64,281 matches
-
1966 - 1970 a urmat cursurile Liceului Agricol Vintilă Brătianu din localitatea Dragomirești Vale aparținătoare județului Ilfov. Mai târziu, peste aproape două decenii, între 1986 - 1987, a urmat Cursurile postliceale de specializare în Organizarea și normarea muncii din cadrul Ministerului Construcțiilor. Primii pași în frumoasa lume a literelor românești au fost făcuți în anul 1982, când revista Arcadia, care apărea în județul Ialomița, i-a publicat în paginile sale câteva versuri. Evenimentul debutului editorial s-a produs cu volumul de memorii Ion Vlad
Emil Druncea () [Corola-website/Science/332554_a_333883]
-
în celula unei specii înrudite, "Mycoplasma capricolum". După ce noua celulă a trecut prin procesul de diviziune celulară, celulele din colonia bacteriană nou-creată conțineau în exclusivitate proteinele caracteristice M. Mycoides. Reușita cercetătorilor de la Institutul J. Craig Venter a reprezentat un prim pas spre dezvoltarea și testarea unor noi variante ale organismelor existente. „Metoda pe care am conceput-o ne permite să lucrăm cu o secvență ADN pentru a proiecta organisme pe placul nostru. Putem lucra la nivel de nucleotide, operând orice schimbări
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
care sunt în totalitate formate din proteine glicozilate - glicoproteine (GP), regrupate în macromolecule trimerice responsabile de aspectul granulat vizibil la microscopia electronică. În interior este situată nucleocapsida (ribonucleocapsida sau ribonucleoparticula, RNP) de simetrie helicoidală, cu diametrul de 40-50 nm și pasul helixului de 5 nm, având în interior un spațiu axial, vizualizat ca o zonă clară de 20 nm. Nucleocapsida este un complex ribonucleoproteic, constituit din ARN genomic viral și nucleoproteinele asociate acestuia. Genomul este de tip ARN, liniar, monocatenar, de
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
Cu scopul de a scoate Moldova de sub suzeranitatea Poloniei și de a o înlocui cu vasalitatea față de Ungaria, Sigismund de Luxemburg a organizat așadar o campanie militară "„contra moldovanos”". Odată cu începerea anului 1395, Sigismund a declanșat pe direcția Cristuru Secuiesc - Pasul Oituz invazia, printr-o avangardă comandată de comitele secuilor Ștefan de Kanizsa. Aceasta care a reușit să treacă de apărătorii moldoveni înarmați în principal cu arcuri și fortificați în prisăci. Corpul principal al oastei maghiare - comandat chiar de către rege, a
Bătălia de la Ghindăoani () [Corola-website/Science/332644_a_333973]
-
comandată de comitele secuilor Ștefan de Kanizsa. Aceasta care a reușit să treacă de apărătorii moldoveni înarmați în principal cu arcuri și fortificați în prisăci. Corpul principal al oastei maghiare - comandat chiar de către rege, a trecut în Moldova prin altă pas - cel mai probabil prin cel de la Bicaz cu intenția de a ajunge la Hârlău, reședința domnitorului. Hărțuită de oștenii lui Ștefan I armata ungară a ajuns la Cetatea Neamț (unde la 2 februarie 1395 cancelaria regală a emis un act
Bătălia de la Ghindăoani () [Corola-website/Science/332644_a_333973]
-
de" + articol hotărât înaintea substantivelor singulare cu funcție de atribut sau de complement. Aceasta înlocuire are loc în câteva cazuri: 1. În general în propoziție negativă: Constituie excepție de la această cazul când negația se referă la numele predicativ ("Je ne suiș pas un idiot" „Nu sunt idiot”) sau cand substantivul este pus în contrast cu alt substantiv: 2. După exprimarea unei cantități cu un adverb sau un substantiv: "beaucoup" „mult, -a, -ți, -te”, "trop" „prea mult, -a, -ți, -te”, "autant" „tot atât, -ta, -ția
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
la masculin plural: "une ville et un village italiens" „un oraș și un sat italian”. O excepție de la regulă este lipsa acordului adjectivului "grand" „mare” în unele cuvinte compuse devenite arhaice, precum "une grand-mère" „o bunica” sau "ce n’est pas grand-chose" „nu e mare lucru”, deoarece în franceză veche "grand" avea doar această formă la singular. Altă excepție este cazul numelui predicativ într-una din construcțiile de scoatere în evidență din limba vorbită. Astfel construcția fără scoatere în evidență "Cette
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
exprimată prin pronume de două ori, cu forma să disjuncta și cu cea conjuncta. În cazul subiectului scos în evidență, este posibilă și folosirea numai a formei disjuncte, care ajunge de această data direct înaintea verbului: Eux, ils ne voyagent pas" sau Eux ne voyagent pas" „Ei nu călătoresc”. Și înaintea formei pozitive a imperativului se poate întâlni pronumele disjunct, tot cu scop de scoatere în evidență, dar detașat printr-o scurtă pauză în vorbire (cu virgulă în scris): "Țoi, reste
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
ori, cu forma să disjuncta și cu cea conjuncta. În cazul subiectului scos în evidență, este posibilă și folosirea numai a formei disjuncte, care ajunge de această data direct înaintea verbului: Eux, ils ne voyagent pas" sau Eux ne voyagent pas" „Ei nu călătoresc”. Și înaintea formei pozitive a imperativului se poate întâlni pronumele disjunct, tot cu scop de scoatere în evidență, dar detașat printr-o scurtă pauză în vorbire (cu virgulă în scris): "Țoi, reste ici !" „Tu rămâi aici!” Pronumele
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
cel indirect de atribuire poate fi numai cu prepoziție și disjunct, dar nu totdeauna este scos în evidență. Pronumele cu prepoziție se pot referi numai la persoane, eventual la animale. După conjuncții se folosesc tot formele disjuncte: "Ce n’est pas moi qui ai cassé la vitre mais lui „Nu eu am spart geamul, ci el”, "Ils șont plus pauvres que nous „Ei sunt mai săraci decât noi”. Pronumelui reflexiv conjunct "se" îi corespunde pronumele disjunct "soi", folosit numai după prepoziții
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
cele ale adjectivelor posesive (vezi mai sus secțiunea Determinanți abstracți) și sunt aproape totdeauna precedate de articol hotărât: Exemple în propoziții: "Notre appartement est plus grand que le leur „Apartamentul nostru este mai mare decât al lor”, "Utilise ta serviette, pas la mienne „Folosește prosopul tău, nu pe al meu”. Formele pronumelor demonstrative franceze diferă de asemenea de cele ale adjectivelor demonstrative, cu excepția unei coincidențe de formă. Sunt două feluri de pronume demonstrative: variabile, adică acordate în gen și număr cu
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
prezentat mai jos, la punctul 3, "aucun(e)" formează un grup care poate fi și el: Nulle part este o locuțiune pronominala: Où șont mes lunettes ? Je ne leș trouve nulle part" „Unde-mi sunt ochelarii? Nu-i găsesc niciunde”. Pas un(e) exprimă o negație mai puternică decât "aucun(e)", si poate fi: Personne este numai pronume: "Personne ne sait où est Marc" „Nimeni nu știe unde este Marc”. Nul(le)(s) folosit în registrul de limbă elevat, este sinonimul
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
le)(s) folosit în registrul de limbă elevat, este sinonimul lui "aucun(e)" că determinant, și îl înlocuiește pe "personne" că pronume: Nul train ne peut circuler ...", Nul ne sait ..." De menționat că cuvintele nehotărâte cu sens negativ înlocuiesc negația "pas". Quelque este numai determinant: "Îl y avait quelque espoir de mettre fin au conflit" „Există o oarecare speranța de a se pune capăt conflictului”. Nu trebuie confundat cu adverbul "quelque": "Îl y avait quelque 500 personnes dans la salle" „Erau
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
am mai văzut pe omul ăsta undeva”. Quelques-un(e)s este că forma pluralul lui "quelqu’un", dar are alt sens și i s-a păstrat și forma de feminin: "J’avais invité tous mes amis, mais quelques-uns n’ont pas pu venir" „I-am invitat pe toți prietenii mei, dar câțiva n-au putut veni”. Tout(e), tous, toutes participa la mai multe construcții. Neurmat de articol, poate fi: Urmat de substantiv articulat, "tout(e), tous, toutes" este numai determinant
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
être" s-au format două propoziții care au devenit locuțiuni pronominale nehotărâte: Un(e) țel(le) este cel mai adesea determinant, cu pluralul "de țel(le)s": "Une telle proposition est inacceptable" „O asemenea propunere este inacceptabilă”, "On ne peut pas faire ce travail avec de tels collaborateurs" „Nu se poate face munca asta cu asemenea colaboratori”. Poate fi și pronume, înlocuind un nume propriu de persoana pe care vorbitorul nu poate sau nu vrea s-o numească: "Monsieur un țel
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Scoaterea în evidență este mai puternică dacă substantivul este reluat cu ambele forme ale pronumelui: "Mon père, lui, îl parle peu". Și pronumele personal de persoana a treia poate fi scos în evidență cu acest procedeu (Lui, îl ne viendra pas" „El nu va veni”), dar este scos în evidență și fără reluare cu forma neaccentuata: Lui ne viendra pas". În cazul unui pronume de altă persoană, pentru scoaterea în evidență reluarea este obligatorie: Moi, je veux partir" „Eu vreau să
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
parle peu". Și pronumele personal de persoana a treia poate fi scos în evidență cu acest procedeu (Lui, îl ne viendra pas" „El nu va veni”), dar este scos în evidență și fără reluare cu forma neaccentuata: Lui ne viendra pas". În cazul unui pronume de altă persoană, pentru scoaterea în evidență reluarea este obligatorie: Moi, je veux partir" „Eu vreau să plec”, Vous, vous n’avez rien à craindre" „Dumneavoastră nu aveti de ce să vă temeți”. Și pronumele demonstrativ neutru
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
precede poate avea toate funcțiile pe care le are pronumele. Exemple: Propoziția negativă canonica se construiește cu două cuvinte de negație. Dintre acestea primul, "ne", stă totdeauna înaintea predicatului. În cazul unei negații simple, al doilea cuvânt de negație este "pas". Pentru a exprima nuanțe de sens suplimentare, se folosesc diverse alte cuvinte de negație care îl înlocuiesc pe "pas". Exemple cu predicatul la o formă temporală simplă, cu principalele cuvinte de negație secundare, în care acestea stau imediat dupa predicat
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de negație. Dintre acestea primul, "ne", stă totdeauna înaintea predicatului. În cazul unei negații simple, al doilea cuvânt de negație este "pas". Pentru a exprima nuanțe de sens suplimentare, se folosesc diverse alte cuvinte de negație care îl înlocuiesc pe "pas". Exemple cu predicatul la o formă temporală simplă, cu principalele cuvinte de negație secundare, în care acestea stau imediat dupa predicat: Între "ne" și predicat pot sta doar unul sau două pronume neaccentuate: "Je ne l’entends pas" „Nu îl
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
înlocuiesc pe "pas". Exemple cu predicatul la o formă temporală simplă, cu principalele cuvinte de negație secundare, în care acestea stau imediat dupa predicat: Între "ne" și predicat pot sta doar unul sau două pronume neaccentuate: "Je ne l’entends pas" „Nu îl/o aud”, "Tu ne m’y verras plus" „N-o să mă mai vezi niciodată acolo”. Între predicat și al doilea cuvânt de negație pot sta unele adverbe de întărire a negației: "Je ne vois absolument rien" „Nu văd
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
doilea cuvânt de negație pot sta unele adverbe de întărire a negației: "Je ne vois absolument rien" „Nu văd absolut nimic”. Dacă predicatul este la un timp compus, în construcțiile analoge cu cele în care este la un timp simplu, "pas", "plus", "jamais" și "rien" se plasează între verbul auxiliar și forma ce poartă sensul lexical al verbului, iar celelalte cuvinte de negație - dupa: În aceeași propoziție pot fi și două sau trei cuvinte de negație secundare, păstrându-și locul față de
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
jamais" poate ajunge la începutul propoziției cu scopul scoaterii sale în evidență: "Jamais je ne l’oublierai" „Niciodată nu îl/o voi uita”. Mai este o locuțiune negativă, "non plus" (corespunzător în română lui „nici” nerepetat), care se folosește cu "pas" în propoziție. La timpurile simple urmează după "pas" ("Îl ne vient pas non plus „Nici el nu vine”), dar la cele compuse - dupa participiul trecut: "Îl n’est pas venu non plus „Nici el n-a venit”. În propoziție negativă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
scoaterii sale în evidență: "Jamais je ne l’oublierai" „Niciodată nu îl/o voi uita”. Mai este o locuțiune negativă, "non plus" (corespunzător în română lui „nici” nerepetat), care se folosește cu "pas" în propoziție. La timpurile simple urmează după "pas" ("Îl ne vient pas non plus „Nici el nu vine”), dar la cele compuse - dupa participiul trecut: "Îl n’est pas venu non plus „Nici el n-a venit”. În propoziție negativă, acelasi adverb poate avea locuri și sensuri diferite
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Jamais je ne l’oublierai" „Niciodată nu îl/o voi uita”. Mai este o locuțiune negativă, "non plus" (corespunzător în română lui „nici” nerepetat), care se folosește cu "pas" în propoziție. La timpurile simple urmează după "pas" ("Îl ne vient pas non plus „Nici el nu vine”), dar la cele compuse - dupa participiul trecut: "Îl n’est pas venu non plus „Nici el n-a venit”. În propoziție negativă, acelasi adverb poate avea locuri și sensuri diferite în funcție de partea propoziției la
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
plus" (corespunzător în română lui „nici” nerepetat), care se folosește cu "pas" în propoziție. La timpurile simple urmează după "pas" ("Îl ne vient pas non plus „Nici el nu vine”), dar la cele compuse - dupa participiul trecut: "Îl n’est pas venu non plus „Nici el n-a venit”. În propoziție negativă, acelasi adverb poate avea locuri și sensuri diferite în funcție de partea propoziției la care se referă negația: "Îl n’est toujours pas d’accord" „Tot nu e de acord” (negație
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]