7,767 matches
-
eram plin de entuziasm, cu inima mișcată de priveliștea acestei naturi în sărbătoare, simțeam curgându-mi fierbinte sângele prin vine, simțeam în pieptu-mi marea bucurie a vieței. Cine însă se bucura și se răsfăța mai mult în roua dimineței pe întinsele miriști ce răsunau de cântecul pitpalacului, era Milord sau Milordachi, cum îl dezmierdau copiii, copil nebunatic și el, care alerga, sălta, făcea roți în jurul meu, scormolea 152 fiecare tufă, strănuta, iar alerga, iar făcea roți și tot așa la nesfârșire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
părechi de plămâni și o sută de picioare. Dar momentul cel mai mișcător era când deodată rămânea el trăsnit ca de fulger cu ochii holbați, ațintiți în pământ, cu-n picior în aer, cum îl apuca vremea, cu coada dreaptă, întinsă, a cărei vârf se mișca ritmic după bătăile inimii lui. Atunci un curent magnetic se stabilea între câne și mine și emoțiunea ce-l cuprindea în fața sălbătăciunei tupilate, se repercuta cu aceeași putere și în inima mea. Pil!... strigam eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
toate ghidușiile lui, care când mă înduioșau, când îmi stârneau râsul, aș putea să umplu un volum întreg, dar trebuie să reiau firul întrerupt al istorisirei mele. Ziceam, deci, că într-o frumoasă dimineață din luna august eram pe-o întinsă miriște de pe moșia Spătăreștii. O adevărată Californie, miriștea ceea. La fiecare pas sărea câte o prepeliță. Pil!... P..a..a..c!... Torba se umplea văzând cu ochii. Pe la oarele 10, când soarele ridicat de câteva suliți se încălzise din cale-afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cele mai plăcute pentru un vânător care a calcat chilometri întregi prin arșița soarelui și a mers mai ales în plin, sunt acele de la masă. Parcă ai conștiința că meriți să mănânci bine, fiindcă te-ai purtat bine. Pe masa întinsă, încarcată cu felurite mezeluri, ne așteptau două tacâmuri: unul pentru Millu, și altul pentru mine, căci familia de gazdă era în ziua aceea absentă din Spătărești. Acolo, așăzat îndemânatec pe jilț, la lumina unui mare candelabru, dinaintea unor farfurii pline
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tot atât de nesfârșită, de nepotolită, cu aceleași porniri capricioase, cu aceleași adâncuri de inimi și de suflete ca și fundurile nesondabile ale mărei. Alteori urmăream în depărtări, între cer și apă, bărcile ce se zăreau ca niște paseri albe cu aripile întinse sau vapoarele, adevărați monștri plutitori, cari, suflând din greu, brăzdau marea lăsând în urmă-le o cărare de fum în aer, și o altă cărare de diamante în apă. Așa îmi petreceam zilele la Ostanda. Am uitat să spun că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în urmă, ea te ajunge; de-i înainte, tu o ajungi. Această tristă veste a făcut o impresiune enormă în tot cuprinsul orașului. Doxachi Hurmuzachi nu era un om ordinar. Descendent al unei familii vechi boierești, el poseda o cultură întinsă, o inteligență superioară și o mare avere funciară în ducatul Bucovinei. Era deputat în Reichstagul din Viena și un filoromân dintre cei mai ardenți. Ziarul băilor din Ostanda a ieșit în dimineața aceea cu numele lui Eudoxiu de Hurmuzachi încadrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aeriane. În sfârșit, după vreo șapte oare de călătorie prin această neasemanată panoramă, am ajuns în vîrful muntelui Furca, pe șoseaua artistic construită care face nenumărate șerpuituri, și acolo ne-am oprit dinaintea unui otel unde am găsit o masă întinsă, care aștepta oaspeții ce trebuiau să sosească din diferite direcțiuni. În adevăr, puțin după noi veniră alte diligenți dinspre St. Gothard, dinspre acul206 des Quatre-Cantons și de pe aiurea, din care se scoborâră o sumă de bărbați și femei, foarte puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
luni, și totuși cu câtă plăcere am revenit în țară, de unde parcă lipsisem trei veacuri. Cu ce bucurie am întâlnit la hotar primul soldat pământean stând cu pușca de pază, cu ce mulțumire mi-am preumblat din nou ochii pe întinsa câmpie românească, unde poți respira în voie și trăi încă în larg. Ah! Cât de mult înțeleg acum pe bieții tineri ardeleni care, luați la oaste și duși în țări departate, mureau de dor de-acasă cântând doina din fluier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cum funcționează acest mecanism, am să recurg la o analogie, citând o poveste, la propriu. Cică vulpea a invitat la ospăț pe vecinul cocostârc. A pus pe masă o mâncare bună, Îmi imaginez pui, dar de baltă, Într’o strachină Întinsă, din care cocostârcul, cu ciocul său lung, nu putea culege nimic; În schimb vulpea, cu botul scurt, a lempăit totul. Scena s’a repetat, de data aceasta acasă la cocostârc, eroul fiind un ulcior, din care botul scurt al vulpii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu putea culege nimic; În schimb vulpea, cu botul scurt, a lempăit totul. Scena s’a repetat, de data aceasta acasă la cocostârc, eroul fiind un ulcior, din care botul scurt al vulpii nu putea apuca nimic. Să traducem: strachina, Întinsă, adică joasă, e un mediu cu potențial redox scăzut, din care, deși bogat Înzestrat, nu se poate Înfrupta decât organismul cu potențial redox pe potrivă, mic, adică vulpea cu botul scurt, mai precis animalul. Ulciorul, Înalt, e un mediu cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cert negativ, se datorează altor proprietăți: aceea de a nu se amesteca cu apa și de a avea o densitate mai mică decât aceasta. Ca urmare, el se Întinde pe suprafața apei Într’o peliculă extrem de subțire și, În consecință, Întinsă (o tonă de petrol poate acoperi 12 km2). Și, fiind impermeabilă, această peliculă separă apa de atmosferă Întrerupând relațiile dintre ele. Ca urmare, sunt afectate ambele segmente ale biocenozei ce populează apa. Autotrofele, adică plantele, vor suferi În curând de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Caracterul social al teoriei pedagogice elaborate de Mehedinți provenea atît din premisele etnografice ale ideilor sale, cît și din perspectiva pe care a adoptat-o în formularea scopului educației. Deși pornea de la date generale etnografice, valabile pentru spații geografice foarte întinse, Mehedinți a reușit să releve una din principalele slăbiciuni ale școlii românești și contemporane lui caracterul excesiv teoretic și să propună o soluție pentru restructurarea sistemului de instrucție și educație organizarea unei școli al cărei ax principal să-l constituie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Dumnezeu, Renașterea a pierdut omul însuși" (7, p. 34). Cu un astfel de conținut, neotomismul speră să-și atingă obiectivele atît în planul educației intelectuale, cît și morale. Dintre toate curentele filosofice și pedagogice contemporane, acesta dispune de cea mai întinsă rețea de școli mai ales secundare și profesionale (se observă că se are în vedere vîrsta cea mai propice pentru formarea concepției despre lume). Au fost create societăți pedagogice neotomiste, ordine călugărești pentru problemele educației, un Centru de studii pedagogice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
veacul al XIV-lea, la curtea voievozilor noștri, o viață umilă, modestă, de țărani păstori și plugari, așa cum s-a crezut, plecânduse de la idei preconcepute, atâta vreme, ci tot fastul și strălucirea unei societăți de nobili, de boieri cu proprietăți întinse și cu legături puternice atât cu feudalii dinastiei angevine, cât și cu Bizanțul și imitatorii acestuia din urmă, cu «țarii» sârbi și bulgari”. </citation> Ce a marcat destinul țărilor române, pe planul mentalității artistice? Lupta între tradiție și inovație, între
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
Dunării România are multe bogății și frumuseți naturale, munți falnici cu păduri bogate și minunate, cu animale și păsări rare, cu râuri cristaline, cu lacuri neobișnuit de frumoase situate la mari altitudini, cu un minunat litoral la Marea Neagră, cu câmpii întinse și roditoare care ar putea hrăni toată Europa, cu zăcăminte mari de petrol, cărbune, aur și sare. Chiar dacă în ultimii zeci de ani bogătiile și frumusețile României au fost mai mult jefuite decât exploatate cu folos, România rămâne o țară
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mult jefuite decât exploatate cu folos, România rămâne o țară frumoasă și bogată. Una dintre cele mai frumoase și mai pitorești locuri din România este însă fără îndoială, Delta Dunării. Cuprinsă între cele trei brațe: Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe, întinsă practic de la Balta Brăilei până la Marea Neagră, este un muzeu viu de frumusețe de imagine, de bogăție de plante, pești, păsări și animale. Eu am ajuns în Delta Dunării mânat de lipsuri materiale, având soția grav bolnavă la Institutul de Medicină
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de munți și de dealuri, regiunea posedă relativ puține suprafețe agricole fertile, cu excepția văii Dunării, inclusiv teritoriul României actuale și două din Iugoslavia Slavonia și Vojvodina. Văile Mariței și cea a rîului Shkumbî sînt și ele zone agricole bogate. Cu întinsele lor păduri și pășuni, munții oferă desigur și ei elemente de sprijin pentru populație. Zăcămintele minerale erau exploatate încă de pe vremea romanilor, dar nu la fel de intensiv ca în zilele noastre. Harta 1. Harta reliefului Balcanilor Situată strategic la convergența Asiei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ales în Atica, Pelopones și în Ionia din vestul Anatoliei. Fiecare dintre acestea era alcătuit din cetatea propriu-zisă și din teritoriul din jurul acesteia, cele mai importante fiind Atena, Sparta, Teba și Corint. Unele dintre ele, în special Atena, au fondat întinse imperii maritime. Fiecare se bucura de atributele unui stat suveran, aveau relațiile lor externe și declarau independent războaie. Ele au avut puterea să coopereze în secolul al cincilea î.e.n., atunci cînd au avut de înfruntat amenințarea atacurilor perșilor, dar s-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
necesară subzistenței cailor și vitelor lor, urmînd deci marile căi deja descrise. Deplasarea era, vrînd-nevrînd, lentă, invadarea și ocuparea unor teritorii putea dura decenii. Unele dintre aceste triburi, cum au fost hunii și mongolii, efectuau raiduri, cucerind și prădînd regiuni întinse și văzîndu-și apoi de drum. Spre deosebire de ei, slavii, maghiarii și bulgarii au rămas și au întemeiat așezări. Ei fie au cucerit și au asimilat populația autohtonă, fie și-au pierdut identitatea și s-au amestecat cu societățile locale. Firește că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lor. E posibil ca Ioniță Kaloiannes să fi fost asasinat de propriii lui comandanți. Imperiul renăscut a atins apogeul în timpul domniei lui Ioan Asan (1218-1241); deținînd iar statutul de putere balcanică majoră, statul bulgar avea în posesie un teritoriu foarte întins. Dar situația nu era deloc stabilă. În timpul domniilor care au urmat, imperiul s-a dezmembrat; nobilii războindu-se între ei pentru controlul asupra regiunilor rămase în mîinile bulgarilor. Cel mai puternic stat din Balcani avea să devină Serbia, care a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
locale. El putea profita de acest avantaj ca să intre în branșa comercializării acestor produse. Împrumuta adesea bani țăranilor din partea locului, dobîndind astfel stigmatul de cămătar în cadrul comunităților rurale. Notabilii puteau și să cumpere pămînt și să controleze astfel moșii foarte întinse. Firește că bogăția lor le permitea să ducă o viață diferită de cea a vecinilor lor mai săraci. Cu toate numeroasele abuzuri, din rîndul lor s-au ridicat mulți veritabili lideri creștini ai mediilor sătești. Pe măsură ce declinul puterii centrale se
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
În partea inferioară a scării sociale se situau firește țăranii, care lucrau pămîntul, plăteau impozitele și trăiau în condiții foarte diferite. Trebuie scos în evidență în primul rînd faptul că Peninsula Balcanică era acoperită în secolul al optsprezecelea de păduri întinse și de mari întinderi de pămînt nelucrat. În a doua jumătate a secolului, războaiele, banditismul și bolile au provocat o depopulare masivă. Nesiguranța politică și existența mai multor pășuni necorespunzătoare au dus la o situație în care țăranii din majoritatea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
titlu permanent. Pacea a fost negociată prin intermediul britanicilor și al olandezilor și a provocat multe neînțelegeri între aliați. Imperiul Habsburgic era interesat în primul rînd de încheierea luptelor și a avut parte de cel mai mare cîștig. El anexa teritorii întinse și bogate: Transilvania și unele părți din Ungaria, Croația și Slavonia, care fuseseră sub stăpînire otomană. Veneția a primit Peloponesul și cea mai mare parte a Dalmației, iar Polonia a redobîndit Podolia. Prin acest tratat, Imperiul Habsburgic a obținut importante
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tribală, locuiau în sate conduse de propriii lor notabili aleși de comunitatea respectivă. Ei puteau fi găsiți mai ales în regiunile joase din sud care fuseseră de la început incluse în sistemul timarelor. Prin secolul al optsprezecelea, o serie de moșii întinse, în special din centrul țării, ajunseseră în stăpînirea familiilor puternice ce dețineau puterea economică și politică. Traiul țăranilor de aici era foarte greu, chiar dacă și țăranul și moșierul erau uneori musulmani amîndoi. Zonele plate ale teritoriului albanez erau mai ușor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ridicată. Și mai dăunătoare erau însă luptele pentru putere dintre notabilii musulmani locali. Împovărată de războaiele externe și de problemele politice interne, Poarta era tot mai puțin capabilă să-i țină sub control pe oficialii din provincii. Proprietarii de moșii întinse și bogătașii din Albania căutau firește să pună mîna pe puterea politică, care putea fi obținută prin numirea lor în posturi oficiale de către ocîrmuirea centrală. Odată instalați, aceșia puteau refuza să îndeplinească ordinele dacă ele contraveneau intereselor lor personale. Cunoscuți
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]