8,321 matches
-
sau după cele ale lui Baudrillard, există un risc al aparenței de a induce o stare de autosuficiență, risc nu neapărat ontologic, ci decurgând din caracteristicile lumii contemporane de a funcționa ca spectacol. Imaginea realist-exhaustivă poate fi aparent o bună aparență, dar contextualizată În fenomenul media global, poate fi de fapt o rea aparență sau chiar o virtualitate. Raportareala relația dintre fotografie și calitatea „adevărată― sau iluzorie a reprezentării subiectului său, nu este un scop În sine. Martha Rosler (Lister 2002
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
induce o stare de autosuficiență, risc nu neapărat ontologic, ci decurgând din caracteristicile lumii contemporane de a funcționa ca spectacol. Imaginea realist-exhaustivă poate fi aparent o bună aparență, dar contextualizată În fenomenul media global, poate fi de fapt o rea aparență sau chiar o virtualitate. Raportareala relația dintre fotografie și calitatea „adevărată― sau iluzorie a reprezentării subiectului său, nu este un scop În sine. Martha Rosler (Lister 2002: 337) susține că miza fotografiei nu se raportează la calitatea reprezentării aparențelor realității
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
rea aparență sau chiar o virtualitate. Raportareala relația dintre fotografie și calitatea „adevărată― sau iluzorie a reprezentării subiectului său, nu este un scop În sine. Martha Rosler (Lister 2002: 337) susține că miza fotografiei nu se raportează la calitatea reprezentării aparențelor realității , ci la modul În care le poate depăși accesând substraturile acesteia . În acest caz, fotografia ar reda un adevăr esențial și foarte probabil, ar căpăta o formă de expresie manipulată capabilă să depășească barierele aparențelor. Urmând această direcție de
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
raportează la calitatea reprezentării aparențelor realității , ci la modul În care le poate depăși accesând substraturile acesteia . În acest caz, fotografia ar reda un adevăr esențial și foarte probabil, ar căpăta o formă de expresie manipulată capabilă să depășească barierele aparențelor. Urmând această direcție de gândire, putem afirma că realismul fotografic poate fi fără miză În raport cu realitatea, el putând aborda doar aparențele saleiluzorii. Un interesant exemplu de non-realism formal și de realism de fond, poate fi cel al fotomontajului dadaist , aparent
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
ar reda un adevăr esențial și foarte probabil, ar căpăta o formă de expresie manipulată capabilă să depășească barierele aparențelor. Urmând această direcție de gândire, putem afirma că realismul fotografic poate fi fără miză În raport cu realitatea, el putând aborda doar aparențele saleiluzorii. Un interesant exemplu de non-realism formal și de realism de fond, poate fi cel al fotomontajului dadaist , aparent o rea aparență sau posibilă virtualitate, dar În fond o bună aparență dupa clasificarea propusă de Baudrillard și raportarea la lumea
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
direcție de gândire, putem afirma că realismul fotografic poate fi fără miză În raport cu realitatea, el putând aborda doar aparențele saleiluzorii. Un interesant exemplu de non-realism formal și de realism de fond, poate fi cel al fotomontajului dadaist , aparent o rea aparență sau posibilă virtualitate, dar În fond o bună aparență dupa clasificarea propusă de Baudrillard și raportarea la lumea descrisă atât de el cât și de Debord. Dadaismul berlinez, urmând Primului Război Mondial, este o mișcare de avangardă contestatară a tuturor realităților precedente
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
fi fără miză În raport cu realitatea, el putând aborda doar aparențele saleiluzorii. Un interesant exemplu de non-realism formal și de realism de fond, poate fi cel al fotomontajului dadaist , aparent o rea aparență sau posibilă virtualitate, dar În fond o bună aparență dupa clasificarea propusă de Baudrillard și raportarea la lumea descrisă atât de el cât și de Debord. Dadaismul berlinez, urmând Primului Război Mondial, este o mișcare de avangardă contestatară a tuturor realităților precedente și l-am ales pentru a susține argumentul Marthei
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
tuturor realităților precedente și l-am ales pentru a susține argumentul Marthei Rosler În fața lui Fred Ritchin referitor la statutul etic al lucrărilor fotografice digitale și antedigitale. De asemenea, alegerea exemplifică și distincțiile lui Baudrillard referitoare la raportul dintre imagine, aparență, fond al realității. Limbajul dadaismului utilizează tensiunile, deformarea și colajul pentru a-și atinge scopul destabilizant. În arta fotografică, manifestările sale capătă forma fotomontajului care alătură și suprapune fotografii extrase În mare parte din presa vremii, rezultatul fiind o radicală
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
ale fotografiilor. Modul de lucru se aseamănă cu operațiile postmoderne de manipulare digitală și de aceea vedem o asemănare procedurală cu contemporaneitatea. Lucrările dadaiste forțează limitele fotografiei și ale expresivitătii sale, putând fi considerate după Rosler (Lister 2002: 337) bune aparențe care Într-o formă non-naturalistă, penetrează Învelișul aparențelor iluzionistice ale realului către fondul său și al problemelor sale. Dualitatea fotomontajelor berlineze ale anilor 1920 oscilează Între statutul de lucrare obiect care Începe să creeze o plastică autonomă (deși anarhică) și
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
operațiile postmoderne de manipulare digitală și de aceea vedem o asemănare procedurală cu contemporaneitatea. Lucrările dadaiste forțează limitele fotografiei și ale expresivitătii sale, putând fi considerate după Rosler (Lister 2002: 337) bune aparențe care Într-o formă non-naturalistă, penetrează Învelișul aparențelor iluzionistice ale realului către fondul său și al problemelor sale. Dualitatea fotomontajelor berlineze ale anilor 1920 oscilează Între statutul de lucrare obiect care Începe să creeze o plastică autonomă (deși anarhică) și cel de operă de artă implicată politico-social, asumându
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
poate avea efecte etice pozitive raportate la adevărul esențial al realităților reprezentate. Am văzut de asemenea, prin intermediul disputei Ritchin- Rosler, că alterările acestui „adevăr― sunt premergătoare revoluției digitale și că adevărata miză a fotografiei nu este atât raportul cu adevărul aparenței, ci cu cel din substratul non-vizibil al realităților. Am observat că imaginea este departe de a fi o Înregistrare pur mecanică alumii exterioare și că rolul său cultural este mai subtil și implică multe riscuri. Unul dintre acestea este dispariția
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
cale. Omul "rece" afectiv este omul unei singure idei (a face bani dă seama de căderea sub dominația acestei idei). Căsătoria înseamnă totodată și angajare la pânda reciprocă. * Unele din obiectivele sub semnul cărora ne așezăm viața sunt de fapt aparențe care ascund (și ne ascund) orientări ce vin de dincolo de noi; haine cu care îmbrăcăm presiuni ce ne macină pe nevăzute încercând să-și găsească împlinirea. Ar trebui scrisă o "Metafizică a shopping-ului", care să aibă drept scop o
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
totalitariste ale socialului să-ți anuleze această dimensiune a posibilului propriu. Să gândim repulsia pe care ne-o provoacă vederea și mirosul celor fără de căpătâi în sens invers, zărind noianul de condiționări sociale din perspectiva căruia judecăm. Poate că nu aparențele olfactive și vizuale ne deranjează în cea mai mare măsură, ci asumarea unui anume sens al libertății spre care nu vom avea niciodată curajul să ne îndreptăm, fiind captivi în mod definitiv în angrenajul social. S-ar putea ca pentru
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ar place să credem că suntem. Marele dușman al imaginii ca mod de-a fi este interioritatea; de aceea tot efortul marketingului de a constitui pseudo-interiorități, șabloane pentru existențe de-a gata. Stratul de imagini al lumii este unul al aparenței ce se dorește tot, luptând să prindă în el marea majoritatea a indivizilor, care-și vor consuma existențele cu convingerea că au văzut totul, că au trăit în centrul lumii. * Bucuria fundamentală a filosofiei o constituie posibilitatea de a vedea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
existenței este dat de constituirea inadecvată, de construirea unei imagini de sine radical diferită de ceea ce persoana este, in această distanță ivindu-se autoamăgirea sau minciuna de sine. Străinului din noi i se adaugă astfel un Altul, constituit pe stratul aparenței (sau al apariției) care vrem să fim. Este forma de a trăi în minciună datorită absenței căutării de sine ca mecanism de igienă a existenței. * Toți anarhiștii pornesc de la ideea, rareori corectă, că le-ar fi mai bine dacă s-
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
mai multe aspecte: mai întâi, munca este o activitate obligatorie, căci furnizează resurse necesare vieții. Apoi, ea se desfășoară într-un cadru social care apasă asupra individului; majoritatea salariaților primesc directive din partea unei ierarhii. Chiar și un meșteșugar, care în aparență este izolat la nivelul activităților sale, este în relație cu banca, clienții și furnizorii care exercită constrângeri asupra lui. În fine, munca reprezintă o obligație socială. Este, ca atare, purtătoare a unor constrângeri morale și afective. Pornind de la aceste considerații
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
și în dubla durată, a epicului și a lecturii, mod de încărcare semantică (de „tâlcuri”, sugestii, înțelesuri), bogată în nuanțe ce țin, în egală măsură, de o continuitate (adâncire, „variațiuni” - modulare), ca și de o progresie (efectul ei: potențarea, sub aparența „descripției” - portret, „peisaj” - a sugestiei psihologice; și nu „analiză psihologică”). Multipli „afluenți” participă la această coordonată aparte a poeticii sadoveniene, cea a lăuntricului sugerat: „Privi în juru-i cu obrazul deodată împietrit și văzu totul rece și umed sub zloată. Soarele
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
decât ca urmare a furiei oarbe a ucigașului însuși, adus cu dibăcie, de către „anchetatoare”, să se trădeze singur), în fapt își înalță rostul. Spiritul „judecății” ei nu e acela al „legii Talionului”, ca în Năpasta, ci, dincolo de superficiale și înșelătoare aparențe, unul de o radical altă calitate, care răspunde unei întregi deveniri, discretă, totuși certă, și acumulării de nuanțe, produsă în succesiunea de „momente” și „trepte” ce dau, la un loc, un „contur” și un sens experienței ei, narratum al Baltagului
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
p. 272; 4 Dinu C. Giurescu, Op. cit., p. 204; - 9 românești de cele germane. Prin armistițiul semnat în 1944, România era obligată să recunoască frontiera de est cu URSS, conform “Acordului din iunie 1940”. Sovieticii au încercat să ofere o aparență juridică pentru un act brutal, de forță, exercitat în 1940 contra României. Este evident faptul că “un acord” ar fi trebuit să presupună acceptul ambelor părți. Însă, răspunsul românesc la ultimatumul sovietic din iunie 1940, din acest punct de vedere
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
va îngriji de “respectarea liniilor directoare operative generale”. La 18 iunie 1941, Hitler a fost și mai explicit, transmițând hotărârea de a concentra conducerea războiului într-o “singură mână”, care nu putea fi, evident, decat a sa. Pentru a masca aparențele, Fuhrerul l-a asigurat pe Ion Antonescu că va avea grijă ca “independența și prestigiul personalităților conducatoare ale aliatilor noștri, față de poporul și armata lor, să fie respectate în cel mai înalt grad” și l-a rugat să-i îngăduie
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
atacul din 22 iunie 1941 și să distingă net obiectivele românești de cele germane. Prin armistițiul semnat în 1944, România era obligată să recunoască frontiera de est cu URSS, conform “Acordului din iunie 1940”. Sovieticii au încercat să ofere o aparență juridică pentru un act brutal, de forță, exercitat în 1940 contra României. Este evident faptul că “un acord” ar fi trebuit să presupună acceptul ambelor părți. Însă, răspunsul românesc la ultimatumul sovietic din iunie 1940, din acest punct de vedere
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
va îngriji de “respectarea liniilor directoare operative generale”. La 18 iunie 1941, Hitler a fost și mai explicit, transmițând hotărârea de a concentra conducerea războiului într-o “singură mână”, care nu putea fi, evident, decat a sa. Pentru a masca aparențele, Fuhrerul l-a asigurat pe Ion Antonescu că va avea grijă ca “independența și prestigiul personalităților conducatoare ale aliatilor noștri, față de poporul și armata lor, să fie respectate în cel mai înalt grad” și l-a rugat să-i îngăduie
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
îndepărtat. TERAPEUT: aici, persoană specializată în domeniul echilibrării, vindecării și transformării ființei umane. TULBURĂRI AFECTIVE SEZONIERE (SAD): aici, tulburare de dispoziție depresivă care survine, de obicei, iarna, din cauza absenței luminii solare (acumulare excesivă de energie YIN). TRANSFIGURARE: a privi dincolo de aparențele fizice, efemere ale ființei. Capacitatea de a percepe sublimul, frumusețea, iubirea, armonia din orice ființă umană. TRANSMUTARE: aici, transformarea unor stări și forme de vibrație în stări și forme de vibrație mai elevată. TRAUMĂ: (greacă Trauma - rană, leziune). Semnifică un
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
cazi!” (s.n.). Soțul e plasat În umbra amantului, se află În plan secund, vocea lui devine ecoul vocii acestuia. E de neimaginat că Jupân Dumitrache n-are habar despre relația amoroasă dintre cei doi. E tolerant și preocupat să salveze aparențele (În prezența celorlalți trebuie să se manifeste solidar, mai ales că situația critică o cere și că celălalt, amantul, vine ferm În sprijinul lui Întru apărarea «onoarei lui de familist»), Ținând seama de faptul că amorul lor durează de mai
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ființă nevinovată... o femeie... femeie! ochi alunecoși, inimă zburdalnică!...” - , femeia trebuie iertată. Și o vor ierta și Pampon și Crăcănel pe fiecare dintre femeile care inițiază câte un triunghi sentimental. Bănuielile nu-și mai au rostul, bărbatul preferă să accepte aparențele sau explicațiile mai mult sau mai puțin convingătoare și, prin urmare, și compromisul moral. Nu atât din ignoranță ori naivitate, cât din comoditate, din obișnuință. Aflată la Începutul relației cu Nae, Didina e ușor ezitantă; reținerile ei Țin, posibil, de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]