7,853 matches
-
dreptul de judecată a țiganilor: „să-i cerceteze și să-i globească după vina lor, iară alții nimine să nu se amestece între pricinele lor”. Dacă erau nedreptățiți, atunci ei aveau dreptul să-l reclame pe jude. La rândul lor, țiganii erau obligați să se supună și să-l asculte pe jude; în caz contrar, „unul ca acela să-l certe cu bătae”. Cum este firesc, țiganii trăiau în zona Hușilor și la începutul secolului al XIX-lea; prin „cartea” (scrisoare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau nedreptățiți, atunci ei aveau dreptul să-l reclame pe jude. La rândul lor, țiganii erau obligați să se supună și să-l asculte pe jude; în caz contrar, „unul ca acela să-l certe cu bătae”. Cum este firesc, țiganii trăiau în zona Hușilor și la începutul secolului al XIX-lea; prin „cartea” (scrisoare, ordin scris) din 1 iulie 1839, vornicul Iordachi Cantacuzino cerea să fie scutit de biruri Ștefan, țiganul celui de-al doilea (vtori) paharnic. Ștefan Nenica, țiganul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acela să-l certe cu bătae”. Cum este firesc, țiganii trăiau în zona Hușilor și la începutul secolului al XIX-lea; prin „cartea” (scrisoare, ordin scris) din 1 iulie 1839, vornicul Iordachi Cantacuzino cerea să fie scutit de biruri Ștefan, țiganul celui de-al doilea (vtori) paharnic. Ștefan Nenica, țiganul de la Huși, a dovedit cu ispisoace domnești că aparținea lui Radu Racoviță și „că este dintracel niam și cu guzăi domnești”. Domnul Moldovei hotăra ca „deacum să-i dați pace de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
țiganii trăiau în zona Hușilor și la începutul secolului al XIX-lea; prin „cartea” (scrisoare, ordin scris) din 1 iulie 1839, vornicul Iordachi Cantacuzino cerea să fie scutit de biruri Ștefan, țiganul celui de-al doilea (vtori) paharnic. Ștefan Nenica, țiganul de la Huși, a dovedit cu ispisoace domnești că aparținea lui Radu Racoviță și „că este dintracel niam și cu guzăi domnești”. Domnul Moldovei hotăra ca „deacum să-i dați pace de birul domnesc, nici cu alta să nu-l supărați
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că este dintracel niam și cu guzăi domnești”. Domnul Moldovei hotăra ca „deacum să-i dați pace de birul domnesc, nici cu alta să nu-l supărați... că iaste dreptu a dmisale vtori pah.”. În secolul al XIX-lea, numărul țiganilor stabiliți la Huși a cunoscut o relativă creștere. Astfel, în Catagrafia din 1831-1832 erau incluși 72 țigani, din care 18 copii, iar în Catagrafia din 1845 erau trecuți 79 țigani. Numeroși negustori și meșteri au fost cuprinși în rândul supușilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de birul domnesc, nici cu alta să nu-l supărați... că iaste dreptu a dmisale vtori pah.”. În secolul al XIX-lea, numărul țiganilor stabiliți la Huși a cunoscut o relativă creștere. Astfel, în Catagrafia din 1831-1832 erau incluși 72 țigani, din care 18 copii, iar în Catagrafia din 1845 erau trecuți 79 țigani. Numeroși negustori și meșteri au fost cuprinși în rândul supușilor străini, al evreilor și țiganilor. În statistica alcătuită în 1849, se menționa că cei 17 țigani, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a dmisale vtori pah.”. În secolul al XIX-lea, numărul țiganilor stabiliți la Huși a cunoscut o relativă creștere. Astfel, în Catagrafia din 1831-1832 erau incluși 72 țigani, din care 18 copii, iar în Catagrafia din 1845 erau trecuți 79 țigani. Numeroși negustori și meșteri au fost cuprinși în rândul supușilor străini, al evreilor și țiganilor. În statistica alcătuită în 1849, se menționa că cei 17 țigani, care erau robii mănăstirilor, proveneau din diferite sate. Țiganii robi, meseriași, se bucurau de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cunoscut o relativă creștere. Astfel, în Catagrafia din 1831-1832 erau incluși 72 țigani, din care 18 copii, iar în Catagrafia din 1845 erau trecuți 79 țigani. Numeroși negustori și meșteri au fost cuprinși în rândul supușilor străini, al evreilor și țiganilor. În statistica alcătuită în 1849, se menționa că cei 17 țigani, care erau robii mănăstirilor, proveneau din diferite sate. Țiganii robi, meseriași, se bucurau de un tratament special. În schimbul unei taxe, ei aveau libertatea să se stabilească în târguri, unde
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
72 țigani, din care 18 copii, iar în Catagrafia din 1845 erau trecuți 79 țigani. Numeroși negustori și meșteri au fost cuprinși în rândul supușilor străini, al evreilor și țiganilor. În statistica alcătuită în 1849, se menționa că cei 17 țigani, care erau robii mănăstirilor, proveneau din diferite sate. Țiganii robi, meseriași, se bucurau de un tratament special. În schimbul unei taxe, ei aveau libertatea să se stabilească în târguri, unde își puteau exercita meseria, fiind în acord cu prevederile statutare ale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din 1845 erau trecuți 79 țigani. Numeroși negustori și meșteri au fost cuprinși în rândul supușilor străini, al evreilor și țiganilor. În statistica alcătuită în 1849, se menționa că cei 17 țigani, care erau robii mănăstirilor, proveneau din diferite sate. Țiganii robi, meseriași, se bucurau de un tratament special. În schimbul unei taxe, ei aveau libertatea să se stabilească în târguri, unde își puteau exercita meseria, fiind în acord cu prevederile statutare ale breslelor respective. În 1830, Pavel Kiseleff, care guverna Moldova
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
special. În schimbul unei taxe, ei aveau libertatea să se stabilească în târguri, unde își puteau exercita meseria, fiind în acord cu prevederile statutare ale breslelor respective. În 1830, Pavel Kiseleff, care guverna Moldova și Muntenia în numele țarului, a propus eliberarea țiganilor. În 1834, colonelul Ion Câmpineanu a cerut să fie eliberați țiganii de pe moșia sa, iar în 1837, Alexandru Ghica, domnul Munteniei (1834-1842), a poruncit emanciparea țiganilor domnești, fiind eliberate atunci 4.000 de familii. Mihail Sturdza, domnul Moldovei (1834-1849), a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târguri, unde își puteau exercita meseria, fiind în acord cu prevederile statutare ale breslelor respective. În 1830, Pavel Kiseleff, care guverna Moldova și Muntenia în numele țarului, a propus eliberarea țiganilor. În 1834, colonelul Ion Câmpineanu a cerut să fie eliberați țiganii de pe moșia sa, iar în 1837, Alexandru Ghica, domnul Munteniei (1834-1842), a poruncit emanciparea țiganilor domnești, fiind eliberate atunci 4.000 de familii. Mihail Sturdza, domnul Moldovei (1834-1849), a alcătuit și el un proiect de lege pentru eliberarea țiganilor, pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În 1830, Pavel Kiseleff, care guverna Moldova și Muntenia în numele țarului, a propus eliberarea țiganilor. În 1834, colonelul Ion Câmpineanu a cerut să fie eliberați țiganii de pe moșia sa, iar în 1837, Alexandru Ghica, domnul Munteniei (1834-1842), a poruncit emanciparea țiganilor domnești, fiind eliberate atunci 4.000 de familii. Mihail Sturdza, domnul Moldovei (1834-1849), a alcătuit și el un proiect de lege pentru eliberarea țiganilor, pe care l-a prezentat Obșteștei Adunări la 31 ianuarie 1844. Deși era o dorință mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
eliberați țiganii de pe moșia sa, iar în 1837, Alexandru Ghica, domnul Munteniei (1834-1842), a poruncit emanciparea țiganilor domnești, fiind eliberate atunci 4.000 de familii. Mihail Sturdza, domnul Moldovei (1834-1849), a alcătuit și el un proiect de lege pentru eliberarea țiganilor, pe care l-a prezentat Obșteștei Adunări la 31 ianuarie 1844. Deși era o dorință mai veche a „intelighenției” din Principate, „emanciparea” țiganilor fiind inclusă și în programele revoluției de la 1848, faptul istoric s-a realizat mai târziu, din cauza opoziției
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de familii. Mihail Sturdza, domnul Moldovei (1834-1849), a alcătuit și el un proiect de lege pentru eliberarea țiganilor, pe care l-a prezentat Obșteștei Adunări la 31 ianuarie 1844. Deși era o dorință mai veche a „intelighenției” din Principate, „emanciparea” țiganilor fiind inclusă și în programele revoluției de la 1848, faptul istoric s-a realizat mai târziu, din cauza opoziției interne (biserica, marii boieri conservatori) și a celei externe. Intelectualitatea română a considerat desființarea robiei în Principate, în 1855-1856, ca unul din marile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
progrese ale statului în drumul spre modernizare. Vasile Alecsandri îi scria cu satisfacție lui Ion Ghica: „După moartea părinților mei (1838), am eliberat pe toți robii noștri. Frumoasă zi a fost aceea când din balconul casei de la Mircești am declarat țiganilor adunați că sunt liberi”. Cartierul Răești este mai nou. Majoritatea locuitorilor, români, care se ocupau cu agricultura, s-au așezat pe Valea Turbatei și pe Dric. La începutul secolului al XVIII-lea, erau numai câteva case, dar multe fântâni. Centrul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În 1612 era ureadnic al Hușilor, Toader Dubău, apoi un șoltuz cu 12 pârgari. La 19 iulie 1612, domnitorul Ștefan Tomșa confirma lui Ionașcu Cehan, vornic de gloată, cumpărăturile sale de la T. Hudici, pitar din Șopârleni și din Dolhești, un țigan rob, numit Toader: „Și iarăși au adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic de Huși (subl. ns.) și de la Șoltuz și 12 pârgari de acolo”. Aceeași ierarhie în adresare (ureadnic, șoltuz, pârgari ș.a.) era respectată în zapise, mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hușilor, Veniamin Costachi, aflăm că era cea dintâi breaslă din Moldova. Scripcarii hușeni erau „robi mănăstirești și boierești”, adică ai Episcopiei, care i-a cumpărat, i-a schimbat sau i-a primit în dar. Așa se și explică așezarea cartierului țiganilor, chiar lângă Episcopie. Se prevăd condițiile primirii de străini în breaslă. Punctul 4 al Catastihului breslei lăutarilor din Huși din 2 iunie 1792 prevedea că meșterul străin „așezându-se la breaslă, să aibă a da o pereche de papuci starostelui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
boierului și arendașul au fost amenințași și chiar molestați. Vornicul satului Epureni-Fălciu, deplasându-se în satul Râpile, pentru a încasa birul de la fugari, relata că „un căpitan ... s-au pus împotrivă ... care m-au și bătut ... pe urmă au ridicat țiganii boierești ca să mă ucigă ... și noi de frică am fugit”. În 1847, locuitorii satului Boțești (ținutul Fălciu) s-au revoltat împotriva arendașului și au refuzat să-i are pământul, ceea ce a determinat o nouă reclamație către autorități, la 24 noiembrie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
satisfacția să aflu că a izbutit la examen. [Vremea era frumoasă și primăvara încântătoare. Nu pot uita mai ales o plimbare când dedei de o poiană înflorită în mijlocul pădurii; pe iarbă, unde pășteau trei oi, erau mai mulți copii de țigani, aproape goi, cu ochii mari și părul creț, cari ascultau pe cel care zicea cântecul unei fete „care nu era fată, ci o zână, nu o zână, ci o floare, cine o miroase în trei zile moare“. Mă apropiai încet
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bomboană „trimisă de la tata“; tot ce primea cu plăcere venea de la tata. Chiar în ziua sosirii ei, după prânz, am făcut cu Lia o plimbare ca să-i arăt pădurea cea frumoasă și s-o împac puțin cu captivitatea. Copiii de țigani ne însoțeau, zicându-ne, cu simțul lor muzical, fără a confunda melodiile și ritmul, cântecele mele favorite. Am constatat că, în așa de puține zile, pentru zahărul făgăduit, nu numai cântau, dar și ziceau „sărut mâna“, scoțând chiar căciula. Sunt
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o îndârjire în contra populației civile. De rândul acesta, născociseră strângerea câinilor, și în ce fel... Trecând la plimbare prin Cozieni, am dat de un șanț plin cu câini împușcați; soldații alergau prin sat cu puștile și trăgeau în ei, căci țiganii refuzară să-i omoare cu bâtele, cum li se ceruse. Bietele dobitoace urlau și lătrau, unele rănite, alergau spre pădure chelălăind și lăsând după ei șiroaie de sânge... Era un spectacol sălbatic, întețit încă prin țipetele femeilor și plânsetele copiilor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
întreg convoi de căruțe a trecut spre București, la Abator. Acolo populația s-a ridicat și n-a permis să-i descarce; s-au temut de o revoltă și i-au scos pe câmp la Cotroceni, unde au plătit unor țigani să-i jupoaie. Lumea se temea să nu-i dea în vânzare drept miei și a rămas convinsă că, de nu vor fi vânduți la măcelărie, vor fi dați de mâncat prizonierilor români. Nu i-am dezmințit, cu cât inspirau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cuprinde în iarna care începea. „Cine să ne mai îmbărbăteze, cine să ne mai în vețe, cine să ne mai povățuiască?“ Părintele Ma nea și nevasta lui erau, asemenea, foarte triști. Dar tragicomedia a fost trecerea prin Cozieni, unde toți țiganii, de la micii cântăreți până la frații cei mari și mamele lor, se jeleau țigănește, alergând după trăsură... Ruptura se făcu definitiv la podul de la Cozieni, îl trecui păstrând o amintire recunoscătoare acelui loc unde, pot zice, n-am avut împrejurul nostru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
al imaginației. * Numai lucrurile ușoare nu se scufundă. * Dacă nu ar fi vântul, nu s-ar mișca frunzele. * Toate apele curg dacă au libertate. * Tronul este un simbol; ocupantul lui - un instrument. * Puterea ți-o dau cei fără putere. * Hoții țigani nu sunt mai negri decât hoții români. * Americanii iubesc numai pe bani. * Hoțul prins nu poate suporta detenția. * Ungurii nu neagă că vor Transilvania, dar afirmă că nu ne vor pe noi. * Pentru politicienii români, minciuna e un act civic
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]