64,416 matches
-
corespondeze printre alții și cu Leonidas Bogdanov. Cu toate acestea, îl mistuia teama că-i va uita pe oamenii pe care i-a cunoscut acolo, precum și călătoriile și trăirile sale intime. Orientaliștii Johan van Manen și Leonidas Bogdanov au devenit personaje ale nuvelei fantastice „”. Leonidas Stanislas Bogdanov a lucrat mai târziu, sub numele Leonidas Stanislas Dugin, ca secretar la Ambasada Franceză din Kabul. Aspectele biografice introduse în nuvelă sunt doar inspirate din realitate. Astfel, orientalistul român s-a împrietenit cu van
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
înconjurătoare, având un tâlc ascuns. Acțiunea este narată la persoana I, ceea ce conferă textului o mai mare autenticitate cu atât mai mult cu cât există asemănări biografice importante între narator și Mircea Eliade: studiile efectuate în India, pasiunea pentru orientalism, personaje reale cunoscute mai demult etc. Tot ceea ce se întâmplă pare să fie o experiență personală a autorului. Nuvela conține un supraconflict între dimensiunea scientistă și dimensiunea revelației, adică între realitatea aparentă și miracol. Naratorul este un specialist în ocultism și
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
referitoare la tantra, potrivit propriilor mărturisiri, dar, având o formare raționalistă de tip european, nu reușise să urce treptele inițierii, cunoscând evenimentele doar la nivel teoretic. Scriitorul nu oferă dezlegarea misterului, menținând o abordare ambiguă și enigmatică cu privire la întâmplările relatate. Personajele nuvelei reflectă o bipartiție ideatică, cei trei orientaliști (naratorul, Bogdanof și van Manen) aparținând culturii europene, iar autohtonii Suren Bose și Swami Shivananda - spiritualității indice. Nuvela „Nopți la Serampore” are ca temă călătoria în timp, punând în discuție posibilitatea existenței
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
plauzibile. Fantasticul irupe în nuvelă odată cu sosirea la bungaloul lui Budge, când șoferul și servitorii neagă călătoria cu mașina spre Calcutta din noaptea precedentă. Existența acelor întâmplări este contestată, fiind pusă pe seama consumului de alcool sau a unei halucinații colective. Personajele pot fi astfel împărțite în două categorii: cei care au trăit prezența evenimentelor și cei care au trăit absența evenimentelor. Acest conflict între prezența sau absența evenimentelor relatate produce apariția fantasticului. Lămurirea adusă de Chatterjî are rol de revelație, confirmând
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
ipoteza călătoriei în timp, dar își exprimă nedumerirea că ei au putut modifica un eveniment din trecut, ceea ce pare să fie peste puterile sale de înțelegere. Cei trei orientaliști nu sunt doar martori ai evenimentelor petrecute în trecut, ci devin personaje noi ale acțiunii, conversând cu oamenii din acea perioadă. Retrăirea evenimentului creează modificări (adăugiri sau estompări). "„Ar fi fost firesc ca noi, cum spuneam, să asistăm la jalea lui de acum o sută cincizeci de ani; atât, și nimic mai
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
un total de 49 de capitole nenumerotate (Corabia „Sfânta Barbara” - 14 capitole, Timéa - 8 capitole, Insula nimănui - 8 capitole, Noémi - 5 capitole și Athalie - 14 capitole), fiecare capitol având un titlu. Corabia „Sfânta Barbara” Timéa Insula nimănui Noémi Athalie Principalele personaje ale romanului sunt următoarele: Ideea de bază a romanului ar fi provenit, potrivit lui Jókai, de la sora bunicii materne a scriitorului, văduva lui Lajos Szücs; scriitorul provenea dintr-o familie aristocratică și a fost un participant activ la viața socială a
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
contemporane sub numele de Orșova Nouă. Ea constituie cu siguranță unul dintre modelele care au stat la baza imaginării „insulei nimănui”. Reprezentarea realistă și natura pesimistă a romanului s-ar datora probabil dezamăgirii politice trăite de Jókai în acei ani. Personajul Noémi ar fi fost inspirat potrivit mai multor biografi - inclusiv Sándor Bródy și Mikszáth - de Ottilia Lukanics, una dintre iubitele scriitorului maghiar de la începutul anilor 1870. Povestea lui Ali Ciorbadji este posibil să fie inspirată de cea a bancherului aromân
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
a bancherului aromân Gheorghe Sina, originar din Grecia, despre care unele surse afirmă că Poarta Otomană ar fi cerut guvernului habsburgic extrădarea sa în Turcia. Deși credibilitatea poveștii este discutabilă, Jókai s-ar fi inspirat din această legendă în crearea personajului său. În rândul cercetătorilor operei lui Jókai este larg răspândită teoria că personajul Mihály Tímár ar fi inspirat de un celebru și foarte bogat comerciant sârb de cereale din Komárom, János Domonkos (1768-1833). Modelul personajului a fost descris într-un
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
că Poarta Otomană ar fi cerut guvernului habsburgic extrădarea sa în Turcia. Deși credibilitatea poveștii este discutabilă, Jókai s-ar fi inspirat din această legendă în crearea personajului său. În rândul cercetătorilor operei lui Jókai este larg răspândită teoria că personajul Mihály Tímár ar fi inspirat de un celebru și foarte bogat comerciant sârb de cereale din Komárom, János Domonkos (1768-1833). Modelul personajului a fost descris într-un capitol separat al lucrării "Jókay-nemzetség" a lui Károly Eötvös: „Numele omului de aur
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
din această legendă în crearea personajului său. În rândul cercetătorilor operei lui Jókai este larg răspândită teoria că personajul Mihály Tímár ar fi inspirat de un celebru și foarte bogat comerciant sârb de cereale din Komárom, János Domonkos (1768-1833). Modelul personajului a fost descris într-un capitol separat al lucrării "Jókay-nemzetség" a lui Károly Eötvös: „Numele omului de aur nu era Mihály Tímár, ci János Domonkos. Negustor de cereale și armator, el deținea case, terenuri și depozite mari la Komárom. Activele
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
Domonkos. Negustor de cereale și armator, el deținea case, terenuri și depozite mari la Komárom. Activele sale au fost estimate la ordinul a câtorva milioane. [...]” Cel mai probabil, doar unele trăsături - trăsături comune unor oameni de afaceri de succes - ale personajului real au fost împrumutate de scriitor de la el. Cercetările efectuate de László László au determinat identificarea lui Timár cu Ferenc László (1769-1840), armator originar din Komárom care deținea companii de transport maritim în întreaga țară, chiar și în statele vecine
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
aur... Succesul în afaceri și generozitatea lor au fost cunoscute, ambii primind din partea împăratului Ferdinand I documente imperiale de înnobilare. Ambele versiuni pot fi posibile, Jókai putând fi inspirat atât de János Domonkos, cât și de Ferenc László în crearea personajului Timár. Dacă personajul principal poate fi asemănat din punct de vedere al activității economice desfășurate și al averii sale cu unii dintre comercianții bogați ai epocii, trăsăturile morale ale sale par să fie cele ale scriitorului. Umanitatea lui Timár, ezitările
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
afaceri și generozitatea lor au fost cunoscute, ambii primind din partea împăratului Ferdinand I documente imperiale de înnobilare. Ambele versiuni pot fi posibile, Jókai putând fi inspirat atât de János Domonkos, cât și de Ferenc László în crearea personajului Timár. Dacă personajul principal poate fi asemănat din punct de vedere al activității economice desfășurate și al averii sale cu unii dintre comercianții bogați ai epocii, trăsăturile morale ale sale par să fie cele ale scriitorului. Umanitatea lui Timár, ezitările sale între bogăție
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
în Ungaria și pe locul 4 în topul celor mai populare romane maghiare. Romanul lui Jókai se încadrează în romantismul literar, autorul cultivând imaginația și fantezia creatoare în dauna rațiunii, descriind contemplativ natura, prezentând întâmplări eroice din trecut și construind personaje idealizate precum Mihály Tímár. Spre exemplu, călătoria corabiei „Sfânta Barbara” devine un prilej de prezentare a istoriei locurilor, în paralel cu descrierea naturii feerice de lângă Porțile de Fier: „totul pare o bibliotecă pietrificată; numele stâncilor sunt ca înscrisurile de pe cotoarele
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
de aur" a fost perceput de unii critici literari ca un roman autobiografic care prezintă o întâmplare petrecută autorului sau despre care acesta ar fi auzit. Naratorul lasă impresia că este omniscient, părând în anumite momente că este el-însuși un personaj ascuns care asistă la evenimente. Începând cu capitolul „Mina de aur”, povestea este relatată adesea la persoana întâi pentru ca în final naratorul să se întâlnească cu propriul personaj care să-i spună: "„Ei, bine, atunci ghicește povestea vieții mele”". Personajele
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
impresia că este omniscient, părând în anumite momente că este el-însuși un personaj ascuns care asistă la evenimente. Începând cu capitolul „Mina de aur”, povestea este relatată adesea la persoana întâi pentru ca în final naratorul să se întâlnească cu propriul personaj care să-i spună: "„Ei, bine, atunci ghicește povestea vieții mele”". Personajele romanului au un statut dihotomic, fiind caracterizate printr-o ambivalență aparență − esență. Mai multe personaje jókaiene par să ascundă o taină și să fie alte persoane decât par
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
personaj ascuns care asistă la evenimente. Începând cu capitolul „Mina de aur”, povestea este relatată adesea la persoana întâi pentru ca în final naratorul să se întâlnească cu propriul personaj care să-i spună: "„Ei, bine, atunci ghicește povestea vieții mele”". Personajele romanului au un statut dihotomic, fiind caracterizate printr-o ambivalență aparență − esență. Mai multe personaje jókaiene par să ascundă o taină și să fie alte persoane decât par. Comerciantul grec Euthym Trikalisz este, de fapt, pașa turc Ali Ciorbadji, mama
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
adesea la persoana întâi pentru ca în final naratorul să se întâlnească cu propriul personaj care să-i spună: "„Ei, bine, atunci ghicește povestea vieții mele”". Personajele romanului au un statut dihotomic, fiind caracterizate printr-o ambivalență aparență − esență. Mai multe personaje jókaiene par să ascundă o taină și să fie alte persoane decât par. Comerciantul grec Euthym Trikalisz este, de fapt, pașa turc Ali Ciorbadji, mama Teréza este văduva unui funcționar bogat, Tódor Krisztyán este o cunoștință apropiată a Terézei, dar
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
Trikalisz este, de fapt, pașa turc Ali Ciorbadji, mama Teréza este văduva unui funcționar bogat, Tódor Krisztyán este o cunoștință apropiată a Terézei, dar și un șantajist al acesteia, activând în același timp ca spion turc sau austriac. Mihály Tímár, personajul principal, nu este animat de căutarea unui adevăr fantezist și nici nu se luptă cu himere. El năzuiește către pace, către împăcarea cu lumea și cu sine-însuși, fiind caracterizat prin conflictul moral între binele și răul care-i împart conștiința
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
unei fapte rele (însușirea unei comori care nu-i aparține) îi zdruncină echilibrul moral, niciuna dintre măsurile ulterioare (restituirea averii către adevăratul beneficiar prin căsătorie, activitățile economice utile pe plan social sau acțiunile filantropice) nereușind să compenseze pierderea liniștii sufletești. Personajul este prins între lumea banului care corupe noblețea morală și distruge fericirea și lumea ideală creată pe „insula nimănui” după principiile expuse de Jean Jacques Rousseau. Romanul realizează astfel o critică la adresa societății capitaliste și o idealizare a unei societăți
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
principiile expuse de Jean Jacques Rousseau. Romanul realizează astfel o critică la adresa societății capitaliste și o idealizare a unei societăți utopice neatinsă de puterea corupătoare a banului. Sintagma de „om de aur” atribuită lui Mihály Tímár are mai multe semnificații. Personajul este un „om total”, cu două laturi distinctive: una pragmatică (cea de patriot maghiar care luptă pentru dezvoltarea țării sale) și una artistică (obsesia romantică față de frumusețea naturii și de istoria locurilor). Trăind o experiență revelatoare, Tímár renunță la renume
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
dezvoltarea țării sale) și una artistică (obsesia romantică față de frumusețea naturii și de istoria locurilor). Trăind o experiență revelatoare, Tímár renunță la renume și avere pentru a trăi în mijlocul naturii pașnice de pe „insula nimănui” alături de frumoasa Noémi. În ultimul capitol, personajul își descrie destinul astfel: „A fost odată un om care a părăsit lumea în care era admirat și și-a făurit o altă lume în care este iubit”. Autorul idealizează traiul fericit în mijlocul naturii, prefațat de reveriile nocturne ale personajelor
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
personajul își descrie destinul astfel: „A fost odată un om care a părăsit lumea în care era admirat și și-a făurit o altă lume în care este iubit”. Autorul idealizează traiul fericit în mijlocul naturii, prefațat de reveriile nocturne ale personajelor sub supravegherea elementelor cosmice precum așteptarea iubitului de către Noémi pe stânca luminată de lună sau rătăcirea în plină noapte a lui Tímár pe malul Dunării. „Insula nimănui” devine un loc în care viața decurge într-un mod ideal, un refugiu
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
fost publicate anonim în foileton sub titlul "Pisica albă", în nouă numere (din perioada 29 aprilie - 9 mai 1904) ale ziarului "Epoca" din București. Traducerea a fost prezentată ca o poveste de sine stătătoare, fără a se referi la dezrădăcinarea personajelor în mijlocul naturii. Prima traducere integrală a fost realizată de Sever Noran și publicată sub titlul "Omul de aur" într-un volum de 637 de pagini tipărit în anul 1959 de Editura Tineretului din București. Ea a fost republicată în două
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
TBS pe 3 septembrie 1994, fiind o adaptare a cărții "O mie și una de nopți". Programul este marcat ca fiind parte a francizei "Scooby-Doo" în care Scooby și Shaggy apar în segmente intercalate (ca un moment rar, nici un alt personaj recurent nu apare, nici Scrappy-Doo sau ceilalți membrii ai Echipei Misterelor, care au apărut în mod virtual în fiecare producție în mod curent). Episodul special se împarte în două povești: una cu Ursul Yogi și Ursulețul Boo-Boo (ce este o
Scooby-Doo în Nopțile Arabe () [Corola-website/Science/334786_a_336115]