Ilfov inclus în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monument de interes local este situl arheologic de pe malul Argeșului, din marginea sud-vestică a satului Dărăști-Ilfov, sit ce
Dărăști-Ilfov, Ilfov () [Corola-website/Science/300497_a_301826]
-
Comuna Balta Doamnei din județul Prahova), aceasta devenind parte a județului Ilfov; tot atunci, satul "Pescarii" a fost desființat și inclus în satul Siliștea Snagovului. În 1981, în urma unei mici reorganizări administrative, a trecut în Sectorul Agricol Ilfov aflat în subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. În comuna Gruiu se află mănăstirea Căldărușani, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1637-1638 și cuprinzând în ansamblul ei pinacoteca din secolul al XIX-lea și bisericile „Sfântul Dimitrie
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
iar Netezești a fost inclus în satul Nuci. În ianuarie 1981, în urma unei noi reorganizări administrative a zonei, a fost trecut în județul Ialomița, dar după câteva luni, în toamna aceluiași an, a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. În comuna Nuci se află mănăstirea Balamuci, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, ansamblu cuprinzând biserica „Sfântul Nicolae” și zidul de incintă
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]