6,499 matches
-
aceasta din urmă fiind considerată o artă a suferinței și a purificării în viziunea artistei, întâlnită în special la acționiștii vienezi din anii ’60. Spre deosebire de pildă de performanțele lui Chris Burden, în care artistul a cerut unui prieten să-l împuște în braț („Shoot”, 1971Ă sau ale Ginei Pane, artista care își mutilează corpul în sensul socializării unui ritual simbolic („Azione sentimentale”, 1973Ă, Orlan nu urmărește salvarea spiritualizată prin durere. Performările sale sunt autoportrete vii, mutante, desfigurări ale feței în scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pentru efectuarea lor) sau complexe (cînd cer așa ceva). ¶Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și ACT, PARCURS NARATIV. proiecție în viitor [flashforward]. O PROLEPSĂ; o ANTICIPARE. Termenul se folosește frecvent în legătură cu narațiunea cinematică (Și caii se împușcă, nu-i așa?). ¶Chatman 1978; Prince 1982. Vezi și NOTIFICARE PREALABILĂ, ANACRONIE, ORDINE. prolepsă [prolepsis]. O ANACRONIE avansînd către viitor în legătură cu momentul "prezent"; o evocare a unui eveniment sau a mai multor evenimente care vor avea loc după momentul "prezent
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nu înseamnă că trebuie să-și revizuiască atitudinea, ci mai degrabă că este obligat să-și asume deciziile, chiar dacă (și mai ales dacă) ele coincid cu ceea ce alții așteaptă de la el. Pușca are și o semnificație de pedeapsă. Vinovații sunt împușcați. Se poate deci ca în visele respective să fie evidențiată culpabilitatea, fondată sau nu, simțită de către persoana în cauză. Secure Securea exprimă separarea directă și brutală, dar necesară pentru înălțarea spirituală a omului. Ea rupe pentru a elibera sau pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a fost pusă la cale de comuniștii locali, se trece la o sălbatecă represiune, care se desfășoară în forma următoare: În dimineața zilei de 23 octombrie 1941, apar pe străzile și piețele Odessei primii spânzurați, iar pe străzi oamenii sunt împușcați la întâmplare, astfel că în acea dimineață sunt executați cca. 5.000 de oameni. La ora prânzului, execuțiile încetează, însă jandarmii și poliția încep să adune mii și zeci de mii de oameni, pe care îi închid în marea închisoare
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și late de aproximativ 10- 15 metri. Deținuții - copii, femei, bătrâni și bolnavi, de toate vârstele - sunt scoși din închisoare, încolonați și mânați ca vitele către abator, spre aceste magazii. În timpul transportului, mulți dintre cei încolonați cădeau și erau imediat împușcați de către jandarmi, astfel ca drumul de la închisoare până la locul de execuție, lung de cc. 3 km., era presărat cu cadavrele copiilor, femeilor și bolnavilor. - 39 Primul lot adus la locul execuției, compus din 40-50 de inși, strânși legați cot la
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
foc se înălțau spre cer, cei dinăuntru, deveniți torțe vii, se cățărau pe pereți, ajungeau chiar la acoperiș, încercând să se salveze, dar erau imediat impuscați de jandarmi. Unii reușind să ajungă la ferestre, se rugau de soldați să-i împuște, indicându-le cu mâna locul la frunte sau la inimă, însă, în momentul când vedeau arma țintită asupra lor, nu aveau tăria să privească moartea în față și își dădeau drumul iarăși în mijlocul focului ucigător, pentru că după câteva secunde să
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
până la sfârșitul ocupației. Nu există nicio aluzie la faptul că majoritatea celor împușcați, spânzurați și arși de vii erau evrei. Represaliile de la Odessa, în timpul cărora “mase de cetățeni - bărbați și femei, copii și bătrâni” - au fost arși de vii și împușcați în depozitele de praf de pușcă (silozurile de cereale de la Dalnic) lânga aeroport, pe autostradă, sunt menționate fără cea mai mică referință la explozia Cartierului general al armatei române, care, se pare, a fost executată de NKVD. Din punct de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
sau executat 15.000-20.000 de oameni” 1 Jean Ancel, Op. cit., p. 260; - 48 Totodată, trebuie menționat și faptul că autoritățile române au predat germanilor peste 3000 de evrei, pentru cei 15 morți ai lor, pe care aceștia i-au împușcat și îngropat într-un șanț anticar, din afara Odessei 1. La începutul anului 1942, din ordinul aceluiași guvernator, alte zeci de mii de evrei din Odessa, rămași în viață, după represalii, au fost mutați în județul Berezovka. Deportarea s- a făcut
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
mult.” Documentele germane confirmă că diviziile române, nu cele germane, au fost cele care au dus greul, în timpul operațiunii Uranus. Mii de români au fost făcuți prizonieri, încolonați și trimiși în marș în lagăre. Mulți dintre ei au fost, însă, împușcați de ostașii Armatei Roșii, contrar Convenției de la Geneva 1. Armata 6 germană, alături de Divizia 1 cavalerie și Divizia 20 infanterie române, au rămas în Stalingrad, înconjurate de Armata Roșie, cu ordinul de a rezista până la ultimul om. România a avut
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a fost pusă la cale de comuniștii locali, se trece la o sălbatecă represiune, care se desfășoară în forma următoare: În dimineața zilei de 23 octombrie 1941, apar pe străzile și piețele Odessei primii spânzurați, iar pe străzi oamenii sunt împușcați la întâmplare, astfel că în acea dimineață sunt executați cca. 5.000 de oameni. La ora prânzului, execuțiile încetează, însă jandarmii și poliția încep să adune mii și zeci de mii de oameni, pe care îi închid în marea închisoare
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și late de aproximativ 10- 15 metri. Deținuții - copii, femei, bătrâni și bolnavi, de toate vârstele - sunt scoși din închisoare, încolonați și mânați ca vitele către abator, spre aceste magazii. În timpul transportului, mulți dintre cei încolonați cădeau și erau imediat împușcați de către jandarmi, astfel ca drumul de la închisoare până la locul de execuție, lung de cc. 3 km., era presărat cu cadavrele copiilor, femeilor și bolnavilor. Primul lot adus la locul execuției, compus din 40-50 de inși, strânși legați cot la cot
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
foc se înălțau spre cer, cei dinăuntru, deveniți torțe vii, se cățărau pe pereți, ajungeau chiar la acoperiș, încercând să se salveze, dar erau imediat impuscați de jandarmi. Unii reușind să ajungă la ferestre, se rugau de soldați să-i împuște, indicându-le cu mâna locul la frunte sau la inimă, însă, în momentul când vedeau arma țintită asupra lor, nu aveau tăria să privească moartea în față și își dădeau drumul iarăși în mijlocul focului ucigător, pentru că după câteva secunde să
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
până la sfârșitul ocupației. Nu există nicio aluzie la faptul că majoritatea celor împușcați, spânzurați și arși de vii erau evrei. Represaliile de la Odessa, în timpul cărora “mase de cetățeni - bărbați și femei, copii și bătrâni” - au fost arși de vii și împușcați în depozitele de praf de pușcă (silozurile de cereale de la Dalnic) lânga aeroport, pe autostradă, sunt menționate fără cea mai mică referință la explozia Cartierului general al armatei române, care, se pare, a fost executată de NKVD. Din punct de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
luate de la persoanele cu care am vorbit sau executat 15.000-20.000 de oameni” Totodată, trebuie menționat și faptul că autoritățile române au predat germanilor peste 3000 de evrei, pentru cei 15 morți ai lor, pe care aceștia i-au împușcat și îngropat într-un șanț anticar, din afara Odessei. La începutul anului 1942, din ordinul aceluiași guvernator, alte zeci de mii de evrei din Odessa, rămași în viață, după represalii, au fost mutați în județul Berezovka. Deportarea s- a făcut cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
mult.” Documentele germane confirmă că diviziile române, nu cele germane, au fost cele care au dus greul, în timpul operațiunii Uranus. Mii de români au fost făcuți prizonieri, încolonați și trimiși în marș în lagăre. Mulți dintre ei au fost, însă, împușcați de ostașii Armatei Roșii, contrar Convenției de la Geneva. Armata 6 germană, alături de Divizia 1 cavalerie și Divizia 20 infanterie române, au rămas în Stalingrad, înconjurate de Armata Roșie, cu ordinul de a rezista până la ultimul om. România a avut cele
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
evaluare a situației educativ-sociale din Statele Unite, în care se afirmă că astăzi copiii americani sunt obsedați de consum, egoiști, lipsiți de orice deschidere către Celălalt, violenți. Pornind de la șocantul masacru de la liceul din Littleton, în care adolescenți „de familie” au împușcat cu sinistră premeditare colegi și profesori (în Germania, cartea a fost discutată de comunitariștii locali - Kommunitarier - după incidentul similar de la gimnaziul din Erfurt), Etzioni condamnă abdicarea societății americane de la misiunea sa educativă și cheamă la o reintroducere a valorilor ca
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
oriunde, eventual un poem precum Capodopera cinematografică din volumul cu același titlu (1999): „intrăm să vedem capodopera în timp ce afară / se pregătește alt film// desigur o altă capodoperă din ghemul negru / pentru a nu ne schimba țelurile/ de la cincisprezece ani// au împușcat fiara prea aproape/ de locul simulării// lumina dintre coapse nu poate fi compromisul// au gândit o magmă mult mai fierbinte pentru zilele/notate undeva// se rezolvă numai criza petrolului / numai centru de greutate al timpului/ acceptă două ființe// numai Christ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
solicitant. Spectatorul de film își suspendă voluntar incredulitatea, asimilând convenția cu care laureatul Nobel pentru fizică Niels Bohr, la ieșirea din sala de cinema, potrivit unei anecdote care circula printre fizicieni, nu se putea împăca : Ca un om să fie împușcat în piept și glonțul să se oprească într- o Biblie, este posibil. Ca același să se prăbușească apoi într-o prăpastie, agățându-se în ultima clipă de un jnepeniș, iarăși e posibil, deși cu probabilitate redusă. Faptul că bidiviul rămas
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de soț și obligată să cânte pentru invadatori. Rușii sunt prezentați caricatural, ca niște brute demonice. Întruchiparea răului roșu absolut este o femeie NKVD, Luba, costumată într- o rubașcă de mătase, de culoare probabil roșie, care nu ezită să- l împuște pe comisarul intelectual șovăielnic Serghei. Filmul se încheie apoteotic cu eliberarea Basarabiei de către trupele române aliate cu cele naziste și fasciste. Un bun antrenament „invers” pentru propaganda procomunistă care va sufoca filmele românești peste câțiva ani. 1947-1960 Evoluții politice Dictatura
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Războiul de independență 1877, Răscoala țăranilor 1907, Războiul mondial 1917 și varsă totul în grevele muncitorești conduse de comuniști în anii ’30, pregătind momentul 23 August 1944. Gornistul de pe redută, care nu dă înapoi în fața turcilor, e un protocomunist. Țăranul împușcat de armată, soldatul ucis de propriul ofițer-burjui, la fel. Relația cu Rusia Sovietică, binefăcătoare a României, e din nou marcată clar. Dar între Mitrea Cocor și Nepoții gornistului s-a întâmplat ceva : tovarășul Stalin a încetat din viață. Prin urmare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe care ea le pasează „unchiului” spion Stavrescu (eternul „dușman al poporului”, Fory Etterle). Totuși, în ultima clipă, Mihu își dă seama ce- a făcut și își pune colegii pe urmele spionilor. Dar pentru rătăcirea lui plătește cu viața, fiind împușcat de unul de-ai lui Stavrescu. Femeie, băutură, depreciere morală, greșeală tragică, iată ceva ce eroul pozitiv nu mai cunoscuse în cinepropaganda românească. Cu Alarmă în munți, realismul nesocialist mai face un pas în terenul advers. Există în el, după
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de sânge, ochelari sparți, o fotografie luată de vânt, niște ceață). Deci care este rezumatul acestui film-pildă ? Intelectualul Vladimir, chemat sub arme în războiul care va duce la crearea României Mari, refuză să se alăture militarilor activiști socialiști, mai mult, împușcă un socialist care tocmai dezerta. După care, întors de pe front, își pierde mințile delirând socialist, obsedat fiind de împușcarea lui Serdici. Deși află tragica poveste care l- a dus pe tatăl său la balamuc, deși comuniștii îi trimit pe toate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ecranul românesc. Toate situațiile ulterioare în care Pavel Stoian este nedrept, autoritarist, crud, distrugător sunt amortizate de amintirea minunatei vulnerabilități sentimentale. „Sentimentalnîi celovek”, cum îl calificase în mod perfid Miron Constantinescu pe Dej în fața lui Stalin pentru că încă n- o împușcase pe Ana Pauker. Titus Popovici relatează cum Ceaușescu, după ce a văzut filmul, i-a spus : „L-ai menajat pe Dej, puteam să-ți dau date să-l faci rău de tot”. Bandiții baricadați în fabrica în flăcări l-au luat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propaganda trăiește într-un spațiu- timp special, caracterizat prin mișcare continuă, absența tăcerii și prezența permanentă a „mesajului”. Dacă aceste caracteristici sunt diminuate sau înlăturate, propaganda se topește în țesutul cinematografic. După secvențe tipice, în care ilegaliștii se agită, conspiră, împușcă și sunt împușcați de Siguranță și Gestapo, Carabăț și Vaeni pun o lupă pe firul narativ, dilată spațiul și timpul filmice. Tipograful Victor se autoclaustrează în încăperea zidită, fără identitate - pulsul secvențelor din acest spațiu scade dramatic, contemplare, reverie, căderi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un spațiu- timp special, caracterizat prin mișcare continuă, absența tăcerii și prezența permanentă a „mesajului”. Dacă aceste caracteristici sunt diminuate sau înlăturate, propaganda se topește în țesutul cinematografic. După secvențe tipice, în care ilegaliștii se agită, conspiră, împușcă și sunt împușcați de Siguranță și Gestapo, Carabăț și Vaeni pun o lupă pe firul narativ, dilată spațiul și timpul filmice. Tipograful Victor se autoclaustrează în încăperea zidită, fără identitate - pulsul secvențelor din acest spațiu scade dramatic, contemplare, reverie, căderi în amintire, în vreme ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]