70,637 matches
-
sociabili în clasă și nivelul cognitiv crește. Există mai multe posibilități de interacțiune socială, de modelare, o expunere mai mare la comunicarea verbală, o capacitate mai mare de diferențiere între bine și rău și oportunitatea de stabilire a prieteniilor. Dezavantajele constau în faptul că: incluziunea cu succes are loc abia după ani de muncă și poate crea dependență de limbajul instruit, iar dificultățile senzoriale și procesuale pot persista, mediu nu este uneori propice pentru a stimula învățarea, precum și pregătirea necorespunzătoare a
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
fundamentale, o nouă perspectivă, și implicit un nou raport între filosof și locul acestuia în societate. În acest sens, pentru Benjamin Constant, există o deosebire radicală între antici și moderni în ceea ce privește modul de a percepe sensul libertății: Pentru antici, libertatea “consta în exercitarea colectivă, însă directă, a mai multor părți din întreaga suveranitate”, iar “independența individului nu i se acordă nimic, nici sub raportul opiniilor, nici sub al activității practice, nici mai ales, sub raportul religiei”. De aceea, filosoful este recunoscut
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
nici sub raportul opiniilor, nici sub al activității practice, nici mai ales, sub raportul religiei”. De aceea, filosoful este recunoscut în interiorul polis-ului, rolul său fiind acela de a determina și uniformiza valorile societății. În schimb, pentru moderni, esența libertății constă în “dreptul de a nu se supune decăt în fața legii, de a nu putea fi arestat, nici închis, nici omorăt, nici maltratat în vreun fel din voia arbitrară a unuia sau a mai multor indivizi”, iar filosoful nu mai reprezintă
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
au unele reprezentări despre război pe care și le-au format din lecturile cu conținut istoric studiate În anii anteriori, din diferite filme vizionate. Nu este o definire a acestei noțiuni pentru că definiția ar cuprinde termeni inaccesibili („fenomen social-istoric complex, constând din lupta armată dintre grupuri, clase sociale și state pentru realizarea unor interese sociale, economice și politice; reprezintă continuarea cu mijloace violente a politicii statului și claselor respective”). În clasa a IV-a se vor preciza diferite forme pe care
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
purta cu el cu precauție, îl spiona; dacă îl vedea cu o carte în mână, se apropia, se interesa despre ce e vorba. Poate că e numai o impresie a băiatului, poate că Starețul voia doar să verifice în ce constă înzestrarea extraordinară a acelui mic călugăr bondoc și obraznic, prodigios atât la citit cât și la muncit. Toată lumea știa că-i place filosofia și poezia, vorbind despre ele ca un bătrân erudit. Dar cel ce are în grijă o turmă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fragmente de ADN, în vederea secvențierii. Cartarea genomului este o etapă absolut necesară înainte de secvențiere. În timp, au fost realizate mai multe tipuri de hărți, din ce în ce mai detaliate, care oferă, spre exemplu, informații despre genele implicate în maladii genetice umane. Harta cromozomială constă în reprezentarea grafică a unui grup likage sau cromozom în care poziția genelor sau a markerilor genetici este indicată în funcție de distanțele relative dintre ele. În cazul în care distanța dintre doi loci oarecare este dată prin frecvența crossing-overului intergenetic, se
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93516]
-
hristică și cea formulată de Sinoadele Ecumenice, pornindu-se de la principiul că adevărul creștin nu este de natură rațională, ci conciliară. Divizate în Autocefalii, Bisericile Ortodoxe mențin unitatea de credință prin intermediul Sinoadelor Ecumenice. Impedimentul major al autocefaliilor, dincolo de indubitabile avantaje, constă în imposibilitatea de a stopa dezvoltarea aspectului istoric din viața bisericească, în detrimentul aspectului dogmatic. Biserica este alcătuită din aceste două paliere esențiale și este foarte greu de stabilit, în practică, o demarcație clară a lor. Noile mutații produse după primul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a înființa școli confesionale nu a fost bine primită în cercurile ortodoxe, dintr-o profundă neînțelegere a "disciplinei lăuntrice". Din păcate, acest proiect a fost rapid abandonat în detrimentul altor proiecte mai puțin inspirate. De aceea, singura soluție pentru revigorarea teologică consta în restaurarea vechiului învățământ enciclopedic, cu valabila sa ierarhie a științelor în care studiul teologiei venea pe ultimul loc, după ce se însușiseră toate metodele epistemologice. Au fost necesari trei ani pentru ca proiectul de lege să ajungă la forurile legislative. În
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de la calea pe care vrea Dumnezeu să se dezvolte omenirea". Într-o asemenea ipostază, națiunea este lipsită de substanța eternă, legitimantă Părintele Stăniloae vorbește, în acest caz, despre națiune ca despre o entitate ontologică potrivnică lui Dumnezeu -, datoria oricărui creștin constând tocmai în implicarea sa pentru scoaterea umanității din această stare de păcat. Se ridică, acum, o întrebare firească: oare "diversificarea omenirii în națiuni" constituie un păcat sau o consecință a păcatului? Răspunsul teologului român este revelator în acest sens: "Națiunea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dualitate care împiedică armonizarea idealului națiunii cu cel creștin, națiunea fiind exclusă din această ecuație. Fundamentul teologic al naționalului se sprijină pe faptul că dezvoltarea lumii este o revelare în timp a eidos-ului care ființează etern. Creația propriu-zisă nu a constat într-o simplă dezvăluire a lumii în tiparul ei deplin, întrucât această dezvoltare nu s-a realizat decât prin conlucrarea Proniatorului cu lumea. Încercarea de justificare teologică a națiunii capătă consistență în măsura în care se acceptă presupoziția inițială potrivit căreia "națiunea este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
printr-un foarte fin simț al relativității valorilor omenesti 6. Haosului protestant, Biserica Creștină (Ortodoxia si Catolicismul) îi opune rigoarea, disciplina si ordinea. Deosebirea dintre Ortodoxia românească si pravoslavnicia rusească bazată pe un "misticism apropiat de bigotism al mujicilor ruși" constă și în supunerea autorității ecleziastice celei politice, printr-o tendință de cezaropapism (îndrăzneala de a se proclama și cap al Bisericii) pe care unii țari (Petru cel Mare) și-o arogau. Experiența Bisericii Creștine a fost una complicată, cu suișuri
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Explicația acestei umiliri este una extrem de veche, rezidând în "pretinsa inferioritate" a Ortodoxiei în plan strict intelectual (teoretic). Pe urmele gândirii lui Berdiaev, Mircea Vulcănescu dezvoltă mai multe ipoteze cu privire la existența acestei sensibilități la nivelul discursului interconfesional. Prima motivație ar consta în faptul că Ortodoxia nu a cunoscut o perioadă de înflorire a cugetării religioase similare scolasticii. Patristica constituie pentru Răsăritul ortodox singurul îndreptar al gândirii religioase. Chiar dacă Occidentul nu neagă axiologia patristică, se întreabă totuși de ce vreme de mai bine
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mai bine de zece veacuri învățătura Ecclesiei ortodoxe nu a mai cunoscut o minimă dezvoltare 4. Motivația reală a acestui mal entendu rezidă, potrivit teoriei lui Berdiaev, în structura de profunzime a vieții religioase a Ortodoxiei 5. O explicație pertinentă constă în faptul esențial că Occidentul este impregnat de spiritul aristotelismului nu numai la nivelul teologal, ci și la nivelul structurii formelor sale de viață. Cu alte cuvinte, întreaga civilizație occidentală se fundează "tipologic pe înțelegerea aristotelică a raporturilor dintre act
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
devine copărtașă la opera lui Dumnezeu de mântuire, cu condiția de a se învrednici de ea. Aceasta este semnificația fundamentală a lucrării mântuitoare la catolici care se leagă de Euharistie și de pregătirea pentru ea. Pentru Luther, adevărata religiozitate nu constă în formalismul exterior, în practica rituală exterioară, ci în permanenta căutare cu inima a lui Dumnezeu. Sfintele Taine ale Bisericii nu lucrează din exterior asupra ființei umane, ci "îi prefac sufletul pe dinlăuntru, psihologicește de aici începutul Reformei: cearta pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sau pe cel al non-contradicției. În acest peisaj se înscrie Ștefan Lupașcu cu principiul său. Filosoful român pare să nu se regăsească în dialectică, ci el se revendică de la spiritul ei, plasându-se în cadrul gândirii contemporane. Meritul lui Ștefan Lupașcu constă în faptul că el nu pleacă de la înregistrarea în fapt a contradicției, ci de la natura sa; de aceea, el nu va vorbi de contradicții date, ci de conținutul lor, văzând în această natură modalitatea constitutivă a gândirii și a realului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice, dominată de imaginația simbolică. Gilbert Durand propune două metode hermeneutice ale imaginii: mitocritica face trecerea spre mitanaliză și constă în omologiile structurale cu un mit fundamental; mitanaliza se deschide spre o sociologie a cunoașterii și presupune studiul, într-o succesiune dată, a miturilor esențiale, de la Prometeu la Hermes, pe fondul afirmării deconstructiviste a pluralismului. Iconoclasmul religios, ca interdicție de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
urmare, Cărțile de Slujbă reprezintă summa theologiae orthodoxae 2. În Cărțile Sfinte se regăsește o armonie deplină între Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, întrucât textele liturgice care nu au fost scoase din Sfânta Scriptură, provin din Sfânta Tradiție. Lucrarea Ecclesiei constă tocmai în această armonizare între Scriptură și Predanie. Pe temeiul Cărților Sfinte se poate alcătui o adevărată teologie dogmatică și pastorală. Printr-o predică care se revendică de la Cărțile Sfinte, credincioșii își vor putea lămuri rostul sfintelor slujbe, ajungând să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
8 Ibidem, p. 213: Necesitatea unei culturi proprii, cu rădăcini adânci și bine înfipte într-un ethos autentic național, nu mai este astăzi contestată; de asemenea, nici faptul că religiozitatea noastră face parte integrantă din acest ethos. Dar în ce constă această religiozitate, noi nu știm... La lămurirea acestor lucruri poate însă colabora, în foarte largă măsură, proiectata revistă; care, în afară de aceasta, ar mai avea și rostul de a crea o nouă armătură, vie și, în cel mai bun înțeles, modernă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a fost întotdeauna o problemă străină sufletului răsăritean, împlinirea ce o caracterizează aici fiind din capul locului opusă istovirii ce o caracterizează dincolo. De aceea și comportarea răsăriteanului e deosebită. În loc de a istovi conținutul în actualizări și in-formații, ea a constat mai ales în a feri lăuntricul de risipă, împiedicându-l să treacă în act, în întregime". 6 Ibidem, p. 101. 7 Ibidem, pp. 102-103: Deși slăbit de rezistență și căpătând uneori o ușoară tendință de așezare lumească, Răsăritul ortodox n-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Este ca și cum, punând în pământ un bob de grâu și părându-ți-se ție că a crescut rău, ai vrea să anulezi creșterea și să te întorci la bobul încolțit". 1 Ortega y Gasset, Misiunea Universității, București, Univers, 1999: "Universitatea constă în învățământul superior pe care trebuie să-l primească omul obișnuit... Trebuie să facem din omul obișnuit înainte de toate un om cult (să-l situăm la înățimea timpului său) și un bun profesionist (specialist)... Dar Universitatea nu poate fi numai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și eu”, ci după egalitatea raportului dintre „cât dai, cât primești”. Se apreciază că o cauză majoră a disoluției familiei este atunci când unul sau amândoi soții percep o inegalitate profundă în raportul respectiv. Tăria și atracția exercitate de paradigma costuri-beneficii constau în aceea că ea utilizează un avansat aparat matematic (teoria jocurilor, ecuații min-max ș.a.m.d.). Mulți experți consideră însă că, mai ales în formula ei de teorie a alegerii raționale, are mai mult un caracter normativ decât descriptiv-aplicativ: ne
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
comparăm indivizii între ei cu privire la o valoare. Deși valoarea „teoretic”, de exemplu, poate apărea pe un loc comun la doi indivizi, nu înseamnă că ei au același atașament față de ea. Între ei, indivizii se compară doar prin profilurile lor. Testul constă într-un număr de 120 de propoziții sau întrebări despre situații cotidiene, fiecare valoare fiind operaționalizată în câte 20 de itemi. Prima parte a testului este un gen de comparare în perechi nuanțată. Subiectul are sarcina să aleagă din două
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
părerile. Mai mult, schimbul de opinii, părerea celorlalți într-un cadru special organizat îi aduce la traducerea trăitului în reflectat, la conștientizarea atitudinilor și a valorilor personale și de grup. Importante pentru reușita interviului de grup sunt „conversațiile preparatorii”, ce constau în întrevederile prealabile ale intervievatorului cu viitorii participanți, în timpul cărora li se anunță tema interviului, data și ora ținerii lui, durata (optimă este de 30 minute-2 ore), precum și faptul că opinia personală a fiecăruia este indispensabilă. Se indică (Mucchielli, 1968
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
le merge bine” și cele care „abia supraviețuiesc”, vom constata că o explicație este și faptul că la primele cineva lucrează înstrăinătate. Vom găsi însă multe cazuri în care așa ceva nu se întâmplă, și totuși gospodăriile sunt înfloritoare. Explicația poate consta în aceea că nu puține familii din anumite localități rurale au luat copii instituționalizați în regim de asistență maternală, de pe urma cărora au câștiguri substanțiale nesesizabile din declarațiile lor. Destul de netransparent este și faptul că cheltuielile materiale ale întreținerii acestor copii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
așadar o gramatică generativă a cotidianului careeste întotdeauna locală. Etnometodologia deplasează structurile în microsocial și în primul rând pe planul subiectivității. Ea năzuiește la descrierea și explicarea unor microculturi și instituții concrete, multe studii efectuându-se pe familie. Metodologia ei constă în a provoca situații ce scot indivizii din fluxul normal, rutinier al vieții. Studenții, de exemplu, au fost solicitați să se poarte cu părinții lor acasă ca și cum ar fi fost oaspeți. În felul acesta, supozițiile acordului tacit din relația părinți-copii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]