65,457 matches
-
particularizare a principiului general al schimburilor de energie, conform căruia transformările spontane de energie se realizează de la potențialul mai înalt spre potențialul mai scăzut. Dacă principiul întâi al termodinamicii a fost un precursor al legii conservării energiei în domeniu proceselor termice, cel de al doilea principiu al termodinamicii a fost formulat ca o lege specifică proceselor termice. Cel de-al doilea principiu al termodinamicii reprezintă o generalizare a rezultatelor experimentale legate de funcționarea mașinilor termice. Principiul întâi al termodinamicii pune în
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
de la potențialul mai înalt spre potențialul mai scăzut. Dacă principiul întâi al termodinamicii a fost un precursor al legii conservării energiei în domeniu proceselor termice, cel de al doilea principiu al termodinamicii a fost formulat ca o lege specifică proceselor termice. Cel de-al doilea principiu al termodinamicii reprezintă o generalizare a rezultatelor experimentale legate de funcționarea mașinilor termice. Principiul întâi al termodinamicii pune în evidență echivalența cantitativă dintre căldură și lucru mecanic, însă el nu face nicio referire la direcția
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
legii conservării energiei în domeniu proceselor termice, cel de al doilea principiu al termodinamicii a fost formulat ca o lege specifică proceselor termice. Cel de-al doilea principiu al termodinamicii reprezintă o generalizare a rezultatelor experimentale legate de funcționarea mașinilor termice. Principiul întâi al termodinamicii pune în evidență echivalența cantitativă dintre căldură și lucru mecanic, însă el nu face nicio referire la direcția de desfășurare a proceselor termodinamice. Se spune că un proces de trecere dintr-o stare inițială 1 într-
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
să fie identică cu starea lor inițială. Dacă la revenirea sistemului considerat în starea inițială 1, starea sistemelor înconjurătoare diferă de starea lor inițială, atunci procesul este "ireversibil". Descoperirea principiului al doilea al termodinamicii a fost legată de îmbunătățirea mașinilor termice. Ciclul Carnot a fost propus de inginerul francez Sadi Carnot în scopul îmbunătățirii randamentului motoarelor termice. Este un ciclu teoretic, alcătuit din două transformări adiabatice și doua transformări izoterme. Motorul imaginat de Carnot folosea drept agent termic gaz perfect ce
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
starea sistemelor înconjurătoare diferă de starea lor inițială, atunci procesul este "ireversibil". Descoperirea principiului al doilea al termodinamicii a fost legată de îmbunătățirea mașinilor termice. Ciclul Carnot a fost propus de inginerul francez Sadi Carnot în scopul îmbunătățirii randamentului motoarelor termice. Este un ciclu teoretic, alcătuit din două transformări adiabatice și doua transformări izoterme. Motorul imaginat de Carnot folosea drept agent termic gaz perfect ce suferea transformări "cvasistatice". Studiul ciclului Carnot permite, printre altele, definirea temperaturii termodinamice absolute. Dacă parcurgerea ciclului
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
de îmbunătățirea mașinilor termice. Ciclul Carnot a fost propus de inginerul francez Sadi Carnot în scopul îmbunătățirii randamentului motoarelor termice. Este un ciclu teoretic, alcătuit din două transformări adiabatice și doua transformări izoterme. Motorul imaginat de Carnot folosea drept agent termic gaz perfect ce suferea transformări "cvasistatice". Studiul ciclului Carnot permite, printre altele, definirea temperaturii termodinamice absolute. Dacă parcurgerea ciclului este reversibilă, din expresia randamentului ciclului Carnot reiese ca raportul Q / Q rămâne constant și independent de natura substanței de lucru
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
definirea temperaturii termodinamice absolute. Dacă parcurgerea ciclului este reversibilă, din expresia randamentului ciclului Carnot reiese ca raportul Q / Q rămâne constant și independent de natura substanței de lucru, dacă mașina lucrează între aceleași temperaturi T și T. Studiind randamentul mașinilor termice ce funcționează după un ciclu format din două izoterme și două adiabate, Sadi Carnot a formulat următoarele teoreme: Daca ambele mașini, atât cea reversibilă cât și cea ireversibilă primesc de la sursa caldă aceeași cantitate de caldura Q și cedează sursei
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
mașinii ireversibile este: Cele două teoreme ale lui Carnot pot fi scrise sub forma Semnul egal se referă la ciclul reversibil iar semnul < la cel ireversibil. Este imposibilă construirea unui perpetuum mobile de speța a doua (adică a unei mașini termice care ar transforma periodic, fără compensație căldura unui corp oarecare în lucru mecanic). Cu alte cuvinte este imposibil ca o mașină termică să funcționeze numai cu o singură sursă termică. Din principiul al doilea al termodinamicii rezultă că dacă lucrul
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
semnul < la cel ireversibil. Este imposibilă construirea unui perpetuum mobile de speța a doua (adică a unei mașini termice care ar transforma periodic, fără compensație căldura unui corp oarecare în lucru mecanic). Cu alte cuvinte este imposibil ca o mașină termică să funcționeze numai cu o singură sursă termică. Din principiul al doilea al termodinamicii rezultă că dacă lucrul mecanic se poate transforma integral în căldură, inversul nu este posibil. Din această cauză fenomenele naturale sunt ireversibile și decurg într-un
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
perpetuum mobile de speța a doua (adică a unei mașini termice care ar transforma periodic, fără compensație căldura unui corp oarecare în lucru mecanic). Cu alte cuvinte este imposibil ca o mașină termică să funcționeze numai cu o singură sursă termică. Din principiul al doilea al termodinamicii rezultă că dacă lucrul mecanic se poate transforma integral în căldură, inversul nu este posibil. Din această cauză fenomenele naturale sunt ireversibile și decurg într-un singur sens. De această formulare este legat cunoscutul
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
eurasiatic "Haliaeetus albicilla". S-a produs diferențierea între specii la începutul Miocenului timpuriu (cca. 10 milioane de ani cel putin, dacă cele mai vechi înregistrări fosile sunt corecte). Vulturul cu capul alb este un puternic zburător, folosind la maxim curenții termici. În sălbăticie trăiesc 20 - 30 ani, iar în captivitate până la 60 ani.
Haliaeetus leucocephalus () [Corola-website/Science/309379_a_310708]
-
constituie o particularizare a legii conservării energiei la procesele în care intervine mișcarea termică a materiei, adică mișcarea dezordonată a unui număr mare de particule (atomi, molecule etc.). Energia unui sistem termodinamic este egală cu suma tuturor energiilor particulelor componente. Energia unui sistem se măsoară în raport cu un sistem de referință solidar cu sistemul termodinamic
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
macrofizică (ordonată) de transmitere a energiei de la un sistem la altul, în timp ce căldura este o forma microfizică (neordonată) de transmitere a energiei. Primul principiu al termodinamicii a fost o formă precursoare legii conservării energiei la procesele în care intervine mișcarea termică a materiei. Acest principiu a fost enunțat pentru prima dată de către R.J. Mayer în 1842. La baza enunțului său a stat observația experimentală că lucrul mecanic se poate transforma în căldură și invers. Transformări ale lucrului mecanic în căldură se
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
se întâlnesc în toate fenomenele de frecare între corpuri, la comprimarea și dilatarea gazelor, la transformarea lucrului mecanic în energie electrică și apoi în căldură prin efect Joule etc. Transformarea directă a căldurii în lucru mecanic se realizează prin intermediul mașinilor termice. Dacă se consideră un sistem adiabatic, adică între sistem și mediul înconjurător să nu aibă loc schimb de căldură, atunci starea unui astfel de sistem se poate schimba prin efectuarea unui lucru mecanic asupra sa de către mediul înconjurător și invers
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
este pozitiv dacă este efectuat de sistem asupra exteriorului și negativ dacă este efectuat de exterior asupra sistemului. Această convenție este, ca orice convenție, arbitrară și la locul ei poate fi aleasă o alta. Forma descrisă permite ca la "mașinile termice motoare" mărimile care definesc "randamentul termic" să aibă valori pozitive. O consecință a primului principiu este aceea că este imposibil să funcționeze un perpetuum mobile de speța întâi (prin perpetuum mobile de speța întâi se înțelege un sistem termodinamic capabil
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
sistem asupra exteriorului și negativ dacă este efectuat de exterior asupra sistemului. Această convenție este, ca orice convenție, arbitrară și la locul ei poate fi aleasă o alta. Forma descrisă permite ca la "mașinile termice motoare" mărimile care definesc "randamentul termic" să aibă valori pozitive. O consecință a primului principiu este aceea că este imposibil să funcționeze un perpetuum mobile de speța întâi (prin perpetuum mobile de speța întâi se înțelege un sistem termodinamic capabil să furnizeze lucru mecanic exteriorului fără
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
care apare este de natură electrică fiind produsul intre tensiunea la borne și sarcina electrică elementară deoarece pila debitează curent electric în circuitul exterior. Pilele galvanice (inclusiv cele de concentrație) transformă căldura în lucru electric (curent electric). Se numește "capacitate termică" C a unui sistem într-un anumit proces considerat și la o anumită temperatură căldura necesară pentru a ridica cu un grad temperatura sistemului, fără schimbarea stării de agregare. Unitatea de măsură a lui "C" în Sistemul Internațional de unități
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
într-un anumit proces considerat și la o anumită temperatură căldura necesară pentru a ridica cu un grad temperatura sistemului, fără schimbarea stării de agregare. Unitatea de măsură a lui "C" în Sistemul Internațional de unități este J/K. Capacitatea termică raportată la unitatea de masă dintr-o substanță omogenă se numește "capacitate termică masică", iar cea raportată la unitatea de volum "capacitate termică volumică". Vechea denumire de "căldură specifică" este ambiguă și nerecomandată. respectiv Capacitatea termică kilomolară, folosită mai ales
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
a ridica cu un grad temperatura sistemului, fără schimbarea stării de agregare. Unitatea de măsură a lui "C" în Sistemul Internațional de unități este J/K. Capacitatea termică raportată la unitatea de masă dintr-o substanță omogenă se numește "capacitate termică masică", iar cea raportată la unitatea de volum "capacitate termică volumică". Vechea denumire de "căldură specifică" este ambiguă și nerecomandată. respectiv Capacitatea termică kilomolară, folosită mai ales la gaze, reprezintă capacitatea termică a unui kilomol de gaz și se măsoară
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
de agregare. Unitatea de măsură a lui "C" în Sistemul Internațional de unități este J/K. Capacitatea termică raportată la unitatea de masă dintr-o substanță omogenă se numește "capacitate termică masică", iar cea raportată la unitatea de volum "capacitate termică volumică". Vechea denumire de "căldură specifică" este ambiguă și nerecomandată. respectiv Capacitatea termică kilomolară, folosită mai ales la gaze, reprezintă capacitatea termică a unui kilomol de gaz și se măsoară în J/(kmol K). Deoarece cantitatea de căldură nu este
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
este J/K. Capacitatea termică raportată la unitatea de masă dintr-o substanță omogenă se numește "capacitate termică masică", iar cea raportată la unitatea de volum "capacitate termică volumică". Vechea denumire de "căldură specifică" este ambiguă și nerecomandată. respectiv Capacitatea termică kilomolară, folosită mai ales la gaze, reprezintă capacitatea termică a unui kilomol de gaz și se măsoară în J/(kmol K). Deoarece cantitatea de căldură nu este o funcție de stare, valoarea capacității termice va depinde felul transformărilor prin care trece
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
masă dintr-o substanță omogenă se numește "capacitate termică masică", iar cea raportată la unitatea de volum "capacitate termică volumică". Vechea denumire de "căldură specifică" este ambiguă și nerecomandată. respectiv Capacitatea termică kilomolară, folosită mai ales la gaze, reprezintă capacitatea termică a unui kilomol de gaz și se măsoară în J/(kmol K). Deoarece cantitatea de căldură nu este o funcție de stare, valoarea capacității termice va depinde felul transformărilor prin care trece sistemul. În fizică cele mai folosite sunt căldurile molare
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
specifică" este ambiguă și nerecomandată. respectiv Capacitatea termică kilomolară, folosită mai ales la gaze, reprezintă capacitatea termică a unui kilomol de gaz și se măsoară în J/(kmol K). Deoarece cantitatea de căldură nu este o funcție de stare, valoarea capacității termice va depinde felul transformărilor prin care trece sistemul. În fizică cele mai folosite sunt căldurile molare la volum constant (C) și la presiune constantă (C) care se definesc prin cantitatea de căldură necesară încălzirii cu un grad a unui mol
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
se menține constant volumul, respectiv presiunea. Energia internă a unui gaz este, în general, o funcție atât de T cât și de V și prin urmare: Dacă se consideră o transformare la volum constant ( formula 13 ), formula 14 rezultă: Conform definiției, capacitatea termică molară la volum constant va fi: În mod analog capacitatea termică molară la presiune constantă este dată de relația: Din relațiile de mai sus rezultă legătura dintre căldurile la volum și respectiv presiune constantă: Pentru un gaz perfect energia internă
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
este, în general, o funcție atât de T cât și de V și prin urmare: Dacă se consideră o transformare la volum constant ( formula 13 ), formula 14 rezultă: Conform definiției, capacitatea termică molară la volum constant va fi: În mod analog capacitatea termică molară la presiune constantă este dată de relația: Din relațiile de mai sus rezultă legătura dintre căldurile la volum și respectiv presiune constantă: Pentru un gaz perfect energia internă depinde numai de temperatură formula 19; aceasta se explică prin aceea că
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]