64,222 matches
-
I.Negulescu - TEORIA DEFORMĂRII PLASTICE - lucrări de laborator, 1975, 100 pag. 2. E.Cazimirovici - ÎNDRUMAR DE PROIECT PENTRU TEHNOLOGIA DEFORMĂRII PLASTICE, 1978, 174 pag. 3. E.Cazimirovici - TEORIA DEFORMĂRII PLASTICE-aplicații,1980, 148 pag 4. E.Cazimirovici, I.Negulescu, ș.a - TEORIA DEFORMĂRII PLASTICE - lucrări de laborator, 1983, 131 pag. 5. E.Cazimirovici, M.Târcolea, M.V.Șuciu - TEHNOLOGIA LAMINARII, îndrumar de proiect, 1984, 213 pag. 6. S.Vacu, E.Cazimirovici, ș.a. - INTRODUCERE ÎN TEHNOLOGII METALURGICE - curs - 1990, 227 pag. 7. E.Cazimirovici
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
de laborator, 1983, 131 pag. 5. E.Cazimirovici, M.Târcolea, M.V.Șuciu - TEHNOLOGIA LAMINARII, îndrumar de proiect, 1984, 213 pag. 6. S.Vacu, E.Cazimirovici, ș.a. - INTRODUCERE ÎN TEHNOLOGII METALURGICE - curs - 1990, 227 pag. 7. E.Cazimirovici, I.Negulescu, ș.a.- TEORIA ȘI TEHNOLOGIA LAMINARII ȘI TRAGERII, lucrări de laborator, 1998, 157 pag. E - 13 Manuale preuniversitare apărute la EDITURĂ DIDACTICA ȘI PEDAGOGICA 1. E.Cazimirovici, S.Samoilescu, D.Dimitriu - UTILAJE ȘI PROCESE TEHNOLOGICE ÎN SIDERURGIE, 1974. 2. S.Vacu, D.Dobrovici
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
ȘI MATERIALE FOLOSITE ÎN METALURGIE,1992. 12. D.Dobrovici, E.Cazimirovici - PROTECȚIA MUNCII, PREVENIREA ȘI STINGEREA INCENDILOR, PROTECȚIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, 1992. 13. I.Vârcolacu, E.Cazimirovici -UTILAJUL ȘI TEHNOLOGIA MESERIEI,1993 Cu plăcere descoperim o poză din fostul laborator de Teoria Deformării Plastice - JL004. Domnul profesor prezintă și explică diapozitive studenților promoției 2001 Laminoare a Facultății de Știință și Ingineria Materialelor din cadrul Universității Politehnica București. [1] http://www.sim.pub.ro/index.php?option=com content&view=article&id=47&Itemid=55
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
a participat la numeroase emisiuni de televiziune și radiofonice. În 1956 obține funcția de asistent, ulterior lector și conferențiar al Institutului de Arte Plastice "N. Grigorescu" din București unde începând din anul 1975 va deține șefia catedrei de istoria și teoria artei. În 1971 și 1972 ajunge director al Editurii Meridiane, iar în perioada 1972 - 1975 a fost director al Institutului de Istoria Artei al Academiei Române. În 1977, apoi în 1981 este ales vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici. A fondat în
Ion Frunzetti () [Corola-website/Science/328348_a_329677]
-
lecții avansate de compoziție, armonie și orchestrație de la persoane renumite precum Henry Cowell, Wallingford Riegger și Arnold Schoenberg. Totuși, în 1924, el nu avea asemenea cunoștințe tehnice. Sub presiunea de a finaliza concertul în 1925, Gershwin a cumpărat cărți de teorie, formă de concert și orchestrație pentru a se autoeduca în tehnicile necesare. Deoarece se afla sub obligații contractuale pentru trei muzicaluri pe Broadway, Gershwin nu a fost capabil să schițeze concertul mai devreme de mai 1925. A început să lucreze
Concertul pentru pian (Gershwin) () [Corola-website/Science/328341_a_329670]
-
între anii 1820 și 1840, s-a format cel mai complet. Între Revoluția Maghiară din 1848-1849 și Războiul Crimeii, rusofobia în Anglia a atins apogeul, răspândindu-se și în multe alte țări europene. În anii 1930, Adolf Hitler a consolidat teoria rasială privind inferioritatea rasială a rușilor, pentru a raționaliza și justifica invazia germană a Uniunii Sovietice și atrocitățile comise împotriva populației sale. Noțiunea de rus - și slavi în general - ca o "rasă inferioară" a fost utilizată în mod activ de
Rusofobie () [Corola-website/Science/328349_a_329678]
-
Ipoteza sau este o teorie a conspirației dezvoltată în 1991 de către Heribert Illig (născut în 1947 în Vohenstrauß, Germania). Conform acestei ipoteze unele perioade ale istoriei, în special cea a Europei din timpul Evului Mediu timpuriu (614-911 AD), nu ar fi existat și că a
Teoria timpului fantomă () [Corola-website/Science/327491_a_328820]
-
modificarea, denaturarea și falsificarea unor documente scrise și nescrise. Ipoteza a fost acceptată de unii oameni de știință ca Hans-Ulrich Niemitz, Christoph Marx, Angelika Müller, Uwe Topper, Manfred Zeller, dar a fost respinsă de majoritatea cercetătorilor. Illig a conceput această teorie după ce a analizat așa-numitul „Ev Mediu întunecat”, influențat fiind de scrierile lui Immanuel Velikovsky, care a atras atenția asupra unor contradicții în istoria veche. Cel mai mult l-au interesat pe Velikovsky acele perioade de timp care erau acceptate
Teoria timpului fantomă () [Corola-website/Science/327491_a_328820]
-
de monarhi, dar care nu aveau confirmarea prin descoperirile arheologice. Prin urmare, s-a decis să scurteze istoria veche cu aceste perioade de timp. Heribert Illig se bazează pe următoarele "argumente": Potrivit profesorului Steven Dutch de la Universitatea din Wisconsin-Green Bay, teoria timpului fantomă este prea eurocentristă și se întreabă cum ar fi putut cineva din Europa să convingă de exemplu pe chinezi să inventeze dinastia Tang (care a avut mari influențe în cultura și puterea politică chineză) sau cum este posibil
Teoria timpului fantomă () [Corola-website/Science/327491_a_328820]
-
lui Mohammed să se extindă brusc de la Atlantic la Asia Centrală. Între timp arabii au ocupat brusc Persia și Egipt, precum și Spania timp de 200 de ani, ei construind, de asemenea, Domul Stâncii din Ierusalim. Preotul german Heinrich Tischner a contracarat teoria lui Heribert Illig citând din bula "„Inter Gravissimas“. K.W." a papei Papa Grigore al XIII-lea: "Pentru ca echinoxiul, să fie readus la 21 martie de părinții bisericii la Primul conciliu de la Niceea, din 325, aceștia au hotărât ca din
Teoria timpului fantomă () [Corola-website/Science/327491_a_328820]
-
anul 1944 s-a stabilit împreună cu familia în București, unde - în paralel cu studiile de cultură generală urmate la Școala Primară Moria A. E. Gaster și liceele Matei Basarab și Spiru Haret - a continuat în particular studiul pianului, armoniei și teoriei muzicii sub îndrumarea Mariei Cernovodeanu (1900-1968, pianistă și pedagog-teoretician). În anul 1949, la vârsta de 12 ani, apreciat și încurajat de personalități ale lumii muzicale precum Mihail Jora, Florica Musicescu, Constanța Erbiceanu, Muza Ciomac, Hilda Jerea, Silvia Șerbescu, Cella Delavrancea
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
Electrodinamica e teoria clasică a interacțiunilor electromagnetice la scară macroscopică. Ea studiază forțele care se exercită între corpurile încărcate electric, forțe mediate în spațiu și timp de "câmpul electromagnetic". Teoria a fost elaborată de Maxwell în a doua jumătate a secolului XIX, prin
Electrodinamică () [Corola-website/Science/327596_a_328925]
-
Electrodinamica e teoria clasică a interacțiunilor electromagnetice la scară macroscopică. Ea studiază forțele care se exercită între corpurile încărcate electric, forțe mediate în spațiu și timp de "câmpul electromagnetic". Teoria a fost elaborată de Maxwell în a doua jumătate a secolului XIX, prin abstractizarea rezultatelor deja cunoscute din electricitate și magnetism și completarea lor cu fapte experimentale și ipoteze teoretice noi. Consecințe imediate ale electrodinamicii maxwelliene au fost afirmarea existenței
Electrodinamică () [Corola-website/Science/327596_a_328925]
-
fizice numită câmp electromagnetic, și semnificația de constantă fizică fundamentală pe care a căpătat-o viteza luminii în vid, au avut consecințe importante pe planul cunoașterii. Ele l-au îndrumat pe Einstein, o jumătate de secol mai târziu, către elaborarea teoriei relativității restrânse. Electrodinamica clasică dă o descriere cantitativă corectă a fenomenelor electromagnetice la scară macroscopică și la intensități mari ale câmpului. La scară microscopică, în procese ca emisia și absorbția de radiație de către sistemele atomice, câmpul electromagnetic manifestă însă o
Electrodinamică () [Corola-website/Science/327596_a_328925]
-
și la intensități mari ale câmpului. La scară microscopică, în procese ca emisia și absorbția de radiație de către sistemele atomice, câmpul electromagnetic manifestă însă o structură corpusculară: el apare ca fiind alcătuit din particule de masă zero numite fotoni. Completarea teoriei maxwelliene în conformitate cu principiile fizicii cuantice a dus la teoria cuantică relativistă a interacțiunii electromagnetice: electrodinamica cuantică. Undele electromagnetice au fost generate în laborator de Hertz, la câțiva ani după moartea lui Maxwell. Aplicațiile lor în electrotehnică, radiotehnică și tehnologia comunicațiilor
Electrodinamică () [Corola-website/Science/327596_a_328925]
-
în procese ca emisia și absorbția de radiație de către sistemele atomice, câmpul electromagnetic manifestă însă o structură corpusculară: el apare ca fiind alcătuit din particule de masă zero numite fotoni. Completarea teoriei maxwelliene în conformitate cu principiile fizicii cuantice a dus la teoria cuantică relativistă a interacțiunii electromagnetice: electrodinamica cuantică. Undele electromagnetice au fost generate în laborator de Hertz, la câțiva ani după moartea lui Maxwell. Aplicațiile lor în electrotehnică, radiotehnică și tehnologia comunicațiilor fără fir în general au avut un impact decisiv
Electrodinamică () [Corola-website/Science/327596_a_328925]
-
existente privitoare la electricitate și magnetism, adăugând datele experimentale privitoare la inducția electromagnetică obținute de Faraday, le-a reformulat teoretic și le-a completat cu o ipoteză teoretică proprie referitoare la efectul unui câmp electric variabil. Rezultatul a fost "O teorie dinamică a câmpului electromagnetic (A Dynamical Theory of the Electromagnetic Field)" — electrodinamica. O consecință importantă a cercetărilor lui Maxwell a fost constatarea că un câmp electromagnetic variabil în timp se propagă sub formă de unde electromagnetice, cu o viteză egală (în
Electrodinamică () [Corola-website/Science/327596_a_328925]
-
limita preciziei datelor experimentale din vremea aceea) cu viteza luminii. Concluzia inevitabilă era că lumina constă din unde electromagnetice: Natura fizică a mediului care servea drept suport material pentru propagarea undelor electromagnetice, denumit simbolic "eter luminifer", nu era precizată de teoria maxwelliană. Experimentul lui Michelson (1881), urmat de Experimentul Michelson-Morley (1887), care urmăreau să pună în evidență existența eterului, au dat rezultate negative. Ipoteza eterului a fost abandonată, câmpul electromagnetic a fost acceptat ca realitate fizică primară, viteza luminii în vid
Electrodinamică () [Corola-website/Science/327596_a_328925]
-
ca realitate fizică primară, viteza luminii în vid a devenit o constantă fizică fundamentală. Electrodinamica maxwelliană a generat o perspectivă nouă asupra desfășurării fenomenelor fizice în spațiu și în timp; ea a fost un element fundamental pentru Einstein în elaborarea teoriei relativității restrânse (1905). Sursele câmpului electromagnetic sunt sarcinile electrice elementare din materie: electroni încărcați negativ și protoni încărcați pozitiv. În electrodinamica clasică, la scară macroscopică, sarcina electrică apare însă distribuită continuu; distribuția e caracterizată prin densitatea de sarcină formula 1 și
Electrodinamică () [Corola-website/Science/327596_a_328925]
-
pubertate, însă în cazul adulților este de două-trei ori mai frecventă la femei decât la bărbați. De obicei, tendința de apariție a migrenelor scade în timpul sarcinii. Mecanismele migrenei nu sunt cunoscute cu exactitate. Totuși, migrena este considerată o boală neurovasculară. Teoria primară se referă la o sensibilitate sporită a cortexului cerebral și controlul anormal al neuronilor durerii în nucleul trigeminal al trunchiului cerebral. În tratarea inițială a migrenei, se recomandă analgezice simple, cum sunt ibuprofenul și paracetamolul împotriva durerii de cap
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
afirmă că, unul dintre schituri a fost locuit de fiul unui duce polonez, care în anul 1001 i-a dăruit un cal. Potrivit istoricilor moderni, acest prinț ar putea fi doar Bezprym. Cu toate acestea, în istorigrafia modernă, există o teorie cum că prințul polonez care a trăit în schitul de la Ravenna, a fost Lambert, fiul lui Mieszko I, sau un fiu necunoscut al lui Boleslau I, din prima sa căsătorie cu fiica lui Rikdag, Margraf de Meissen. Este posibil ca
Bezprym () [Corola-website/Science/327692_a_329021]
-
interesante decât cele din precedentul volum. Îmi dau senzația că aș citi o serie de povești separate a căror acțiune se petrece în același cadru - dar asta nu mă deranjează, deoarece îmi place cadrul acțiunii, mai ales din diferite perspective. Teoriile vehiculate online în ultimii zece ani s-au adeverit în marea lor majoritate, așa încât din acest punct de vedere cartea nu reprezintă o revelație, dar nicio dezamăgire. Martin reușește și câteva răsturnări de situație, dar lasă cartea în coadă de
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
În Castelul Vajdahunyad din Budapesta se află o edificatoare statuie din bronz a cronicarului Anonymus șezând că un călugăr și cu gluga acoperindu-i față. (vezi imaginea din stanga) Locul de naștere al lui "Gallus" este necunoscut, fiind emise mai multe teorii. Oamenii de știință tradiționali cred că acesta este francez (datorită numelui de "Gallus"), posibil din Franța sau Flandra. Plezia a sugerat că el este un călugăr din Mănăstirea Sf. Egidiu din Provența, Franța. Unii cercetători au evidențiat că stilul lui
Gallus Anonymus () [Corola-website/Science/327714_a_329043]
-
inițiatice sau ritualice au în rădăcini foarte vechi, unii ceretători susținând ca vechiul cult al Zeiței și cultul simbolurilor falice sau ale (în fapt este un lingam în interiorul yoniului , reprezentând uniunea amoroasă) au origini prevedice, respectiv în culturile și . Această teorie este susținută și de prezența unui corpus de texte erotice inițiatice mare, chiar și cele vulgare păstrând în o amprentă inițiatică, spre deosebire de celelalte literaturi erotice, cum ar fi cele , . Acest tip de texte în India este reunit sub sintagma și
Continență sexuală () [Corola-website/Science/327702_a_329031]
-
unul cu celălalt. Limbile din cadrul grupului paleosiberian sunt gândite de unii ca fiind legate de familiile Na-Dene și eschimo-Aleutin, care au supraviețuit într-un număr puțin mai mare în Alaska și Canada de nord. Acest lucru ar sprijini mai multe teorii, precum că unele dintre popoarele aborigene din America de Nord au migrat din Siberia de azi și din alte regiuni ale Asiei, când cele două continente erau unite în timpul ultimei ere glaciare. Ket, sau mai exact Yeniseienele că un întreg, a fost
Limbi paleosiberiene () [Corola-website/Science/327712_a_329041]