630,907 matches
-
stând astfel până la lăsarea cortinei; în actul III, doar la început câțiva coriști sunt întinși pe jos, dând impresia suferinței, dar ulterior se regrupează pe trepte, poate ca un cor antic fără contur); gafa uriașă se produce însă în final, când apoteoza este marcată prin ridicarea coloanelor și luminarea fundalului, dar pe ultimele acorduri orchestrale, Oedip (care ieșise în culise) apare relaxat pe trepte, coboară și... dispare în adâncuri, acolo unde se stinsese Sfinxul! Deci înălțarea lui este... în jos!... Sub
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]
-
al Festivalului se reproduce însă o frază stupefiantă, preluată după vienezi, că « la 32 de ani este deja cel mai bun violonist al lumii »(sic !). Probabil că la București nu s-a aflat în forma artistică excepțională din Capitala Austriei, când presa locală a lansat acea apreciere surprinzătoare, fiindcă orchestra l-a acompaniat exemplar de suplu și nuanțat. Întâlnirea cu Filarmonica din Sankt-Petersburg a constituit un moment de încântare greu de uitat, iar revederea cu Nikolai Alexeev în fruntea unei formații
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
prezența Orchestrei Suisse Romande la Sala mare a Palatului. Prestigiosul ansamblu a fost creat în anul 1918 de Ernest Ansermet ca un important instrument de cultură, de frumusețe, de formare a gustului, și a îndeplinit misiunea consecvent de la începuturi, pe când radioul încă nu exista, și până astăzi. Potrivit voinței întemeietorului, unul dintre marii dirijori și muzicologi ai epocii moderne, a contribuit puternic la îmbogățirea vieții muzicale din Geneva, din Europa și din lume. În spiritul tradiției aproape centenare de a
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
are deja o concepție stilistică de mult conturată, iar interpretările, din ce în ce mai eterate, primesc la fiecare reluare un plus de visare și rafinament. Se poate afirma că această versiune este una dintre cele mai reușite pe care am auzit-o de când lucrarea a fost pusă în circuit. Creasta valului a fost întrupată de tragismul Sonatei de Francis Poulenc, unde disperarea și înverșunarea textului au fost subliniate de Clara Cernat prin accentele deosebit de dramatice ale dublelor coarde, susținute și de bogăția sonoră
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]
-
și recordul de cel mai longeviv și aplaudat spectacol al instituției în cauză. De aceea, nu-mi imaginam că mă va mai interesa sau captiva vreun LAC nou. Și totuși s-a întâmplat aici, la Opera Națională în aprilie 2008 când am văzut premiera cu noua montare în coregrafia și regia lui Gheorghe Iancu. Mi-a plăcut atunci. Mi-a plăcut și acum, când împreună cu o sală arhiplină, l-am revăzut în seara zilei de 15 septembrie. Este o versiune originală
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]
-
sau captiva vreun LAC nou. Și totuși s-a întâmplat aici, la Opera Națională în aprilie 2008 când am văzut premiera cu noua montare în coregrafia și regia lui Gheorghe Iancu. Mi-a plăcut atunci. Mi-a plăcut și acum, când împreună cu o sală arhiplină, l-am revăzut în seara zilei de 15 septembrie. Este o versiune originală, imaginativă, cu teză filozofică, chiar existențială, complexă, oarecum cinematografică și surprinzătoare. Este colorată, armonică, distinctă și cuprinde, pe lângă dansurile clasice din coregrafia lui
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]
-
desfășurare muzicală ca pe un tot unitar, în care solistul evoluează ca primul între „colegi”. Rolul atribuit solistului n-a fost preponderent, ci complementar cu ansamblul, discursul s-a derulat natural și simplu, într-o notă de discreție, cu excepția cadențelor, când a ieșit la iveală cu pregnanță personalitatea marelui pianist. Am admirat fuziunea până la contopire a celor două forțe, pianistul și orchestra. Andantele concertului ne-a dat momente privilegiate de profunzime a gândului muzical, ca și Murray Perahia în variațiunea minoră
Un triumf al calit??ii muzicale by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83598_a_84923]
-
fanii cu piesele “Vamos a Mamaia” (în duet cu fiica sa), “Ai se eu te pego”, “O lume mai bună”. Recapitulând, 6 spectacole în 8 zile, repertoriul fiind și el grăitor și convingător prin diversitate: “Vedeta cu sute de fani”, “Când părinții nu-s acasă”, “Să fim prieteni”, “Toate șogorițele”, “Ministarul din cartier”, “Rock, numai rock”, “Nu răspund la întrebări”, “Vamos a Mamaia” (Maria Sabina Simionică), “Muzica-i pasiunea mea”, “ Nu ne place locul doi”, “Samba de Janeiro”, “Tu și eu
Prospe?ime si talent by Xenia RADU () [Corola-other/Journalistic/83696_a_85021]
-
avea să-și înceapă călătoria de vedetă a operetei bucureștene, naționale, internaționale. Prietenia noastră s-a clădit pe sentimentul prețuirii, la lumina fiecărui spectacol urmărit. Timpul trecea repede, primii zece ani, apoi alți zece, numărând vârstele și succesele, premierele, turneele Când, de la o lună la alta, postul radiofonic “România muzical” ne reamintește, cu o anume arie, vocea lui Dorin Teodorescu, mi se pare incredibil că acest minunat glas, trezind tăcerile, să se audă de departe, din “Marele Dincolo”. Revin, năpădesc amintirile
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
piese și colaborări cu Lil Wayne, Andre 3000, R. Kelly, Pink, Cee Lo Green, ASAP Rocky, Meek Mill sau Akon. PARAMORE ne pregătesc un nou album pentru 2013, intitulat „Paramore”, primul material de studio semnat de trupă rock din 2009 când au lansat “brand new eyes”. Primul single de pe noul material va fi piesă “Now”. Cunoscută trupa pop-rock GOO GOO DOLLS a anunțat lansarea unui nou CD intitulat „Magnetic”. Primul single de pe album este „Rebel Beat”. „Magnetic” este cel de-al
Mondo pop by Mihai ANTON () [Corola-other/Journalistic/83701_a_85026]
-
Montreal Symphony, Moscow Philharmonic, Kammerorchester Basel, Jerusalem Symphony, Oslo Philharmonic, Swedish Radio Symphony Orchestra, Virtuozii din Moscova. Pe 8 septembrie, în cadrul festivalului George Enescu, Maxim Vengerov a apărut la pupitrul Filarmonicii George Enescu. Dorina Necula: Va fi a doua oară când veți dirija Filarmonica George Enescu. A fost Simfonia a V-a de Beethoven prima dumneavoastră alegere? Maxim Vengerov: Nu, dar până la urmă m-am gândit că ar fi foarte potrivită pentru deschiderea concertelor simfonice din festival, așa că am ales
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
mă întorc la vioară, sunt sigur că o să fie diferit în multe privințe. Nu o să mai am concerte așa cum obișnuiam, ca o rutină, ci o să am mai puține concerte ca violonist deoarece va trebui să combin cele două activități. D.N.: Când intenționați să reveniți pe scenă ca violonist? M. V.: Mă gândesc la stagiunea 2010-2011 sau 2011-2012. Depinde, pentru că am angajamente foarte bune ca dirijor, așa că vor fi probabil unul sau două turnee ca dirijor prin întreaga lume. Sunt dirijor principal
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
tot ce am învățat în viață, pe lângă vioară, m-a format ca muzician. Vioara nu este decât o singură expresie a muzicii. De exemplu, după ce am început să cânt la violă, am descoperit un sunet mult mai profund la vioară; când am început să predau am fost din nou influențat iar această profesie m-a făcut să descopăr o altă dimensiune a interpretării. Sunt convins că dirijatul îmi va schimba sunetul, poate va fi mai simfonic, mai larg. Îmi extind orizontul
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
D. N.: Cum vă petreceți timpul liber, cum vă relaxați ? M. V.: Îmi place natura, îmi place să combin munca cu statul în natură, să nu stau acasă ci în grădină, studiind partitura, un lucru pe care nu-l puteam face când cântam la vioară. D. N.: Când a avut loc premiera concertului de Yusupov, lucrare dedicată dumneavoastră, ați fost nevoit să învățați să dansați tango. Ați mărturisit atunci cât de mult v-a plăcut. Acum mai dansați tango? M. V.: Nu, din cauza
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
liber, cum vă relaxați ? M. V.: Îmi place natura, îmi place să combin munca cu statul în natură, să nu stau acasă ci în grădină, studiind partitura, un lucru pe care nu-l puteam face când cântam la vioară. D. N.: Când a avut loc premiera concertului de Yusupov, lucrare dedicată dumneavoastră, ați fost nevoit să învățați să dansați tango. Ați mărturisit atunci cât de mult v-a plăcut. Acum mai dansați tango? M. V.: Nu, din cauza lipsei de timp. Dar este ceva
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
vremea lui Ștefan-Vodă era, pe lângă curtea domnească, un țigan, Tolpa, care era deștept, glumeț și totodată foarte prefăcut. Într-o zi, venind niște oameni de la țară ca să se jeluiască înaintea domniei pentru nedreptățile din partea pârcălabului lor, întâmpinară, tocmai când aveau să intre în curte, pe țiganul Tolpa. - Ce vreți voi, oameni buni? - întrebă țiganul. - Avem să vorbim oare-ce cu Măria Sa Vodă. Acasă-i? răspunseră românii veniți, socotind că cine știe ce domn mare îi acela cu care vorbesc. - Acasă! Dară ce
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
Ei! fie! d-apoi dacă uit! - Apoi nu uita, că doar nu ți-i dogit capul! - Și ca să nu uit Măria-Ta, scrie-mi vorbele acelea pe-o hârtie i te iscălește ca așa să-mi pot aduce aminte totdeauna, când voi lua hârtia în mână. Ștefan-Vodă, nici visând de gândurile țiganului, luă o hârtie albă curată și scrise: fie în voia ta, apoi se iscăli mai dedesubt Ștefan- Vodă, și i-o dădu țiganului, ca să nu-l mai supere... Tolpa
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
din Tatăl Nostru, ca să aibă cu acea iscălitură putere să te bată!... Așa-i treaba?...Lasă că mi ți-l voi învăța eu!... Ștefan-Vodă se făcu foc; porunci curtenilor să-l prindă pe Tolpa și să-l spânzure. Tolpa însă, când istorisea pârcălabul lui Vodă și când Vodă porunci să-l prindă și să-l spânzure, stătea la ușă și asculta toate, și cum a auzit aceasta, îndată s-a făcut nevăzut, ascunzându-se în grădina domnească, care era foarte mare
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
acea iscălitură putere să te bată!... Așa-i treaba?...Lasă că mi ți-l voi învăța eu!... Ștefan-Vodă se făcu foc; porunci curtenilor să-l prindă pe Tolpa și să-l spânzure. Tolpa însă, când istorisea pârcălabul lui Vodă și când Vodă porunci să-l prindă și să-l spânzure, stătea la ușă și asculta toate, și cum a auzit aceasta, îndată s-a făcut nevăzut, ascunzându-se în grădina domnească, care era foarte mare, știind că acolo nu va da
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
Rodica Mitrica Badârcea Se va împlini curând un an de la plecarea de pe această lume a mezzosopranei Rodica Mitrica Badârcea, solista a Operei Române din București din anul 1975 până în 1990 când s-a stabilit în străinătate continuând pentru mai mulți ani carieră artistică. Născută la Craiova în anul 1945, Rodica Mitrica Badârcea și-a desăvârșit studiile muzicale și artistice la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” astăzi Universitatea Națională de Muzică din București. De-
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
să mi-o spună alții. MZ: Câtă logică și câtă rebeliune coexistă în compozițiile Domniei Voastre? Atât cât e necesar din fiecare. MZ: Cum V-ar plăcea să fiți caracterizat? Așa cum mă caracterizez eu.” Ca și în vremurile de odinioară, când compozitorii își scriau operele pentru un anumit interpret, cunoscându-i capacitatea vocală, tehnică și interpretativă, tot astfel Vladimir Școlnic creează sau adaptează creațiile sale pentru un anumit spectacol într-o permanentă și obligatorie conexiune cu interpretul urmărind optimizarea unui efect
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
interpret prin intermediul piesei alese pe de o parte, și scoaterea în evidență a doleanțelor compozitorului prin măiestria interpretării pe de altă parte. În contrapartidă, interpretul pune în evidență piesa compozitorului, dacă acesta a avut grijă să se gândească la interpret când a compus-o - își spune Domnia Sa - în intercondiționarea lor, legătura interpret - compozitor fiind una de colaborare în folosul muzicii. Oameni fiind, percepția noastră diferă vizibil de la individ la altul. Vladimir Școlnic așteaptă de la interpretul său ... să interpreteze, fiind deschis către
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
apărut și puntea peste secole intenționată prin concertul intitulat „Bach Meets Loussier” avîndu-l ca inițiator și protagonist pe cunoscutul pianist francez septuagenar (născut la 26 octombrie 1934), a cărui preocupare pentru creația lui Johann Sebastian Bach datează încă din 1959 când a apărut primul dintre albumele discografice din seria „Jacques Loussier - Play Bach”. Instrumentist redutabil cu studii clasice de pian la bază, dar și compozitor și aranjor, oaspetele a evoluat pe scena Sălii Mici a Palatului în fruntea propriului trio cuprinzându
Vocalissimo by Florian Lungu () [Corola-other/Journalistic/83630_a_84955]
-
a definit un ansamblu german fondat în 1996 cuprinzând adolescenți și tineri muzicieni formați la Liceul de Muzică din orașul german Tuttlingen, orchestră întemeiată, dirijată și condusă spre culmile succesului de Poldi (Leopold) Robert Reisenauer, compatriot al nostru până în 1986 când a emigrat în țara lui Bach și a lui Mozart. Venit pe lume la 18 decembrie 1958 la Sibiu, absolventul Liceului de Muzică „George Enescu” din Capitală și al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” la Secția trompetă (Clasa profesorului Iancu Văduva), s-
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]
-
apreciat în cel mai înalt grad, între alții, de scriitorul și omul de televiziune Octavian Sava. Iată ce ne-a declarat compozitorul Dan Ardelean: “Am venit cu multă plăcere la Mogoșoaia, pentru că m-am legat de acest loc în perioada când am scris muzica filmului “Doamna cu trandafir”, regizat de Cristina Nichituș, peliculă care retrasa biografia Marthei Bibescu, adevărat simbol al acestui loc și a cărei viață ar trebui să fie cunoscută în special de doamnele din spațiul public de azi
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]