6,823 matches
-
este reprezentată de dealuri relativ înalte (Dealul Lupilor, 574 m), ce coboară brusc spre Cheile Turzii în valea Hasdate și devin mai domoli cu versanții sud-estici spre satul Cheia și valea Arieșului. Zona este puțin frământată și prezintă pe alocuri alunecări de teren în apropierea carierei de gips, unde se află o folie pe direcția S-V spre N-E. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul aparține râului Arieș, ce colectează toate apele din zonă. Acestea au debite variabile în cursul
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
până la 0,7km și cu lățimea mai mare în aval de confluența cu Valea Gugii. Rocile care apar pe teritoriul satului fac parte din categoria rocilor sedimentare: argile, marne, gresii, conglomerate, nisipuri, pietrișuri. Legat de formațiunile argiloase și marnoase apar alunecări de teren de tip lenticular pe Coasta Mare și D.Gropi, care au fost stabilizate prin lucrări tehnice și culturi de pomi fructiferi. Clima satului Rugășești este temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de 8˚-10˚C și precipitații medii anuale
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]
-
între 1 și 1,5 km. Pedologic, hotarul se caracterizează printr-o mare diversitate a solurilor, în cuprinsul său întâlnindu-se: soluri silvestre, brun-podzolice, slab fertile, reci, acide, specifice versanților cu pante de 10-200 ; soluri negre de fâneață, clinogleizate cu alunecări, stabilizate, reci, cu rezistență mare la tracțiune, specifice pajiștilor; soluri aluviale medii, profund carbonatice, fertile, specifice teraselor de pe Culuarul Someșului; soluri aluvo-coluviale, puternic erodate, specifice văilor colaterale. Pentru prevenirea eroziunii solului, s-au făcut terase în livezile de pomi fructiferi
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
m. la " Dealul Ierdanima ”, 508 metri la " Dealul Găină ",respectiv 526 m la Țigla Frații și 350 m. la " Râtul lui Gotar ". Relieful, așa cum se prezintă, este unul de cuesta, din cauza monoclinului stratelor geologice, în care morfologia reflectă structura subasmentului. Alunecările de teren, prezente în perimetrul satului, au fost studiate de geomorfologi folosindu-se denumirea de glimee, la ceea ce localnici le spun Gruiețe, Dâmburi sau Țigle . Aceste deplasări (alunecări) bine reprezentate, sunt caracteristice zonei de câmpie a Transilvaniei, iar procesele de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de cuesta, din cauza monoclinului stratelor geologice, în care morfologia reflectă structura subasmentului. Alunecările de teren, prezente în perimetrul satului, au fost studiate de geomorfologi folosindu-se denumirea de glimee, la ceea ce localnici le spun Gruiețe, Dâmburi sau Țigle . Aceste deplasări (alunecări) bine reprezentate, sunt caracteristice zonei de câmpie a Transilvaniei, iar procesele de alunecare afectează substratul geologic pe grosimi de 10 - 20 metri.Ele au loc în zona de monoclin a depozitelor Sarmațianului inferior, a cărei litologie este alcătuită dintr-o
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de teren, prezente în perimetrul satului, au fost studiate de geomorfologi folosindu-se denumirea de glimee, la ceea ce localnici le spun Gruiețe, Dâmburi sau Țigle . Aceste deplasări (alunecări) bine reprezentate, sunt caracteristice zonei de câmpie a Transilvaniei, iar procesele de alunecare afectează substratul geologic pe grosimi de 10 - 20 metri.Ele au loc în zona de monoclin a depozitelor Sarmațianului inferior, a cărei litologie este alcătuită dintr-o alternanta de marne (spoiala), argile, respectiv nisipuri și tuful de Ghiriș,ce are
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
cazul de față, deplasarea maselor de teren apare la contactul tufului de Ghiriș, străbătut de diaclaze (crăpături ale pămîntului, în interior și nu la suprafață) și cu plasticitate redusă, situat peste marnele din culcuș, impermeabile și ce aparțin tipului de alunecare consevent (alunecare pe direcția de cădere a stratelor). . Alunecarea a avut loc pe planul de stratificație a marnelor din baza nivelului de tuf, ce se constituie un nivel acvifer, intercalat între marne și argile (specific celor două principale izvoare de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
față, deplasarea maselor de teren apare la contactul tufului de Ghiriș, străbătut de diaclaze (crăpături ale pămîntului, în interior și nu la suprafață) și cu plasticitate redusă, situat peste marnele din culcuș, impermeabile și ce aparțin tipului de alunecare consevent (alunecare pe direcția de cădere a stratelor). . Alunecarea a avut loc pe planul de stratificație a marnelor din baza nivelului de tuf, ce se constituie un nivel acvifer, intercalat între marne și argile (specific celor două principale izvoare de suprafață din
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
contactul tufului de Ghiriș, străbătut de diaclaze (crăpături ale pămîntului, în interior și nu la suprafață) și cu plasticitate redusă, situat peste marnele din culcuș, impermeabile și ce aparțin tipului de alunecare consevent (alunecare pe direcția de cădere a stratelor). . Alunecarea a avut loc pe planul de stratificație a marnelor din baza nivelului de tuf, ce se constituie un nivel acvifer, intercalat între marne și argile (specific celor două principale izvoare de suprafață din sat, „ Ciurgău „ și „Bună”. Desprinderea s-a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în zona vestică a satului, numit „la Dos”), în care apă provenită din izvoare sau/și precipitații a dat naștere la bălti cu trestie și stufăriș, inclusiv formarea așa-zisului lac din Dos, cu o adîncime de circa 12-15m. Formă alunecărilor este semisferica, conica sau turtita, cu dispunere liniară față de linia de desprindere. Ele sunt prezente în zona de sud-vest a satului, în zonele numite „La Gruiețe", "Cremeniș", "Între Corabie" și "Răzorul Dosului", zona ce cuprinde și lacul din Dos în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
sau turtita, cu dispunere liniară față de linia de desprindere. Ele sunt prezente în zona de sud-vest a satului, în zonele numite „La Gruiețe", "Cremeniș", "Între Corabie" și "Răzorul Dosului", zona ce cuprinde și lacul din Dos în crevasa formată, odată cu alunecarea de teren din anul 1905 și urmare a unei perioade îndelungată de ploi. S-au observat asemenea alunecări și în partea nordică a hotarului, de-a lungul drumului principal care face legătura cu Suatu, precum și la limita hotarelor, unde masele
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în zonele numite „La Gruiețe", "Cremeniș", "Între Corabie" și "Răzorul Dosului", zona ce cuprinde și lacul din Dos în crevasa formată, odată cu alunecarea de teren din anul 1905 și urmare a unei perioade îndelungată de ploi. S-au observat asemenea alunecări și în partea nordică a hotarului, de-a lungul drumului principal care face legătura cu Suatu, precum și la limita hotarelor, unde masele au alunecat pînă în lunca pârâului numit "La Rât”, determinind reducerea înălțimii culmilor și atenuarea energiei reliefului. Rețeaua
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Seciurile este un sat în comuna Roșia de Amaradia din județul Gorj, Oltenia, România. În mai 2006, aici a avut loc o alunecare de teren în urma căreia sătenii și-au pierdut casele, 116 la număr. Aceasta a fost una dintre cele mai mari calamități din istoria județului Gorj de până atunci. Autoritățile i-au mutat pe săteni câțiva kilometri mai încolo, pe un
Seciurile, Gorj () [Corola-website/Science/300468_a_301797]
-
360 ha, adâncime 6-7 m. În trecut o pondere însemnată avea pădurea și desișurile de arbuști. Numele vechilor sate Plopi(azi dispărut) și Ulmi sugerează că în trecut existau aici păduri de plopi și ulmi. Pentru combaterea eroziunii și a alunecărilor de teren s-au efectuat plantații forestiere (Valea Morii, Satu Nou). În 1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată și s-au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
în sărăturile de la Jabenița, certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Satul este situat în principal pe dreapta râului Gurghiu pe o terasă afectată de alunecări de teren. În extremitatea nordică a satului, exista pe vremuri o salbă de lacuri și bălți, diferite ca mărime. Lacul numărul patru sau lacul din bălți este cel mai mare dintre acestea, format fiind într-o salină romană. Mergând pe
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
bine și pentru a o critica mai eficient. Romanele lui Boris Vian le stau mărturie, precum L'arrache-cœur. literatura de la începutul secolului al XX-lea. Romanele fantastice Abordează teme precum moartea, lumea de dincolo și angoasele. fantasticul începe printr-o alunecare de sens a realității care decalează istoria realismului la fantastic. Tzvetan Todorov plasează la baza literaturii fantastice fenomenul îndoielii. După el, fantasticul se naște în momentul în care personajul, naratorul sau cititorul pune la îndoială realitatea evenimentului povestit. Imposibilitatea de
Tipuri de romane () [Corola-website/Science/299179_a_300508]
-
un maus cu bilă, deoarece bila necesită aderența oferită de mauspad pentru a se rostogoli bine. Piciorușele mausului, de obicei 4 la număr, sunt confecționate din material plastic șlefuit, cu coeficient de frecare mic. Acest lucru asigură mausului o bună alunecare (cu frecare redusă) pe o suprafață netedă (de ex. pe un "mouse pad"). Pentru a îmbunătăți și mai mult alunecarea, unele modele de calitate superioară au piciorușe confecționate din teflon. Accesorii pentru a administra firul unui maus sunt de diferite
Maus () [Corola-website/Science/299841_a_301170]
-
4 la număr, sunt confecționate din material plastic șlefuit, cu coeficient de frecare mic. Acest lucru asigură mausului o bună alunecare (cu frecare redusă) pe o suprafață netedă (de ex. pe un "mouse pad"). Pentru a îmbunătăți și mai mult alunecarea, unele modele de calitate superioară au piciorușe confecționate din teflon. Accesorii pentru a administra firul unui maus sunt de diferite forme, dar toate ajută la dirijarea firului astfel încât să nu deranjeze. Mausurile fără fir, bineînțeles, nu au nevoie de un
Maus () [Corola-website/Science/299841_a_301170]
-
energetic este astăzi de aproximativ 15.700 km, iar liniar 2.800kw/km. În memoria sătenilor se păstrează încă vie hidoasa stihie a inundațiilor din 1970, când apele au depășit albia majoră provocând distrugerea unor însemnate suprafețe din terenurile arabile. Alunecările de teren constituie fenomene frecvente în perioada ploilor de primăvară și toamnă. S-au înregistrat ani când apele râului Rebra prin revărsare, datorită viiturilor din ploile torențiale au inundat zone provocând eroziuni de mal. Locuitorii satului Rebra se aprovizionează cu
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
Teoretic, Republica Moldova ar putea așadar dispune de o flotă maritimă, cu condiția ca navele să fie mici și să nu fie multe. Puncte extreme Terenuri irigate: 3.110 km² (est. 1993) Riscuri naturale: structurile geologice, bunăoară loessul, și climatul provoacă alunecări de teren În Republica Moldova se evidențiază următoarele forme de relief: câmpii, podișuri, coline, văi, canioane. Cu excepția acestora din urmă, caracterul general al reliefului este puțin contrastat, cu forme rotunjite de o eroziune relativ uniformă, datorata atât slabei pluviometrii, cât și
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
un spațiu virtual. Fără plămâni cutia toracică se expansionează, în timp ce plămânii scoși din cavitatea toracică colabează. Pelicula de lichid pleural contribuie prin forța sa hidraulică la menținerea contactului toraco-pulmonar în condițiile în care presiunea atmosferică acționează asupra plămânului asigurând și alunecarea fără fricțiune a foițelor pleurale în timpul mișcărilor respiratorii. Prin expansionarea plămânilor scade mult rezistența vasculară din circulația pulmonară care devine o circulație de joasă presiune. Creșterea presiunii din inima stângă produce închiderea orificiului interatrial, inversarea fluxului sanguin prin canalul arterial
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
există defecte microstructurale distribuite printre și în cadrul acestor domenii defecte ce furnizează majoritatea punctelor ideale pentru apariția împrăștierii luminii grupa amino din amină este înlocuită de hidroxilul din acoladă rezultând astfel alcoolul turația mașinii de inducție se modifică prin modificarea alunecării sale sau prin modificarea turației câmpului magnetic învârtitor contrar acestui simbol de sute de ani condorul se luptă cu umanitatea pentru supraviețuire are guri de magazie mari închise cu panouri metalice și uneori dispune de granice nu este considerat specie
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
limba cercheză face parte din familia limbilor caucaziene denumirea populară de ridichioară cerențel cuișoriță problema aptitudinilor diferențiale se cunoștea cu mult timp înaintea apariției psihologiei moderne sau a testelor de inteligență turația mașinii în funcție de turația câmpului magnetic învârtitor și în funcție de alunecare este furiosocu mânie cu furie de altfel a dat numele său sau al altor membri ai familiei sale diverselor școli aeroporturi și chiar unui meteorit anestezie - premedicație înainte de inducția anesteziei generale - inducția anesteziei - sedare în anestezia combinată unele furnici primitive
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
geografi cunoscuți, constituie colectivul de geografie a Academiei Române, unde este cercetătorul principal la Proiectul de Sistematizare a Agriculturii din România. Între anii 1952-1955, lucrează ca proiectant principal la Institutul de Proiectări Silvice București, unde realizează cercetări amănunțite asupra torenților și alunecărilor de teren. În 1956 este numit profesor la Academia de Științe Economice din București. Între 1970-1978, este coordonator al "Atlasului Național de Geografie al României", publicat sub egida Academiei Române. Pe lângă lucrările cu caracter didactic și unele proiecte de sistematizare, a
Victor Tufescu () [Corola-website/Science/307099_a_308428]
-
Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare. Începând din anul 1960 a efectuat cercetări în domeniul organelor de mașini confecționate din materiale plastice și roți dințate. Rezultatele le-a publicat cu titlurile: "Asupra utilizării maselor plastice, îndeosebi a poliamidelor, în construcția lagărelor de alunecare" (1961); "Masele plastice celulare" (1978); "Prelucrarea prin injecție a materialelor plastice" (publicată post-mortem, 1986). Pentru meritele sale științifice a fost ales membru corespondent al Academiei Române, la 21 martie 1961. A primit numeroase medalii, printre care Meritul Științific, Medalia și Ordinul
Gheorghe Manea () [Corola-website/Science/307193_a_308522]