66,509 matches
-
impresionantă. Din păcate, fiecare civilizație nou instalată distrugea în mare ce a construit cealaltă dinaintea să. Totuși fenicienii au lăsat urme ale anticei Malaka sub fundația ce se află în spatele muzeului Picasso. Există dovezi importante în ceea ce privește perioadă de ocupație a românilor în secolul I Teatrul Român din Malaga, în Român Villa din Rio, Verde, Marbella, în primul secol al orașului Acinipo, 25 de km nord vest de Rhonda, unde este un teatru bine prezervat, și în numeroase rămășițe de tip “villa
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
mare ce a construit cealaltă dinaintea să. Totuși fenicienii au lăsat urme ale anticei Malaka sub fundația ce se află în spatele muzeului Picasso. Există dovezi importante în ceea ce privește perioadă de ocupație a românilor în secolul I Teatrul Român din Malaga, în Român Villa din Rio, Verde, Marbella, în primul secol al orașului Acinipo, 25 de km nord vest de Rhonda, unde este un teatru bine prezervat, și în numeroase rămășițe de tip “villa” împrăștiate în toată provincial. Majoritatea acestora se află în
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Toporăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Buda a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului expansionist Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Mahala a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Mahala, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316084_a_317413]
-
districtul Cernăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Cotul Bainschi a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Cotul Bainschi, Adâncata () [Corola-website/Science/316109_a_317438]
-
din districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Tărășeni a făcut parte din componența României, în Plasă Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
afirmă că lirica lui Borges este implicativă, cu toate că, aparent, e simplă; dar numai aparent. Poate tocmai de aceea Victor Știr "i-a găsit cheia" pentru transpunerile în limba română.” Scris cu acuratețe, putându-se urmări acțiunea fiecărui personaj în parte, românul lui Victor Știr duce încet personajele spre lumea fabulosului. Pe patul de spital, Dima observa că, încet-încet, toate personajele din jurul ei dispar că în ceață, la fel ca instrumentistul de care nu se va mai auzi nimic.” Virgil Rațiu-România liberă
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
de introspecțiifilosofico-psihologice și constatative, ce îl duc, undeva, în direcția unui postmodernism în continuă acțiune de statornicire.” Dumitru Munteanu în Scriitori români la frontiera mileniului III - Dicționar critic - volumul I Bistrița-Năsăud, Editura George Coșbuc Bistrița, 2009. „Cercul scalen” este un român care ghidează personajele spre calea cunoașterii, Victor Știr înfățișând stări dintr-o societate în care de multe ori banii sunt cei care poartă omul pe muchia apei. Citind această carte, redescoperim valențele de bun constructor ale scriitorului care reușește să
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
șolzi/ Somnul/și-n viața intru/ că într-un mormânt". Revista Calende nr 29 (86) /1999, Dumitru Augustin Doman. Premii: Premiul Festivalului Internațional din Sighetu-Marmației pentru cartea de poezii Adulter cu moartea (antologie), 2012 Premiul Saloanelor ,Liviu Rebreanu” Bistrița pentru românul ,Palimpsestul dimineții”, 2012. Premiul Radu Săplăcan pentru traducerea ,Poezii alese” de J.L.Borges, 2005 Premiul Festivalului Național de poezie ,George Coșbuc” Bistrița, pentru cartea de poezii Adulter cu moartea (antologie), 2012 Premiul Liviu Rebreanu al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud pentru
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Palimpsestul dimineții”, 2012. Premiul Radu Săplăcan pentru traducerea ,Poezii alese” de J.L.Borges, 2005 Premiul Festivalului Național de poezie ,George Coșbuc” Bistrița, pentru cartea de poezii Adulter cu moartea (antologie), 2012 Premiul Liviu Rebreanu al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud pentru românul Diminețile castelanei, Editura StudIs 2014 Premiul filialei Mureș a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2014 pentru românul Diminețile castelanei Premiul al II-lea al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pe anul 2015 pentru volumul de publicistica Mai români mai
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
poezie ,George Coșbuc” Bistrița, pentru cartea de poezii Adulter cu moartea (antologie), 2012 Premiul Liviu Rebreanu al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud pentru românul Diminețile castelanei, Editura StudIs 2014 Premiul filialei Mureș a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2014 pentru românul Diminețile castelanei Premiul al II-lea al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pe anul 2015 pentru volumul de publicistica Mai români mai europeni. Colaborare constantă la publicațiile "Confesiuni" din Târgu-Jiu, "Conexiuni" și "Mesagerul literar-artistic", sporadic "Răsunetul cultural și Mișcarea Literară
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Petriceni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). La începutul sec.XX, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate mare de români. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Petriceni a făcut parte din componența României, în Plasă Flondoreni a județului Storojineț. La recensământul din 1930, majoritatea absolută a populației s-a declarat de naționalitate română. Ca urmare a
Petriceni, Adâncata () [Corola-website/Science/316129_a_317458]
-
guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Valea Cosminului a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și o comunitate de germani. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în
Valea Cosminului, Adâncata () [Corola-website/Science/316138_a_317467]
-
din districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Slobozia-Berlinți a făcut parte din componența României, în Plasă Șiretului a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în
Slobozia-Berlinți, Adâncata () [Corola-website/Science/316150_a_317479]
-
(în engleză "The Fan") este un film thriller American din 1996 cu Robert De Niro și Wesley Snipes în rolurile principale. Filmul a fost regizat de Tony Scott fiind bazat pe românul cu același nume al lui Peter Abrahams. "" este un thriller psihologic ce îl are în centru pe Gil Renard (De Niro), un împătimt al basseballului a cărui obsesie pentru jucătorul preferat îi dezumanizează treptat . Bobby Rayburn are totul: glorie, strălucire
Un admirator fanatic () [Corola-website/Science/316142_a_317471]
-
districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Volcinețul Nou a făcut parte din componența României, în Plasă Șiretului a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în
Volcinețul Nou, Adâncata () [Corola-website/Science/316151_a_317480]
-
districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Volcineț a făcut parte din componența României, în Plasă Șiretului a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate importantă de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componență României în perioada 1941-1944, fiind reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență
Volcineț, Adâncata () [Corola-website/Science/316168_a_317497]
-
câteva zeci de nuvele, schițe, povestiri, zece piese de teatru, peste o sută șaizeci de articole diverse, scenarii, adaptări. Marcel Aymé a rămas legat de regiunea sa natală, Franche-Comté, care ocupă un loc important în tematica și atmosfera operei sale (românul "Masă îmbuibaților" - "La Table aux crevés", 1929, carte premiată cu Premiul Renaudot, "Vrăjitoarea" - "La Vouivre", 1941, "Gustalin", 1938) fiind în același timp atașat de Parisul maturității sale. Marcel Aymé rămâne unul dintre autorii cu cel mai bogat vocabular, idiostilul sau
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
Marcel Aymé s-a născut în provincia mică într-o familie cu șase copii. A fost fiul unui potcovar. Orfan de mama de la vârsta de doi ani, a fost crescut de bunicii materni la Villiers-Robert-Jura. Va evocă acele locuri în românele sale. Odată cu dispariția bunicii sale, în 1910, a plecat să locuiască la o mătușa, care l-a înscris la Colegiul din Dole. A urmat Politehnica până în toamna anului 1919, când o epidemie de gripă spaniolă l-a lăsat cu studiile
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
cu studiile neterminate și cu o sănătate șubredă. Între 1919 și 1923 a satisfăcut stagiul militar, după care a mers la Paris, unde a lucrat ca funcționar de bancă, agent de asigurări, ziarist. A debutat în literatura în 1926 cu românul "Brulebois". Este remarcat și motivat de succes. În anii următori publică "Dus-întors" ("Aller-retour"), "Masă îmbuibaților" ("La Table aux crevés"), "Stradă fără nume" ("La Rue sans nom"), "Iapa verde" ("La Jument verte"), aceasta din urmă carte aducându-i notorietatea deplină. S-
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
în 1946 de a fi împărtășit convingerile inamicului. Marcel Aymé a refuzat Legiunea de Onoare în 1949. A fost invitat de Președintele Vincent Auriol la Palatul Elysée după acest refuz, însă a declinat invitația. A fost acuzat de critici că românele sale descriau în mod crud și cinic Franța postbelică. A fost blamat pentru sprijinul fățiș manifestat față de prietenii săi condamnați din rațiuni politice după război. În 1950 a refuzat un fotoliu de membru al Academiei Franceze. A încetat din viață
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
La Carte"). Marcel Aymé a scris pentru copii și tineret. "Leș contes du chat perché" au fost traduse și publicate și în română, încă de la sfârșitul anilor 50. Marcel Aymé a scris dialogurile pentru cateva fime artistice: Mare parte din românele sale au fost ecranizate : În 1934, "Stradă fără nume", "La Rue sans nom", film regizat de Pierre Chenal, cu Fréhel, Pierre Larquey, Robert Le Vigan. În 1950 este ecranizata cartea "Omul care trece prin zid", "Garou-Garou, le passe-muraille" de Jean
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
navigație pe brațul de mare ce despărțea Columbia Britanică de Insula Vancouver, văzînd mereu păduri „din malul mării pînă în vîrful munților", a ajuns iarăși pe teritoriul S.U.A., în Alaska. Marea peninsulă străbătută de fluviul Yukon i-a reținut atenția românului prin bogățiile ei: mine de aur și de cupru, blănării și pescării în care se lucra pe baze industriale. Călătorind mai departe pe mare, printre insulele Sitka și Junean, a privit, pe continent, cupola munților Crillon, La Perouse și St
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
și notele memorialistice tipărite în limba română relevă un reporter care știe să se exprime cu ușurință reușind să selecteze faptele esențiale din multitudinea aspectelor ce i s-au arătat privirilor pe drumurile mapamondului — atîtea dintre ele nemaicălcate înainte de alți români.
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]