64,281 matches
-
cele compuse - dupa participiul trecut: "Îl n’est pas venu non plus „Nici el n-a venit”. În propoziție negativă, acelasi adverb poate avea locuri și sensuri diferite în funcție de partea propoziției la care se referă negația: "Îl n’est toujours pas d’accord" „Tot nu e de acord” (negație referitoare la predicat) vs. "Îl n’est pas toujours d’accord" „Nu totdeauna e de acord” (negație referitoare la complement). Cu "ne" se formează și o construcție restrictivă, în care predicatul este
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
venit”. În propoziție negativă, acelasi adverb poate avea locuri și sensuri diferite în funcție de partea propoziției la care se referă negația: "Îl n’est toujours pas d’accord" „Tot nu e de acord” (negație referitoare la predicat) vs. "Îl n’est pas toujours d’accord" „Nu totdeauna e de acord” (negație referitoare la complement). Cu "ne" se formează și o construcție restrictivă, în care predicatul este urmat de conjuncția "que" „decât”: "Îl ne mange que des végétaux" „Nu mănâncă decât vegetale”. În
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
negație referitoare la complement). Cu "ne" se formează și o construcție restrictivă, în care predicatul este urmat de conjuncția "que" „decât”: "Îl ne mange que des végétaux" „Nu mănâncă decât vegetale”. În construcția cu "ne ... que" poate fi prezent și "pas", dar atunci sensul propoziției este cu totul diferit, adică neagă restricția: "Îl ne mange pas que des végétaux" „Mănâncă nu numai vegetale”. Fie "ne", fie "pas" poate lipsi în anumite cazuri. Se poate folosi numai "pas" într-o propoziție coordonată
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
este urmat de conjuncția "que" „decât”: "Îl ne mange que des végétaux" „Nu mănâncă decât vegetale”. În construcția cu "ne ... que" poate fi prezent și "pas", dar atunci sensul propoziției este cu totul diferit, adică neagă restricția: "Îl ne mange pas que des végétaux" „Mănâncă nu numai vegetale”. Fie "ne", fie "pas" poate lipsi în anumite cazuri. Se poate folosi numai "pas" într-o propoziție coordonată, pentru a evita repetarea predicatului: "Je connais Paris mais pas Dijon" „Parisul îl cunosc, dar
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
végétaux" „Nu mănâncă decât vegetale”. În construcția cu "ne ... que" poate fi prezent și "pas", dar atunci sensul propoziției este cu totul diferit, adică neagă restricția: "Îl ne mange pas que des végétaux" „Mănâncă nu numai vegetale”. Fie "ne", fie "pas" poate lipsi în anumite cazuri. Se poate folosi numai "pas" într-o propoziție coordonată, pentru a evita repetarea predicatului: "Je connais Paris mais pas Dijon" „Parisul îl cunosc, dar Dijonul nu”. "Pas" trebuie omis în unele propoziții formule consacrate: "și
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
poate fi prezent și "pas", dar atunci sensul propoziției este cu totul diferit, adică neagă restricția: "Îl ne mange pas que des végétaux" „Mănâncă nu numai vegetale”. Fie "ne", fie "pas" poate lipsi în anumite cazuri. Se poate folosi numai "pas" într-o propoziție coordonată, pentru a evita repetarea predicatului: "Je connais Paris mais pas Dijon" „Parisul îl cunosc, dar Dijonul nu”. "Pas" trebuie omis în unele propoziții formule consacrate: "și je ne me trompe" „dacă nu mă înșel”. "Ne" sau
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
neagă restricția: "Îl ne mange pas que des végétaux" „Mănâncă nu numai vegetale”. Fie "ne", fie "pas" poate lipsi în anumite cazuri. Se poate folosi numai "pas" într-o propoziție coordonată, pentru a evita repetarea predicatului: "Je connais Paris mais pas Dijon" „Parisul îl cunosc, dar Dijonul nu”. "Pas" trebuie omis în unele propoziții formule consacrate: "și je ne me trompe" „dacă nu mă înșel”. "Ne" sau "pas" pot lipsi facultativ și în funcție de registrul de limbă. În cel familiar, dar tot
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
végétaux" „Mănâncă nu numai vegetale”. Fie "ne", fie "pas" poate lipsi în anumite cazuri. Se poate folosi numai "pas" într-o propoziție coordonată, pentru a evita repetarea predicatului: "Je connais Paris mais pas Dijon" „Parisul îl cunosc, dar Dijonul nu”. "Pas" trebuie omis în unele propoziții formule consacrate: "și je ne me trompe" „dacă nu mă înșel”. "Ne" sau "pas" pot lipsi facultativ și în funcție de registrul de limbă. În cel familiar, dar tot mai frecvent și în cel curent vorbit, "ne
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
într-o propoziție coordonată, pentru a evita repetarea predicatului: "Je connais Paris mais pas Dijon" „Parisul îl cunosc, dar Dijonul nu”. "Pas" trebuie omis în unele propoziții formule consacrate: "și je ne me trompe" „dacă nu mă înșel”. "Ne" sau "pas" pot lipsi facultativ și în funcție de registrul de limbă. În cel familiar, dar tot mai frecvent și în cel curent vorbit, "ne" este omis: "J’ai rien dit" „N-am zis nimic”. "Pas" poate lipsi în registrul elevat după verbe precum
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
me trompe" „dacă nu mă înșel”. "Ne" sau "pas" pot lipsi facultativ și în funcție de registrul de limbă. În cel familiar, dar tot mai frecvent și în cel curent vorbit, "ne" este omis: "J’ai rien dit" „N-am zis nimic”. "Pas" poate lipsi în registrul elevat după verbe precum "pouvoir" „a putea”, "cesser" „a înceta”, "oser" „a îndrăzni”, "savoir" „a ști”: "Vous ne pouvez le nier" „Nu puteti nega această”. Particularitatea propoziției imperative cu subiectul de persoana a II-a singular
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
la indicativ sau la subjonctiv. Exemple: În cazul verbelor regente de opinie la forma negativă, există ezitare în ceea ce privește modul predicatului subordonatei. În general, daca vorbitorul își exprimă ferm opinia cu un asemenea verb, folosește indicativul în subordonată ("Je ne crois pas que c’est possible" „Nu cred că e posibil”), însă dacă exprimă și nesiguranță, atunci folosește subjonctivul: "Je ne crois pas que ce soit possible" „Nu cred să fie posibil”. Se poate folosi de asemenea subjonctivul dacă cu un verb
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
În general, daca vorbitorul își exprimă ferm opinia cu un asemenea verb, folosește indicativul în subordonată ("Je ne crois pas que c’est possible" „Nu cred că e posibil”), însă dacă exprimă și nesiguranță, atunci folosește subjonctivul: "Je ne crois pas que ce soit possible" „Nu cred să fie posibil”. Se poate folosi de asemenea subjonctivul dacă cu un verb regent de opinie frază este interogativa: "Croyez-vous que ce soit possible ?" „Credeți că e posibil?”, " Ne croyez-vous pas que ce soit
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Je ne crois pas que ce soit possible" „Nu cred să fie posibil”. Se poate folosi de asemenea subjonctivul dacă cu un verb regent de opinie frază este interogativa: "Croyez-vous que ce soit possible ?" „Credeți că e posibil?”, " Ne croyez-vous pas que ce soit possible ?" „Nu credeți că e posibil?” Locul propoziției completive directe este în general după principala, dar poate fi și înaintea acesteia. În acest caz este reluată în principala prin pronumele personal "le" cu valoare neutră și, cu
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
aș droit aux soins dentaires gratuits" „Dacă te-ai născut înainte de 1956, ai dreptul la îngrijiri dentare gratuite”. Și folosirea indicativului prezent corespunde cu cea din română dacă procesele din frază sunt situate în prezent ("Și le livre n’est pas disponible, vous n’avez qu’à le commander" „Dacă nu e disponibilă cartea, puteti s-o comândați”), dar tot indicativul prezent se folosește în franceză și dacă procesele se situează în viitor: "Și le bébé a encore de la fièvre ce
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
cu predicatul condiționalei la indicativul imperfect ("Și je gagnais au loto, j’arrêterais de travailler" „Dacă aș câștiga la loto, aș înceta să mai lucrez”). La fel se exprimă și o condiție nerealizabila în prezent: "Și l’eau n’était pas aussi froide, nous pourrions nous baigner" „Dacă apă n-ar fi așa de rece, am putea să ne scăldam”. Condiția nerealizata în trecut, care a împiedicat în trecut sau împiedica în prezent realizarea procesului din principala, se exprimă cu predicatul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
ne scăldam”. Condiția nerealizata în trecut, care a împiedicat în trecut sau împiedica în prezent realizarea procesului din principala, se exprimă cu predicatul condiționalei la indicativul mai mult ca perfect: "Și tu m’avais téléphoné plus tôt, je ne serais pas părți pour rien" „Dacă mi-ai fi dat telefon mai devreme, n-aș fi plecat degeaba”. A nu se confundă acest "și" cu cel care introduce o intrebare indirectă, aceasta nefiind o propoziție condiționala, ci completiva directă (vezi mai jos
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
si nu i se aplică regulile lui "și" condițional. Locuțiunea conjuncționala "même și" „chiar dacă” introduce o propoziție circumstanțiala concesiva, iar regulile de mai sus se aplică și predicatului acesteia: "Même și nous l’avions șu plus tôt, nous n’aurions pas pu intervenir" „Chiar dacă am fi aflat mai devreme, n-am fi putut interveni”. La fel se comportă și locuțiunea "comme și" „ca si cum”, ce introduce o propoziție circumstanțiala de mod comparativa: "Comme s’ils n’avaient pas encore assez de problèmes
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
tôt, nous n’aurions pas pu intervenir" „Chiar dacă am fi aflat mai devreme, n-am fi putut interveni”. La fel se comportă și locuțiunea "comme și" „ca si cum”, ce introduce o propoziție circumstanțiala de mod comparativa: "Comme s’ils n’avaient pas encore assez de problèmes, ils ont appris que leur chalet avait été cambriolé" „Ca si cum n-ar avea încă destule probleme, au aflat că cabană lor fusese jefuită”. În unele din aceste fraze, ordinea propozițiilor este fixă. De regulă, în acestea
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
în frază cu circumstanțiala consecutivă în care principala conține adverbele "tânt" „atât” sau "tellement" „atât de” corelate cu subordonată, dacă aceasta se plasează înaintea principalei, de regulă se omite conjuncția "que": "Îl parle tellement vite, qu’on ne le comprend pas" „Vorbește atât de repede, încât nu-l înțelegi” → "On ne le comprend pas, tellement îl parle vite" „Nu-l înțelegi, atât de repede vorbește”. În frază franceză, predicatul subordonatei nu exprimă totdeauna la fel ca în cea românească simultaneitatea, anterioritatea
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
tellement" „atât de” corelate cu subordonată, dacă aceasta se plasează înaintea principalei, de regulă se omite conjuncția "que": "Îl parle tellement vite, qu’on ne le comprend pas" „Vorbește atât de repede, încât nu-l înțelegi” → "On ne le comprend pas, tellement îl parle vite" „Nu-l înțelegi, atât de repede vorbește”. În frază franceză, predicatul subordonatei nu exprimă totdeauna la fel ca în cea românească simultaneitatea, anterioritatea și posterioritatea procesului față de cel din principala, atunci când predicatul principalei este la un
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Întrebarea parțială indirectă începe în general cu cuvântul interogativ al întrebării directe corespunzătoare: Constituie excepții întrebarea referitoare la subiectul inanimat ("Dis-moi ce qui ț’intéresse" „Spune-mi ce te interesează”) și cea referitoare la complementul direct inanimat: "Je ne comprends pas ce que tu veux" „Nu înțeleg ce vrei”. Propoziția imperativa devine în vorbirea indirectă o așa-numita „propoziție infinitivala” (vezi mai jos Exprimarea cu infinitivul a procesului subordonat). Un același verb poate subordonă două sau mai multe subordonate de același
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
sau cu subordonată având predicatul la diateza pasivă: "Îl faut qu’on fasse leș courses / Îl faut que leș courses soient faites", "Îl serait bon qu’on pose cette question / Îl serait bon que cette question soit posée". "Ne" și "pas" (în locul acestuia din urmă "plus", "jamais" sau "pas encore") preceda verbul la infinitiv prezent. Și în acest caz pot fi pronume neaccentuate între cuvintele negative și verb. Numai "nulle part" se plasează după verb. Exemple: Infitivul poate fi negat și
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Îl faut qu’on fasse leș courses / Îl faut que leș courses soient faites", "Îl serait bon qu’on pose cette question / Îl serait bon que cette question soit posée". "Ne" și "pas" (în locul acestuia din urmă "plus", "jamais" sau "pas encore") preceda verbul la infinitiv prezent. Și în acest caz pot fi pronume neaccentuate între cuvintele negative și verb. Numai "nulle part" se plasează după verb. Exemple: Infitivul poate fi negat și cu locuțiunea "non pas", pentru a fi pus
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
urmă "plus", "jamais" sau "pas encore") preceda verbul la infinitiv prezent. Și în acest caz pot fi pronume neaccentuate între cuvintele negative și verb. Numai "nulle part" se plasează după verb. Exemple: Infitivul poate fi negat și cu locuțiunea "non pas", pentru a fi pus în opoziție cu alt infinitiv: "Îl aurait fallu non pas rouler toute la nuit, mais s’arrêter un peu et continuer à l’aube" „Ar fi trebuit nu să călătorim toată (cu mașina) noptea, ci să
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
caz pot fi pronume neaccentuate între cuvintele negative și verb. Numai "nulle part" se plasează după verb. Exemple: Infitivul poate fi negat și cu locuțiunea "non pas", pentru a fi pus în opoziție cu alt infinitiv: "Îl aurait fallu non pas rouler toute la nuit, mais s’arrêter un peu et continuer à l’aube" „Ar fi trebuit nu să călătorim toată (cu mașina) noptea, ci să ne oprim puțin și să continuăm în zori” La infinitiv trecut, "pas" poate fi
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]