65,457 matches
-
cu o densitate de suprafață de 15 - 20 kg/m2 realizează o izolare fonica de 24 - 26 dB. Datorită porozității sale, lemnul este un conductor slab de căldură, prin urmare este foarte potrivit că izolare termică. Molidul are o conductivitate termică de 0.22 W / mK (pentru comparație betonul are 0,69 W / mK), iar plăcile izolatoare - 0.14 W / mK sau mai mică. Plăcile aglomerate poroase ajung la 0.05 W / mK. Conductibilitate termică crește cu conținutul de umiditate și
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
izolare termică. Molidul are o conductivitate termică de 0.22 W / mK (pentru comparație betonul are 0,69 W / mK), iar plăcile izolatoare - 0.14 W / mK sau mai mică. Plăcile aglomerate poroase ajung la 0.05 W / mK. Conductibilitate termică crește cu conținutul de umiditate și densitatea materialului. Capacitatea termică la lemn este de aproximativ patru ori mai mare decât la fier. Expansiunea termică poate fi neglijată în practică la lemn, deoarece aceasta va fi compensată de contracția la uscare
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
W / mK (pentru comparație betonul are 0,69 W / mK), iar plăcile izolatoare - 0.14 W / mK sau mai mică. Plăcile aglomerate poroase ajung la 0.05 W / mK. Conductibilitate termică crește cu conținutul de umiditate și densitatea materialului. Capacitatea termică la lemn este de aproximativ patru ori mai mare decât la fier. Expansiunea termică poate fi neglijată în practică la lemn, deoarece aceasta va fi compensată de contracția la uscare. Descompunerea termică lemnului începe la temperaturi de pește 105 °C
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
14 W / mK sau mai mică. Plăcile aglomerate poroase ajung la 0.05 W / mK. Conductibilitate termică crește cu conținutul de umiditate și densitatea materialului. Capacitatea termică la lemn este de aproximativ patru ori mai mare decât la fier. Expansiunea termică poate fi neglijată în practică la lemn, deoarece aceasta va fi compensată de contracția la uscare. Descompunerea termică lemnului începe la temperaturi de pește 105 °C; la 200 °C este foarte mult accelerată și atinge cota maximă la 275 °C.
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
cu conținutul de umiditate și densitatea materialului. Capacitatea termică la lemn este de aproximativ patru ori mai mare decât la fier. Expansiunea termică poate fi neglijată în practică la lemn, deoarece aceasta va fi compensată de contracția la uscare. Descompunerea termică lemnului începe la temperaturi de pește 105 °C; la 200 °C este foarte mult accelerată și atinge cota maximă la 275 °C. O degradare termică a lemnului poate să apară în timpul expunerii prelungite la temperaturi mai mici de 100 °C.
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
neglijată în practică la lemn, deoarece aceasta va fi compensată de contracția la uscare. Descompunerea termică lemnului începe la temperaturi de pește 105 °C; la 200 °C este foarte mult accelerată și atinge cota maximă la 275 °C. O degradare termică a lemnului poate să apară în timpul expunerii prelungite la temperaturi mai mici de 100 °C. Punctul de aprindere al lemnului este între 200 și 275 °C. În absență oxigenului se poate produce piroliza. Lemnul se formează din cambiu, situat între
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
ficatului. Acetaldehida este toxică atunci când este aplicată pentru perioade prelungite. Este o substanță iritantă, probabil cancerigenă. Acesta este un poluant atmosferic rezultat din ardere, cum ar gazele emise de automobile și fumul de tutun. De asemenea, este creat prin degradarea termică a polimerilor în industria de prelucrare a maselor plastice. Acetaldehida, în mod normal, se descompune în corpul uman, dar s-a dovedit că șoarecii o elimină prin urină, deci nu descompune în orice condiții.
Acetaldehidă () [Corola-website/Science/305923_a_307252]
-
energie proprie sau străină, pentru producerea forței de tracțiune necesară la remorcare, fără ca vehiculul să transporte sarcini utile. Drept sursă de energie proprie se folosește arderea combustibililor. Locomotivele pot fi cu ardere externă, de exemplu a cărbunilor, folosind ca agent termic aburul în mașini cu abur, sau cu ardere internă, de exemplu a combustibililor lichizi, în motoare diesel. Drept sursă de energie externă se folosește curentul electric, preluat dintr-o rețea de alimentare. Are ca sursă de energie primară arderea lemnului
Locomotivă () [Corola-website/Science/305960_a_307289]
-
cu 100 USD Printe compușii cunoscuți ai curiului se numără: Curiul are puține aplicații în practică, el fiind luat în considerare ca și combustibil pentru generatoare termoelectrice cu radioizotopi. Un gram de Cm poate genera aproximativ 122 W de energie termică; timpul său de înjumătățire relativ scurt îl face însă nepotrivit ca sursă de energie pe termen lung. Cm este precursorul plutoniului 238, care reprezintă cel mai uzual combustibil pentru GTR-uri . Cm este folosit ca sursă de radiație α în
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
există necesitatea de a monta utilajul de iluminat. Instituțiile publice sunt dotate cu sisteme de încălzire autonome, care utilizează combustibil solid. Gimnaziul este dotat cu un sistem de încălzire centralizat care a fost reconstruit în anul 2005, prin reamplasarea centralei termice în subsolul edificiului. Anterior centrala termică era amplasată la o distanță de 50 m de edificiului, ce era un factor a pierderilor de energie. Pentru anul 2009 sunt planificate 90 mii lei din bugetul local de nivelul I pentru proiectarea
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
de iluminat. Instituțiile publice sunt dotate cu sisteme de încălzire autonome, care utilizează combustibil solid. Gimnaziul este dotat cu un sistem de încălzire centralizat care a fost reconstruit în anul 2005, prin reamplasarea centralei termice în subsolul edificiului. Anterior centrala termică era amplasată la o distanță de 50 m de edificiului, ce era un factor a pierderilor de energie. Pentru anul 2009 sunt planificate 90 mii lei din bugetul local de nivelul I pentru proiectarea centralei termice, care va utiliza în calitate de
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
subsolul edificiului. Anterior centrala termică era amplasată la o distanță de 50 m de edificiului, ce era un factor a pierderilor de energie. Pentru anul 2009 sunt planificate 90 mii lei din bugetul local de nivelul I pentru proiectarea centralei termice, care va utiliza în calitate de combustibil gazul natural. Primăria, grădinița, punctul medical se încăzesc cu sobe. Sectorul individual este de asemenea dotat cu sisteme de încălzire prevăzute pentru utilizarea combustibilului solid. Salubrizarea localității se efectuază in perioada de primăvara-toamna, când din
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
de vedere cristalin, trihidrura de berkeliu are cristale hexagonale, iar bihidrura are cristale cubice. Alte câteva săruri de berkeliu sunt cunoscute, printre care se numără și oxisulfura de berkeliu (BkOS) și azotatul hidratat (), clorura (), sulfatul () și oxalatul de berkeliu (). Descompunerea termică la 600 °C a într-o atmosferă de argon (ce ajută la evitarea oxidării la ) produce cristalele ortorombice cu fețe centrate ale oxisulfatului de berkeliu cu valență trei (). Acest compus este stabil termic la cel puțin 1000 °C întro atmosferă
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
clorura (), sulfatul () și oxalatul de berkeliu (). Descompunerea termică la 600 °C a într-o atmosferă de argon (ce ajută la evitarea oxidării la ) produce cristalele ortorombice cu fețe centrate ale oxisulfatului de berkeliu cu valență trei (). Acest compus este stabil termic la cel puțin 1000 °C întro atmosferă neutră. Cel mai ’’longeviv’’ izotop al berkeliului este Bk și are un timp de înjumătățire de 1380 de ani. Prin urmare, toate nucleele primordiale ale berkeliului, prezente în scoarța Pământului încă din timpul
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
București. După Revoluția din decembrie 1989, Petru Lificiu a lucrat ca inginer șef energetic la Complexul de Industrializare a Cărnii Glina - București (1990-1991), director la SC LPV Proiect Consult SRL, cu activitate în Germania, având contracte de lucrări în instalații termice și de gaze în uzinele: BMW - München, Mercedes - Stuttgart Untertürkheim, AUDI - Ingolstadt (1991-1995) și apoi director general al societății române-germane HIT ROM GmbH - Partener Tehnic al firmei Buderus în România (1995-2000). Între anii 1998-2002, a efectuat studii de doctorat la
Petru Lificiu () [Corola-website/Science/305284_a_306613]
-
în domeniul energetic privind încheierea capitolului 14, Energie, de aderare la UE, acordului de finanțare cu FMI, încheiat cu succes în 2003 precum și contractele de creditare cu Banca Mondială, privind restructurarea sectorului energetic în domeniul producției de energie electrică și termică, soldat cu Acordul de creditare pentru energie termică în valoare de 3,6 mrd. dolari, contractul de 115 mio. dolari, privind retehnologizarea unor stații de transformare a energiei electrice și de dezvoltare îi interconectare a rețelelor de transport a energiei
Iulian Iancu () [Corola-website/Science/305315_a_306644]
-
de aderare la UE, acordului de finanțare cu FMI, încheiat cu succes în 2003 precum și contractele de creditare cu Banca Mondială, privind restructurarea sectorului energetic în domeniul producției de energie electrică și termică, soldat cu Acordul de creditare pentru energie termică în valoare de 3,6 mrd. dolari, contractul de 115 mio. dolari, privind retehnologizarea unor stații de transformare a energiei electrice și de dezvoltare îi interconectare a rețelelor de transport a energiei electrice în cadrul Transelectrica și de realizare a platformei
Iulian Iancu () [Corola-website/Science/305315_a_306644]
-
CF industriale, etc, în toată această perioadă, a întocmit, prezentat și publicat lucrări științifice. A obținut în anul 2000 la Universității Politehnica Timișoara, titlul științific de doctor inginer în specialitatea Știință și ingineria materialelor cu teza "Cercetări privind influență tratamentelor termice asupra comportării structurilor sudate cu grad ridicat de solicitare”. A urmat stagii de perfecționare: -1984 Cursuri CEPECA pentru Pregătirea cadrelor de specialitate, Metode de organizarea și conducere a producției cu diplomă -1987 Curs de perfecționare Centrul de Organizare și Cibernetică
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
grafitul formează noduli compacți în loc de fulgi pentru a forma fierul ductil). Oxidul de ytriu e de asemenea folosit în ceramică și sticlă, deoarece are un punct de topire ridicat, și dă acestor materiale o rezistență la șoc crescută și dilatare termică scăzută. De aceea, e folosit în obiectivele aparatelor de fotografiat. Izotopul radioactiv ytriu-90 e folosit în medicamente ca octreotidul de ytriu Y 90-DOTA-tv3 și tiuxetanul ibritumobab de ytriu Y 90 pentru tratamentul diverselor cancere, incluzând limfomul, leucemia și cancerul ovarian
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
vitale fără a lua mâna de pe controale) - și capacitatea de a transmite date de cercetare în timp real. În privința sistemelor de armament, elicopterul este dotat cu stație de avertizare radar și iluminare laser, dispersoare de ținte false radar și capcane termice; din punct de vedere ofensiv, poate folosi rachete anti-tanc, aer-aer, proiectile reactive nedirijate și tunul turelat de calibrul 20 mm. Țintele pot fi identificate de la o distanță de circa 5-6 km, ziua și noaptea; pentru atacarea țintelor se pot folosi
IAR 330 () [Corola-website/Science/303457_a_304786]
-
Arh. Ion D. Trajanescu (Ioan Traianescu) , s-a edificat într-un timp scurt, între 1935 și 1938. La construcția ei însă s-au folosit materiale ușoare, mai puțin durabile: pereți din bârne acoperiți cu tencuială pe șipci, prevăzuți cu izolații termice din stabilit (talaș de lemn și ciment). Lucrările de dulgherie și finisaje din lemn au fost executate de maistrul Gh. Todorot. Pictura în ulei a fost realizată de Gh. Eftimiu între anii 1938 și 1940. Tâmpla a fost pictată de
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
care le transporta în mușchi unde se transformă în "cistireci" - vezicule de marimea bobului de mazăre care conțin capul și un gât scurt al teniei Omul se poate infecta cu tenie dacă consumă carne, care n-a fost suficient prelucrata termic "(fiarta sau prăjită)", cu cisticerci viabili. Dacă cisticercii ajung în intestinul omului din ei se dezvoltă viermele matur. Tenia, în urma metabolismului propriu, excreta în organismul gazdei substanțe toxice, care dereglează funcțiile intestinului și provoacă intoxicarea gazdei. le-de-galbează are aspectul unei
Vierme () [Corola-website/Science/300022_a_301351]
-
caracter deluros la unul plat de câmpie În cadrul b.h. Zăbrăuți temperatura medie anula variază între un minim de 6-5 °C și un maxim de 10-11 °C, reflectându-se astfel impactul reliefului în distribuția temperaturilor (fig. 3). De astfel amplitudinea termică anuală variază între 28 °C în zona înaltă și 33 °C la câmpie, reieșind prin valorile observate gradul accentuat de continentalism al climatului bazinelor și prezența extremelor termice. Lunile cu valori termice extreme sunt iulie și februarie, luni favorabile apariției
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
-se astfel impactul reliefului în distribuția temperaturilor (fig. 3). De astfel amplitudinea termică anuală variază între 28 °C în zona înaltă și 33 °C la câmpie, reieșind prin valorile observate gradul accentuat de continentalism al climatului bazinelor și prezența extremelor termice. Lunile cu valori termice extreme sunt iulie și februarie, luni favorabile apariției valurilor de frig și căldura. Precipitațiile medii multianuale (fig. 4) variază între un minim de 500 mm în zona de câmpie și un maxim de 750 pe culmile
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
în distribuția temperaturilor (fig. 3). De astfel amplitudinea termică anuală variază între 28 °C în zona înaltă și 33 °C la câmpie, reieșind prin valorile observate gradul accentuat de continentalism al climatului bazinelor și prezența extremelor termice. Lunile cu valori termice extreme sunt iulie și februarie, luni favorabile apariției valurilor de frig și căldura. Precipitațiile medii multianuale (fig. 4) variază între un minim de 500 mm în zona de câmpie și un maxim de 750 pe culmile înalte. Acestea sunt dispuse
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]