11,054 matches
-
Ecologist Român ș.a. 26 Al cărei partid principal era PD (Partidul Democrat), precursorul PDL-ului de astăzi. 27 DA Alianța Dreptate și Adevăr, compusă din PNL (ca partid principal) și PD. 28 Cu toate acestea, tema UE este străină pentru agenda publică până la sfârșitul anilor '90; dacă apare totuși, apare mai degrabă în contextul discuțiilor despre integrarea în NATO. 29 Până la căderea lui Gorbaciov. 30 Sursa datelor: INS (Institutul Național de Statistică) și ARIS (Agenția Română pentru Investiții Străine). 31 Conform
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
History of England (1754), Ursprung der Sprache (1772), Phänomenologie des Geistes (1807). 9 Ne referim în aceste rânduri în special la identități colective / categoriale de tipul: culturale, etnice, naționale, pentru că problema identității de gen, de exemplu, începe să apară pe agenda cercetătorilor abia după al Doilea Război Mondial, impulsionată probabil de mișcările feministe din anii '60; lui John Money îi este atribuită în mod curent prima definire a conceptului de rol de gen, într-un articol apărut în Bulletin of the
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în anul 2008 principalele grupuri politice transnaționale și partidele europene intenționau să realizeze campanii electorale relativ unitare și sincronizate în toate statele, acest lucru nu s-a mai realizat, deoarece eficiența ar fi fost mai mică, în condițiile în care agenda dezbaterilor nu a mai fost viitorul Uniunii Europene, ci răspunsul fiecărui guvern național la problemele interne generate de criza economică, de creșterea șomajului, scăderea puterii de cumpărare. Iar guvernarea nu a fost unilaterală de dreapta sau de stânga, pentru a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
membri ai Comitetului Executiv sunt aleși dintre membrii Consiliului Guvernamental, iar cel puțin trei membri trebuie să fie femei. Comitetul Executiv acordă asistență Consiliului pe probleme privind afilierea și reafilierea la Uniune, fixează data și locul sesiunilor Consiliului și stabilește agenda provizorie. Comitetul executiv controlează Secretariatul și activitățile acestuia de punere în aplicare a deciziilor. Este vorba despre activități care demonstrează vocația universală a Uniunii și privesc: protecția parlamentarilor, paritatea între bărbați și femei în politică, o majoră informare asupra activității
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
tratatului într-o perioadă de 13 ani. Lărgirea iminentă a UE la 25 membrii până în 2004 și 27 până în 2007 a dus la urgentarea examinării problemelor constituționale rămase nerezolvate în urma tratatului de la Amsterdam. Parlamentul European a identificat două imperative de pe agenda Conferinței Interguvernamentale din 2000336, democratizarea instituțiilor europene și eficientizarea acesteia. Pe lângă aceste imperative, a mai indicat trei probleme specific instituționale: scopul votării unanime în Consiliul, prin procedură co-decizională, importanța voturilor în Consiliu, și structura Comisiei. Parlamentul a subliniat obiectivele sale
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Europene precum și cu parlamentele naționale. Biroul desemnează doi vicepreședinți cu privire la relațiile cu parlamentele naționale, raportând regulat activitățile lor în acest domeniu Conferinței președinților; • este organul competent în problemele cu privire la relațiile cu statele terțe și cu instituțiile și organizațiile extracomunitare; • elaborează agenda pentru sesiunile plenare, stabilește orarul activității organismelor parlamentare și termenii de referință și dimensiunea comisiilor și delegațiilor parlamentare; • face propuneri Biroului cu privire la problemele administrative și bugetare ale grupurilor politice. C. Grupurile politice. În conformitate cu dispozițiile art. 30 din Regulamentul Parlamentului european
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ocazia de a mai face ceva shoping în vestita capitală a Europei, dar numai atât. Prezentă la Bruxelles, Udrea a ales să-l delege pe secretarul de stat Răzvan Murgeanu să o reprezinte la comisie, motivând de ochii proștilor, că agenda sa include doar întâlniri cu Antonio Tajani, vicepreședintele Comisiei Europene și comisar pentru industrie, precum și cu Johannes Hahn , comisar pentru politică regională. Sunt sigur că pe acolo nimeni nu ar fi căutat-o. Absența sa de la audierile din comisie, a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Zuckerberg se numește Facebook, pe al meu o să-l numesc, numai așa de al naibii, Backbook! Fiindcă orice față are și un spate, nu? Aștept înscrieri! De ce adună bărbații scame în buric? Pentru azi, 14 mai 2011, subsemnatul are în agendă două probleme extrem de importante, programate la ordinea de zi, și vă declar pe cuvântul meu de fost utecist, că ambele sunt de o importanță deosebită pentru România. Prima problemă desigur nu este problema mea proprie, ci al PDL care azi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
obiectivului comun al aderării nu a fost pe deplin înfăptuită, în mare parte datorită inabilității Uniunii de a arăta viitorii pași concreți în sectorul comercial și în special în cel al agriculturii, dar și datorită faptului că nu exista o agendă sau criterii obiective conform cărora țările asociate să se aprecieze între ele sau să fie apreciate. 33 Legea poate fi citită la următoarea adresă online: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis pck.htp act text?idt=1412 34 Este vorba de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mai mici detalii, pentru că, așa cum remarca Ligia Tudurachi 47, Lovinescu și-a construit, ca și Rebreanu, "o mitologie personală a romanelor", menită a sugera caracterul mecanic al procesului creator, reductibil la un simplu automatism fapt confirmat și de însemnările din Agende, și de următoarea mărturisire culeasă din presa vremii: "[...] m-am agățat ca punct de plecare, ceea ce-mi reușește totdeauna, la o reîntoarcere în orașul natal, de data aceasta nu a mea sau a eroului, care se afla acolo mai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ultimul roman, Acord final, apărut doar în foileton, în paginile Revistei Fundațiilor Regale (nr. 12/ 1938 și numerele 1,2,3,4 din 1939), și editat postum peste mai bine de trei decenii de la data elaborării, abia în 1974. Consultând "agendele" din acești ani, remarcăm frecvența notațiilor cu caracter confesiv, care mărturisesc o stare acută de rău existențial, de insatisfacție pe toate planurile. Și tot acum, după despărțirea de soție, criticul se vede efectiv asaltat de femei dar, departe de a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pasiunea pentru Antichitate și pentru arheologie, cultivarea eseului erudit, ironia etc.) și de care-l apropia probabil și "accidentul" tardiv, mai precis iubirea melancolică a bărbatului trecut de amiaza vieții pentru o femeie cu mult mai tânără. Gabriela Omăt, editoarea "agendelor", a identificat "obiectul" acestui amor târziu în persoana Ioanei Postelnicu ("Popea", în caietele criticului), ce i-ar fi slujit prozatorului drept model pentru mai multe personaje feminine din romanele sale. Acribioasa cercetătoare identifică elemente din profilul psihosomatic al "muzei" lovinesciene
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Constanța? Și de ce a regretat el, ulterior, voiajul cu pricina? La mijloc trebuie să fie, probabil, căutarea unei surse inspiratoare, regăsite, spre exemplu, atât în atmosfera patriarhală de la Fălticeni, cât și pe străzile vechi ale Iașului (vezi mărturiile scriitorului din "agende"). Pornind de la astfel de observații, Gabriela Omăt ne propune o foarte interesantă lectură "cu cheie" a literaturii criticului, îndemnându-ne să citim ficțiunile acestea romanești ca pe o "prelungire a memorialisticii", ce l-ar putea explica mai bine "pe omul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
am văzut, procedeul confruntării textului literar cu subtextul său biografic. Nu mă voi angaja, acum, într-o interpretare de acest gen. Voi reveni cu detalii în capitolul consacrat ciclului eminescian. Urmărind, ca de obicei, geneza formei romanești, am cules din "agende" doar următoarele însemnări de oarecare interes pentru "analiza" de față: "30 iunie 1938. Încep romanul care deviază; nu va mai fi probabil Silvia"; "1 iulie 1938. Scriu 22 p. Bârzulica (devenită Acord final). Romanul se angajează definitiv pe linia Mili-Bizu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
derulează pe două planuri, care alternează cu oarecare regularitate pentru a interfera la un moment dat, "angajându-se definitiv pe linia Bizu-Mili" și scoțând-o pe Silvia din scenă, cum ne avertizează de altfel, am văzut, și mărturisirea scriitorului din "agende". Cât timp totuși Silvia rămâne în joc, Bizu pare robit de farmecul ei și ignoră complet pe cealaltă femeie, în sufletul căreia nu e în stare, deocamdată, să deslușească ceva. Cu toate că s-a vorbit de caracterul curativ al noii legături
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
căutat la un moment dat, compensativ, și un analogon simbolic, ideal, cu efigie de "luceafăr". Nu-i inutil de precizat că romanele eminesciene sunt scrise într-o perioadă tulbure, pe fondul unei crize existențiale majore, semnalate apăsat de notațiile din "agende". Motivațiile psihologice ale unui atari demers sunt însă mult mai complexe, după cum sper că voi putea demonstra în cele ce urmează. 2.2. Mitul eminescian. Reconfigurări polemice Potrivit propriilor mărturii, Lovinescu s-a hotărât să "romanțeze" biografia lui Eminescu (în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
toate rezonanțele pe care le trezește în noi sau, mai precis, le trezește în mine o astfel de tragedie, într-un moment dat (s.n.)"97. După cum anticipam, împrejurările existențiale invocate aici, aluziv, se pot reconstitui, în parte, cu ajutorul însemnărilor din "agende", migălos contextualizate de către realizatorii ediției. Astfel, Gabriela Omăt atrăgea atenția asupra cauzelor de ordin sufletesc care l-au îndemnat pe Lovinescu să-și părăsească "bârlogul" și să călătorească din nou, după aproape trei decenii, în Italia, pe urmele unor presupuse
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lămuritoare, în afară de această consemnare fugară din 24 martie 1934: "Umblu după casă. Prima casă". Criticul se despărțea, la 52 de ani, de soția sa, Ecaterina Bălăcioiu, care va muri în pușcăriile comuniste după ce izbutise să salveze, trimițând peste graniță, chiar "agendele" de unde am decupat notațiile de mai sus. În această etapă de criză a vieții lui resimte așadar Lovinescu "cea mai puternică emoție literară", mărturisită și în jurnal: "10 april. 1934. Lectură Eminescu Mite. Scrisoarea lui Maiorescu Em. Extraordinară impresie. Hotărârea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a predecesorului invocat ca model, tot așa cum melodrama (categorie "romantică" prin excelență) suferă modificări substanțiale atunci când circumscrie orizontul estetic al unei concepții de tip modernist. Într-un articol din presa vremii pe care-l va regreta, mai apoi (aflăm din "agende"), Lovinescu își expune succint "concepția" ce stă la originea romanelor sale, rezumând-o astfel: " Concepția mea asupra lui Eminescu este diametral contrară (față de cea călinesciană, n.n.), întrucât tragedia vieții poetului e pusă în propriul său suflet (s.n.), și nu în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
IX, ediție de Eugen Simion, Editura Minerva, București, 1969-1982. E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ediție îngrijită de Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 1998. E. Lovinescu, Scrisori și documente, ediție îngrijită de Nicolae Scurtu, Editura Minerva, București, 1981. E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt, Note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt, vol. I-VI, Editura Academiei, București, 1993-2002. E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I-III, Editura Minerva, București, 1981. E. Lovinescu, Istoria
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
deformarea caricaturală a unor portrete, cum și recursul la anecdotă ca procedeu de caracterizare, Lovinescu afirma că "importanța lor (a Memoriilor) nefiind de ordine istorică, ci de ordine psihologică, stricta exactitate trece pe al doilea plan" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt, note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt, vol. III, 1998, pp. 413-414). 9 În Vremea, an V, nr. 258, 9 oct. 1932. În articolul "Bizu" (din Viața literară, an VII
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui Cioculescu, solicitând să fie judecat nu prin raportare la normele clasice ale romanului, ci după criteriile genului memorialistic și al vieților romanțate. Criticul va da credit doar lui Pompiliu Constantinescu, discipolul său cel mai fidel (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. III, p. 423). 10 Mihail Sebastian ("E. Lovinescu, Bizu, roman"), în România literară, nr. 38, 5 noiembrie 1932. Bizu ar fi, așadar, "o monografie psihologică făcută numai din sentințe, principii și definiții", adică "o escapadă și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
423). 10 Mihail Sebastian ("E. Lovinescu, Bizu, roman"), în România literară, nr. 38, 5 noiembrie 1932. Bizu ar fi, așadar, "o monografie psihologică făcută numai din sentințe, principii și definiții", adică "o escapadă și o imprudență" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. III, p. 425). Construcția narativă e grevată de o "abundență de comentarii și explicații psihologice, care, departe de a degaja figurile morale ale eroilor, le înăbușe sub apăsarea lor abstractă și teoretică". 11 "D. E. Lovinescu. Despre
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sămănătorism". De aceea, în Bizu ar trebui identificat "psihologicul, adică analiza amănunțită a unor gesturi puține, dar cu o mare rezonanță interioară". 12 "E. Lovinescu, Bizu, roman", în Adevărul, an 46, nr. 14988, 11 nov. 1932 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. III, ed. cit., p. 428). 13 Perpessicius, "E. Lovinescu, Bizu, roman", în Cuvântul, an VIII, nr. 2724, 20 nov. 1932 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. III, ed. cit., p. 430). 14 "E. Lovinescu, Bizu (roman)", în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în Adevărul, an 46, nr. 14988, 11 nov. 1932 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. III, ed. cit., p. 428). 13 Perpessicius, "E. Lovinescu, Bizu, roman", în Cuvântul, an VIII, nr. 2724, 20 nov. 1932 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. III, ed. cit., p. 430). 14 "E. Lovinescu, Bizu (roman)", în Vremea, an V, nr. 263, 13 nov. 1932 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. III, ed. cit., p. 429): Dacă am schimba persoana a treia cu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]