14,847 matches
-
Asociației Scriitorilor din Brașov), Ce ne povestesc Milena și Crina (1982) -, ca și în memorialistica autobiografică și de călătorie - Roată gândului, roată pământului (1977) și Seva din adâncuri (1985). De o cu totul altă factură și integrând altă substanță este ampla construcție epică Plecarea Vlașinilor (1964), continuată de Întoarcerea Vlașinilor (1979; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române) și de Urmașii Vlașinilor (1999). În locul analizei psihologice și al ambianței citadine, autoarea aduce o dramă zguduitoare din lumea oierilor sibieni în anii premergători răscoalei
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
la adresa perioadei staliniste, procedare în principiu încurajată oficial în perioada ceaușistă, dar care vizează, în subtext, aspectele blamabile ale oricărui regim totalitar. Ultima scriere publicată de P. înainte de plecarea din țară, Copiii Domnului, un microroman ori, mai degrabă, o nuvelă amplă, o poveste populată cu eroii unei „mitologii” monahale și haiducești autohtone, poartă subtitlul O legendă munteană și reprezintă un omagiu adus lui Gala Galaction. În fine, ce a publicat P. în limba engleză poate interesa cititorul român tocmai pentru că întregește
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
modernă. În confruntare cu un subconștient insidios și agresiv trăiesc și personajele nuvelei Somnul, anticipând intransigența morală a eroilor lui Camil Petrescu, ca și dureroasa autoscopie a celor din proza lui Anton Holban. Omul care și-a găsit umbra, o amplă narațiune, pune în gamă epică speculația freudiană despre cei care eșuează din cauza succesului. Personajul, învingător în confruntarea cu capcanele socialului, își obține și supraveghează ascensiunea printr-o inflexibilă strategie și cu sacrificiul preceptelor morale elementare. Numeroasele frustrări cristalizează însă în
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
numeroase traduceri (inclusiv o carte de transpuneri în rusește din poezia optzeciștilor români, realizată în colaborare). În fine, în 2003, publică volumul de teatru Dacă rusoaicele nu mai au de la cine naște copii, agață un român... . Pregătește pentru tipar o amplă antologie (în șase limbi) intitulată 500 poeți români de pe glob. SCRIERI: Mama noastră - pasăre albastră, Chișinău, 1980; Îmblânzirea curcubeului, Chișinău, 1981; ed. I-II, București, 1997; Constelația tinerelor talente, Chișinău, 1982; Constantin Constantinov, Chișinău, 1982; Za gorizontom, Moscova, 1986; Tânguiosul
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
poezia socială: o poezie a prezentului și a pământului.” În anexele studiului sunt editate poemele Santa Cetate și Harpa lui David, dar și Cateșismul socialiștilor. Tripticul de lucrări consacrate lui Heliade se încheie cu ediția critică Opere (I-II, 1939-1943). Ampla introducere, în fond o micromonografie, reciclează idei din celelalte două studii, dând caracterizări sintetice care se rețin: „Smuls din lumea intelectuală în care se formase, scriitorul nostru se găsește prins în ritmul trepidant al vieții spirituale din secolul trecut. Faptul
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
Intelectuale „Thesis”, din care fac parte Al. Dima, I. Popescu-Sibiu, Horia Petra-Petrescu, Pimen Constantinescu ș.a. Printre cei care conferențiază la „Thesis” se află și Emil Cioran, care prezintă Experiența eternității, o pledoarie „împotriva temporalismului și istorismului modern”, și susține o amplă expunere intitulată Antropologia filosofică, în timp ce I. Popescu-Sibiu alege subiectul Psihanaliza în literatură. Dacă Horia Petra-Petrescu ajunge la concluzia că „poezia pare o regină detronată” (Puterea poeziei mai există?), Al. Dima consideră, în Generalități substanțiale, că tineretul e tot mai mult
PROVINCIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289051_a_290380]
-
povești orientale), dar și cu un român în foileton, „de moravuri din Turcia”, intitulat Vis și realitate (15-23/1926). Vasile Pârvan este prezent cu studiul Dacia în epoca celtica (16/1926), iar St. Bezdechi (și sub pseudonimul Tiberiu Boldur) semnează ample articole dedicate artei și culturii grecești, exemplificate adesea cu traduceri (Euripide, Aristofan, poezie clasică în genere). Îl secondează cu transpuneri din aceeași zonă G. Murnu. Lirica franceză își găsește un bun traducător în D. Nanu. Tălmăcirile în proza aparțin acelorași
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
factură. Impresia dominantă rămâne una de ascuțime a percepției și de obiectivitate, la care se adaugă efectele pozitive ale unei abordări îndeobște situate în perspectivă interdisciplinară. Prima carte, Pactul cu diavolul. Șase zile cu Petru Dumitriu (1995), este un interviu amplu, care îi oferă lui P. ocazia de a-și pune în valoare calitățile de interlocutor atent și implicat în discuția pe care o dirijează cu abilitate. Reconstituirea unor evenimente din viața lui Petru Dumitriu duce la reliefarea unui punct de
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
Scurt periplu prin civilizațiile tinere ale planetei (1973), România - convergențe la universal (1975), alcătuiește culegeri de interviuri - Poezie și politică (1972), Literatură și națiune (1986) ș.a. În poezie debutează editorial în 1974, cu Bunica Beps, volum integrat ulterior în mai amplul Mausoleul bunicii Beps (1999). Nota caracteristică e o tandrețe ce se comunică pe calea unui umor intelectual de sursă livrescă. Traversând claviaturi diverse ale poeziei române din secolul al XX-lea, de la St. O. Iosif la Ion Barbu, de la Mateiu
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
cu realitatea, care îi spulberă orice iluzie. Ar putea să pară curioasă o afirmație a criticului care - admirator al lui Émile Zola - își mărturisește „fanatizmul” pentru „naturalizm” și pentru „adevăr”. Însă crezul lui literar este tocmai acesta. Într-o cronică amplă consacrată nuvelelor lui B. Delavrancea, Sphinx - în care C. Dobrogeanu-Gherea întrezărea un critic de valoare - formulează condiția operei de artă: adevăr, coerență lăuntrică, sinceritate în analiza simțămintelor, exactitate în descrierea ambianței; arta nu trebuie să aibă de-a face cu
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
și de pigmentare sexuală”). Alt roman, Paradis uitat (1937), tot cu substrat autobiografic, evocă nostalgic copilăria personajului principal, în atmosfera idilică a vieții rurale patriarhale („...fenomen de sămănătorism evreiesc” - E. Lovinescu). „Dați-mi-L înapoi pe Iisus” e o nuvelă amplă (tipărită în 1944, scrisă însă în anii ’30), în care R. investighează problema identității spirituale a intelectualului român de origine evreiască, ilustrată prin forma acută a conflictului lăuntric între tentația sionismului militant și combatant, cu năzuință mesianică, și atașamentul față de
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
pe întreaga ei durată, ceea ce dovedește cât de necesară i-a fost tribuna presei. Editorialele din „Cuvântul în exil” sunt tipărite atât în germană, cât și în engleză, demonstrând nu numai capacitatea jurnalistului de a se mișca în spații lingvistice ample, ci și convingerea că problematica românească reprezenta în acel moment o obligație europeană de salvare a umanității în fața agresiunii comuniste. De altfel, Stâlpii de foc, articol cu care „Țara” își deschidea, la Roma, numărul 3 din primul an de apariție
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
o recenzie în revista „Steaua” (1957), apoi publică proză în „Tribuna” (1958). Colaborează la „Cariatide” (Hunedoara), „Abataj” (Petroșani), „Arhipelag”, „Opinii culturale”, „Semne” (Deva), „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Cea dintâi carte a lui R., Vara (1972), împrumută titlul unei ample nuvele ce reconstituie cu mijloace narative moderne, bine stăpânite, evenimente din trecut (aici, din perioada de sfârșit a războiului) văzute prin caleidoscopul mișcător al amintirilor. De altfel, autorul excelează în registrul prozei scurte, de varii dimensiuni, găsind în fragmentarul viziunii
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
obținute, în scris, direct de la autori. Comentariile urmăresc cu precădere contribuția fiecărui autor la lupta pentru emanciparea națională, fără a se face distincție între activitatea literară și cea cultural-politică. Dincolo de absența unor criterii în alegerea textelor, antologia realizează o perspectivă amplă asupra culturii românești, de la traducătorii textelor religioase și cronicari până la autorii contemporani. Scriitorii din toate provinciile românești se întâlnesc pentru prima dată în paginile aceleiași lucrări. Incluzând peste o sută de nume (cu selecția de texte cea mai amplă figurează
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
perspectivă amplă asupra culturii românești, de la traducătorii textelor religioase și cronicari până la autorii contemporani. Scriitorii din toate provinciile românești se întâlnesc pentru prima dată în paginile aceleiași lucrări. Incluzând peste o sută de nume (cu selecția de texte cea mai amplă figurează Gh. Asachi, V. Alecsandri, Anton Pann), antologia nu omite aproape nici un scriitor român cunoscut la acea dată. Pentru P., literatura, cum o definea și într-un Curs de literatură rumânească, însemna „cuprinsul tuturor scriptelor câte s-au făcut în
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
etapa medievală la intersecția Orientului cu Occidentul. Autorul crede că ortodoxia ne-a ținut timp de secole departe de catolicism și de arta vecinilor vestici și nordici. Familiarizat cu literatura universală, îl admira pe Ibsen, căruia i-a consacrat articole ample, și, în tinerețe, pe Strindberg și pe Wedekind, din opera căruia, ca și din cea a lui Heine și Cehov, a tradus prin reviste. Ceea ce rezistă cu adevărat din activitatea literară a lui P. este memorialistica, publicată postum în volumele
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
semnată Filosof), explicațiile privind tradiția înroșirii ouălor datorate lui Simion Florea Marian ori necrologurile despre Aurel Vlaicu (redactat de învățătorul Vasile I. Stoica) și Emil Gârleanu (scris de Pamfil Șeicaru). În numărul 16/1912, Vasile I. Stoica salută, într-un amplu articol, înființarea la Bârlad a primei biblioteci publice orășenești din țară, din inițiativa și prin grija lui G. Tutoveanu. În numărul din 26 martie 1915 se anunță cedarea drepturilor de editare lui I.G. Ciorescu. Noua conducere subliniază, în următoarele două
RASARITUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]
-
E. Lovinescu să îl înscrie, alături de Simion Mehedinți, în „ortodoxia cultului” întreținut magistrului. Cea mai importantă contribuție a istoricului literar rămâne însă editarea Jurnalului lui Titu Maiorescu (perioada 1855-1891), sub titlul Însemnări zilnice (I-III, 1937-1943). Textul este prefațat de ample studii introductive și însoțit de informate note explicative și de traducerea pasajelor scrise de critic în limba germană. Din același devotament pentru maestru au ieșit edițiile Istoria contimporană a României (1866-1900) (1925) și Critice (I-III, 1926-1930). Colaborator la Dicționarul
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
răscoalele țărănești, războiul balcanic, viața parlamentară, tragedia soldaților în primul război mondial. Se remarcă seria de articole din „Epoca” (1902-1904) în sprijinul demonstrațiilor studențești împotriva spectacolelor de teatru în limba franceză, reproduse în volumul Franțuzomania (1904). Implicarea într-o mai amplă acțiune de utilitate socială pare să fi fost intenția permanentă a scriitorului: o afirmă răspicat într-o profesiune de credință datând din 1914: „E-o mătură/ E-o mătură de rând/ Obiectul ce port eu în mână/ În vraja nopților
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
plută). R. a publicat împreună cu poeta Magdalena Constantinescu (stabilită la München) volumul Chip nevăzut (2001). În secțiunea care îi aparține, intitulată Orașul iubirii, grupează versuri în parte cu temă religioasă, imnuri pascale, precum și poezii în care iubirea este încadrată de ample volute imagistice, cu o libertate a mișcării secondată de o sintaxă riguroasă. SCRIERI: Liniștea aerului, București, 1987; Oaspetele de piatră, București, 1998; Iluzia risipei de sine, București, 1998; Chip nevăzut (în colaborare cu Magdalena Constantinescu), București, 2001. Repere bibliografice: Florin
RADULESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
de B. Delavrancea) etc. Pe parcursul mai multor numere sunt prezentate pe larg serbările culturale de la Sibiu și fragmentele intitulate Din predicile lui Petru Maior. Pizma celor răi asupra celor buni. Sunt comemorați Iosif Vulcan, Octavian Goga, Titu Maiorescu. Un articol amplu, nesemnat, se referă la „episcopii literați” (1905). Mai sunt incluse povestiri de Maxim Gorki în traducerea lui I. E. Torouțiu și un eseu de Aurel C. Popovici. L.Cr.
RAVASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289150_a_290479]
-
al cărui portret se îmbină pitorescul cu nuanța grotescă și accentele de pamflet. Refugiat la Paris, protagonistul are prilejul să fie martor la scene din revoluția franceză de la 1848. Între alte episoade, se relatează o întâlnire cu Nicolae Bălcescu, pagini ample vorbesc despre „vântul veacului” romantic și schițează o istorie „din interior” a marilor prefaceri din Europa. Cu un caracter autobiografic, romanul Promoția 907, rămas în foileton (în cotidianul „Epoca”, 1935), face o incursiune, cu tușe caricaturale, de pamflet social, în
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
REÎNVIEREA, publicație editată la Iași și Botoșani la 1 decembrie 1903, având subtitlul „Sociologie, literatură. Revistă naționalistă ilustrată”. Directori: A.D. Xenopol (pentru sociologie) și Riria (Coralia Xenopol) (pentru literatură). Prim- redactor: A.Vojen. Unicul număr din R. cuprinde un amplu articol, Curentul naționalist, și o cronică literară, Părerea Domnului Pompiliu Eliad asupra istoriei, semnate de A.D. Xenopol, care prefațează și rubrica „Chestiunea țărănească și a românilor din țările străine”. Convins fiind că viitorul poporului român stă în cultivarea „elementului țărănesc
REINVIEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289168_a_290497]
-
clarificat, fixat și general acceptat. Nu este considerat un curent artistic și/sau literar cu identitate și cuprindere relativ clar definite - cum au fost simbolismul, parnasianismul, dadaismul, letrismul, constructivismul, expresionismul, chiar suprarealismul -, și nici o modalitate estetică cu desfășurare istorică mai amplă, ca romantismul ori realismul. E mai degrabă un stil cultural atotcuprinzător, ca barocul, de pildă, ba chiar un concept prioritar filosofic, interesând situarea ontologică și gnoseologică a omului în postmodernitate. Acest mod de a-l concepe este îndrăzneț și riscant
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Berceanu ș.a. Atent structurat este și sectorul traducerilor, care beneficiază de contribuția lui Tașcu Gheorghiu, Ion Caraion, a Aurorei Cornu, a lui Teohar Mihadaș, Geo Dumitrescu, Ștefan Aug. Doinaș, Pimen Constantinescu, Mihnea Gheorghiu, Marin Sorescu, lista autorilor tălmăciți fiind foarte amplă: Platon, Ovidiu, Ady Endre, Anna Ahmatova, Alain Bosquet, Robert Desnos, T.S. Eliot, Serghei Esenin, Juan Ramón Jiménez, Saint-John Perse, Giuseppe Ungaretti, Ezra Pound, Lawrence Ferlinghetti, Allen Ginsberg, Walt Whitman, Ivo Andrić, Eugenio Montale, Octavio Paz, Robert Sabatier, William Saroyan, Tagore
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]