7,211 matches
-
alta, cu pistoalele înfipte în pieptul negustorilor. „Scoateți pungile cu galbeni și tot ce aveți de soi! Fără vorbe!” - a poruncit apăsat unul din lotri. Ceilalți trei hoți erau deja în coasta convoiului cu marfă. „Ce aduceți”? - s-a auzit șoaptă apăsată însoțită de clinchet al cocoșului pistoalelor. „Mirodenii de toate felurile” - a răspuns șeful convoiului. „Într-o clipă, să fie la o sută de pași în spate, dincolo de șanț, câte un sac, ladă sau coș din fiecare fel de marfă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fac bărbații când sunt loviți în biluțe. Cine e? am întrebat. Cu toate că știam deja. —Luke, mi-a șoptit ea. M-am uitat în jur, în căutarea unei soluții salvatoare. —Spune-i că nu sunt aici, am implorat-o tot în șoaptă. Spune-i că m-am mutat înapoi în Dublin. Nu pot, mi-a șoptit și ea. Aș izbucni în râs. îmi pare rău. —Curvă ce ești, am șuierat luându-i receptorul din mână. O să te țin minte. Bună, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a chițăit el. După care am auzit sunetul receptorului trântit pe măsuță. A urmat o veșnicie în care cei doi au șopocăit. Tata o punea la curent pe mama cu situația creată și fiecare încerca să dea vina pe celălalt. —Șoapte, șoapte, șoapte, a zis mama îngrijorată. —ȘOAPTEȘOAPTEȘOAPTE, a replicat tata frenetic. —Păi, șoapte, șoapte! — Tu ești șoapte, șoapte, șoapte, șoapte, e treaba femeilor! Mă prinsesem care era ideea. —Ce-i zic? a șuierat mama. —Spune-i adevărul, a șuierat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
chițăit el. După care am auzit sunetul receptorului trântit pe măsuță. A urmat o veșnicie în care cei doi au șopocăit. Tata o punea la curent pe mama cu situația creată și fiecare încerca să dea vina pe celălalt. —Șoapte, șoapte, șoapte, a zis mama îngrijorată. —ȘOAPTEȘOAPTEȘOAPTE, a replicat tata frenetic. —Păi, șoapte, șoapte! — Tu ești șoapte, șoapte, șoapte, șoapte, e treaba femeilor! Mă prinsesem care era ideea. —Ce-i zic? a șuierat mama. —Spune-i adevărul, a șuierat și tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
el. După care am auzit sunetul receptorului trântit pe măsuță. A urmat o veșnicie în care cei doi au șopocăit. Tata o punea la curent pe mama cu situația creată și fiecare încerca să dea vina pe celălalt. —Șoapte, șoapte, șoapte, a zis mama îngrijorată. —ȘOAPTEȘOAPTEȘOAPTE, a replicat tata frenetic. —Păi, șoapte, șoapte! — Tu ești șoapte, șoapte, șoapte, șoapte, e treaba femeilor! Mă prinsesem care era ideea. —Ce-i zic? a șuierat mama. —Spune-i adevărul, a șuierat și tata. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
urmat o veșnicie în care cei doi au șopocăit. Tata o punea la curent pe mama cu situația creată și fiecare încerca să dea vina pe celălalt. —Șoapte, șoapte, șoapte, a zis mama îngrijorată. —ȘOAPTEȘOAPTEȘOAPTE, a replicat tata frenetic. —Păi, șoapte, șoapte! — Tu ești șoapte, șoapte, șoapte, șoapte, e treaba femeilor! Mă prinsesem care era ideea. —Ce-i zic? a șuierat mama. —Spune-i adevărul, a șuierat și tata. După care mama a șuierat: —Tu să-i spui adevărul! Iar tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o veșnicie în care cei doi au șopocăit. Tata o punea la curent pe mama cu situația creată și fiecare încerca să dea vina pe celălalt. —Șoapte, șoapte, șoapte, a zis mama îngrijorată. —ȘOAPTEȘOAPTEȘOAPTE, a replicat tata frenetic. —Păi, șoapte, șoapte! — Tu ești șoapte, șoapte, șoapte, șoapte, e treaba femeilor! Mă prinsesem care era ideea. —Ce-i zic? a șuierat mama. —Spune-i adevărul, a șuierat și tata. După care mama a șuierat: —Tu să-i spui adevărul! Iar tata a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care cei doi au șopocăit. Tata o punea la curent pe mama cu situația creată și fiecare încerca să dea vina pe celălalt. —Șoapte, șoapte, șoapte, a zis mama îngrijorată. —ȘOAPTEȘOAPTEȘOAPTE, a replicat tata frenetic. —Păi, șoapte, șoapte! — Tu ești șoapte, șoapte, șoapte, șoapte, e treaba femeilor! Mă prinsesem care era ideea. —Ce-i zic? a șuierat mama. —Spune-i adevărul, a șuierat și tata. După care mama a șuierat: —Tu să-i spui adevărul! Iar tata a șuierat: —Tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cei doi au șopocăit. Tata o punea la curent pe mama cu situația creată și fiecare încerca să dea vina pe celălalt. —Șoapte, șoapte, șoapte, a zis mama îngrijorată. —ȘOAPTEȘOAPTEȘOAPTE, a replicat tata frenetic. —Păi, șoapte, șoapte! — Tu ești șoapte, șoapte, șoapte, șoapte, e treaba femeilor! Mă prinsesem care era ideea. —Ce-i zic? a șuierat mama. —Spune-i adevărul, a șuierat și tata. După care mama a șuierat: —Tu să-i spui adevărul! Iar tata a șuierat: —Tu ești maică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
doi au șopocăit. Tata o punea la curent pe mama cu situația creată și fiecare încerca să dea vina pe celălalt. —Șoapte, șoapte, șoapte, a zis mama îngrijorată. —ȘOAPTEȘOAPTEȘOAPTE, a replicat tata frenetic. —Păi, șoapte, șoapte! — Tu ești șoapte, șoapte, șoapte, șoapte, e treaba femeilor! Mă prinsesem care era ideea. —Ce-i zic? a șuierat mama. —Spune-i adevărul, a șuierat și tata. După care mama a șuierat: —Tu să-i spui adevărul! Iar tata a șuierat: —Tu ești maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
au șopocăit. Tata o punea la curent pe mama cu situația creată și fiecare încerca să dea vina pe celălalt. —Șoapte, șoapte, șoapte, a zis mama îngrijorată. —ȘOAPTEȘOAPTEȘOAPTE, a replicat tata frenetic. —Păi, șoapte, șoapte! — Tu ești șoapte, șoapte, șoapte, șoapte, e treaba femeilor! Mă prinsesem care era ideea. —Ce-i zic? a șuierat mama. —Spune-i adevărul, a șuierat și tata. După care mama a șuierat: —Tu să-i spui adevărul! Iar tata a șuierat: —Tu ești maică-sa, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
că ai slăbit prea mult, Brigit. Ar trebui să mai pui ceva pe tine. Arăți de parc-ai fi fost într-un lagăr de concentrare“. —Superb! Brigit începuse să lovească patul cu călcâiele de fericire. — Da, oamenii te vorbesc în șoaptă pe la spate zicând: „Arată îngrozitor!“ Amândouă mergem la o petrecere. Nu l-ai mai văzut pe Carlos de vreo șapte secole, dar e și el acolo... Nu, m-a întrerupt ea. Nu Carlos. —De ce nu? am țipat eu surprinsă. — Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fiecare vineri seara și să ceară voie să se ducă la bar să bea câteva beri cu băieții. Iar mama era o habotnică care avea lumânărele roșii aprinse la icoana Sfintei Fecioare în fiecare dintre camerele micuțe, mucegăite, pline de șoapte și dantele. Din fericire, ancestralul cămin al familiei Hutchinson nu semăna deloc cu ceea ce-mi închipuisem eu. Demonstra o serie de influențe suburbane. Peste tot vedeai extensii ale camerelor sau alte transformări, aveau terase acoperite și un patio, cuptoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu spatele de aceasta. Era lividă la față și bărbia îi tremura. Ce-i cu tine? o întrebase el speriat. S-a întâmplat ceva la Baia de Sus? Femeia dădu din cap aprobator. Ai tăi? Nu, spuse ea aproape în șoaptă, mai rău. Toma veni repede lângă ea și o cuprinse în brațe. O mângâie pe spate și o sărută pe obraz. Mihăiță plângea deja pe pat, probabil supărat că taică-său îl lăsase singur. Ia spune, o întrebă el, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
coada de lopată ce se vedea ieșind de sub dărâmături. Se părea că minerul fusese surprins de surpare în timp ce lucra. Totul se petrecuse dintr-o dată, iar el nu mai apucase să se salveze. Își făcu o cruce mare și murmură în șoaptă o rugăciune pentru sufletul celui ce își găsise sfârșitul acolo. Oftă din adâncul rărunchilor și se rezemă de vagonet. Un gând însă nu-i dădea pace: bine, dar dacă minerul zăcea mort în galerie, atunci cine închisese intrarea în mină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Stătea acolo în picioare și îl privea intens pe inspector pufăind din lulea. Spune-mi, cum s-a întâmplat? întrebă Cristi. Cum și, mai ales, când ați constatat că puștiul lipsește? Grupul începu să se frământe și un cor de șoapte se auzi dinspre femeile care stăteau în spatele bărbaților. Starostele se întoarse într-acolo și rumoarea încetă imediat. No, ce să vă spun, dom' șef? începu el să vorbească. Nu putem să ne aducem căruțele până aici. Nu există drum prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în urma lor. Luată prin surprindere de oprirea bărbatului, Ileana se desprinsese de brațul lui Toma și mai făcuse doi pași. Se întoarse mirată spre el și îl privi înspăimântată. Auzise și ea. Hai, nu mai zăbovi! îl grăbi ea în șoaptă. Ca și cum n-ar fi auzit-o, Toma privea încremenit în întu nericul aleii. În spatele lor, ceața se ridica ca un zid. Părea că înain tează destul de repede spre ei și amenința să-i cuprindă. Felinarele pe lângă trecuseră mai devreme nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
răzbătea nici o geană de lumină. În afară de peretele compact de ceață, în spate nu se vedea nimic. Doar clănțănitul metalic părea tot mai aproape. Ileana se apropie și îl scutură de braț: Vino! îl trase ea spre dânsa, vorbind tot în șoaptă. Acum alergau de-a binelea. Lui Cristi i se părea că se depla sează prin vată. Pașii lor abia se auzeau, în timp ce în jur domnea o liniște nefirească. Stătea cu ochii ațintiți spre luminile din față, dorindu-și cu ardoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bată cu pal mele peste umeri, își fricționa pielea de pe corp ca să se încălzească. Valea de dedesubt era deja plină de ceață și acum fuioare pufoase începeau să dea pe dinafară. Stătea în cumpănă, neștiind ce să facă. Atunci auzi șoaptele. Păreau că vin de lângă el, de la câțiva pași. De data asta nu mai încăpea nici o urmă de îndoială, vocea era a fiului său Rândunel. Se întoarse brusc în direcția aceea scrutând întunericul în speranța că va zări ceva. Fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îngăime. Nici nu-și mai recunoștea vocea, atât de uscat îi era gâtlejul. Se încordă încercând să se țină ferm pe picioare. Încă se simțea nesigur, dar era mult mai bine. Du-te! îi spuse Ileana, vorbindu-i tot în șoaptă. Ai încredere în tine și nu te lăsa cuprins de teamă. Te vor pune la încercare și vor căuta să te zdrobească. Să nu te lași! Sunt sigură că vei reuși. Îl împinse apoi înainte, ca și cum ar fi îndemnat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
am înșelat, chiar așa stau lucrurile. N-ai vrea să nu mai vorbești în șarade? N-ai înțeles nici acum? întrebă ea tot fără să-l privească. Cristian Toma aștepta să audă continuarea. Tu ești alesul, spuse Ileana aproape în șoaptă. Va trebui să-l înlocuiești pe Calistrat. Zeii au hotărât ca tu să fii noul paznic. Poftim? sări ca ars inspectorul. Ei, nu, că asta-i prea de tot! Lui Cristian Toma nu-i venea să-și creadă urechilor. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care condensase, nu îndrăzni. Trecu apoi la următoarea gaură și tot așa mai departe, până ce amplasă toate cele cinci încărcături într-un arc de cerc deasupra intrării. Gata, putem coborî acum, îi șopti el bătrânului. Nu știa de ce vorbește în șoaptă, doar nu se fereau de nimeni. La fel de ușor ca și la urcare, Calistrat îl depuse din nou la poalele stâncii. No, ai văzut că nu s-a întâmplat nimic? spuse moșul fericit, dându-i o palmă peste umeri. Întotdeauna, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
destul de complicată. Mai trebuie să văd cum o descâlcim de tot. De dincolo de intrare răzbăteau până la ei zgomote înfundate. Se auzi o ușă trântită și apoi pași apăsați ce se apropiau. Lasă-te din nou la pământ! spuse Cristian în șoaptă. Ne vom preface că nu ne-am revenit cu totul în simțiri. Indiferent ce se întâmplă, încearcă să nu-i lași să vadă că am umblat la legături! Deja cheia se rotea în broască, când reușiră să se așeze aproximativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Căci ziceau: Cînd copilul trăia încă, i-am vorbit, și nu ne-a ascultat: cum să îndrăznim să-i spunem: "A murit copilul?" Are să se întristeze și mai mult." 19. David a băgat de seamă că slujitorii lui vorbeau în șoaptă între ei, și a înțeles că murise copilul. El a zis slujitorilor săi: "A murit copilul?" Și ei au răspuns: "A murit." 20. Atunci David s-a sculat de la pămînt. S-a spălat, s-a uns, și și-a schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
Iubita mea e o himeră cu chip învăluit în ceață, dar nu îmi pasă, mă știe și mă vrea chiar dacă sunt bătrân și hâd, chiar dacă îmi târăsc piciorul iar mâna nu pot să o-ntind. Eu îi vorbesc în șoaptă ea mă ascultă, surâde reflectă și acceptă chiar dac-o apăs cu nerozii. Mă lasă-ntotdeauna să-i ating gândul tainic, îmi dă speranță și mă învăluie c-o muzică divină din veacuri viitoare. Ei nu-i trebuie frumusețe, nici
Claviatura (Keyboard) by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83915_a_85240]