8,699 matches
-
întrupează Electra" ... B. ISTORIA TEATRULUI ROMÂNESC Conținuturi: 1. Începuturile dramaturgiei românești - secolul al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chiriță în provinție" 2. B.P.Hasdeu - "Răzvan și Vidra" 3. Al.Davila - "Vlaicu-Voda" 4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. Ț. Maiorescu - "Titanic Vals" 7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venețian", la alegere 8. L.Blaga - "Meșterul Manole" 9. M. Sebastian - "Steaua fără nume" 10. M. Sorescu - "Răceală" 11. Ț. Mazilu - "Prostii sub clar de luna
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
17, județul Suceava. 174. Păun Monica, născută la 9 martie 1966 în localitatea București, România, fiica lui Puscasu Neculai și Domnica, cu domiciliul actual în Finlanda, 00980 Helsinki, Leikosaarenkuja 4 A 3, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Apusului nr. 67, bl. 50, sc. D, ap. 72, sectorul 6. 175. Bodnar Petru, născut la 6 octombrie 1970 în localitatea Ruscova, județul Maramureș, România, fiul lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3622 Muhldorf, Trandorf 89/3, cu
HOTĂRÂRE nr. 494 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142278_a_143607]
-
și urșilor, prin utilizarea altor cartușe decât a celor cu proiectile unice, a căror mărime este prevăzută prin reglementările tehnice emise de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultura; ... f) vânarea iepurilor, fazanilor sau potârnichilor la hrănitori ori în timpul de la apusul până la răsăritul soarelui; ... g) vânarea cerbilor, căpriorilor și caprelor negre la hrănitori, la sărarii, la goana sau cu câini gonitori; ... h) vânarea urșilor la bârlog și vânarea la nada fără aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, pentru fiecare
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142052_a_143381]
-
150.000 48. Cucul (Cuculus canorus) 150.000 49. Cucuveaua (Athene noctua) 500.000 50. Cufundarul (Gavia artica) 250.000 51. Cufundarul-gusa-rosie (Gavia stellata) 250.000 52. Cufundarul-mare (Gavia immer) 250.000 53. Culicul (Nemenius sp.) 500.000 54. Drepnea (Apus sp.) 100.000 55. Dropia (Otis tarda) 15.000.000 56. Dumbrăveanca (Coracias garrulus) 100.000 57. Egreta-mare (Egretta albă) 500.000 58. Egreta-mica (Egretta garzetta) 500.000 59. Ferestrasul-mic (Mergus albellus) 100.000 60. Fașa (Anthus sp.) 50.000
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142052_a_143381]
-
voievodului, ce va fi instalat în incinta lăcașului de cult. C. Reeditare alegorica a personalității și epocii marelui voievod 1. Reconstituire istorică a personajelor epocii, vieții la curtea domneasca, meșteșugurilor, ocupațiilor și obiceiurilor vremii 2. Spectacol artistic adaptat după piesă "Apus de soare". D. Manifestare cu caracter cultural-artistic și educativ 1. Concert de cântece și muzica culta 2. Spectacol cultural-artistic 3. Gală laureaților festivalurilor tematice desfășurate în cadrul programului. E. Ospeție tradițională locală 1. Aprinderea focurilor recunoștinței 2. Retragerea cu torțe 3
HOTĂRÂRE nr. 404 din 2 aprilie 2003 privind aprobarea programului "Comemorare Ştefan cel Mare şi Sfant - 500 de ani". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149112_a_150441]
-
siguranță a navei și de protecția muncii, precum și documentația de navigație necesară, în conformitate cu reglementările legale în vigoare și cu convențiile internaționale la care România este parte. Articolul 64 (1) Navele românești arborează la pupă pavilionul național, de la răsăritul și până la apusul soarelui. ... (2) Navele străine aflate în apele naționale românești arborează la pupă pavilionul statului în care sunt înmatriculate, iar la catargul sau la bastonul prova, pavilionul român, de la răsăritul și până la apusul soarelui. ... (3) Toate navele aflate în radele și
HOTĂRÂRE nr. 245 din 4 martie 2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind tranSportul naval. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148488_a_149817]
-
la pupă pavilionul național, de la răsăritul și până la apusul soarelui. ... (2) Navele străine aflate în apele naționale românești arborează la pupă pavilionul statului în care sunt înmatriculate, iar la catargul sau la bastonul prova, pavilionul român, de la răsăritul și până la apusul soarelui. ... (3) Toate navele aflate în radele și porturile românești sunt obligate să arboreze micul sau marele pavoaz, la cererea căpităniei portului. ... Articolul 65 Pentru navele aflate în parc rece, iernatic, conservare și în alte cazuri deosebite, măsurile de siguranță
HOTĂRÂRE nr. 245 din 4 martie 2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind tranSportul naval. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148488_a_149817]
-
53, sectorul 6. 97. Barbu Gheorghe, născut la 11 mai 1946 în localitatea Iași, județul Iași, România, fiul lui Gheorghe și Silvia, cu domiciliul actual în Olanda, 3562 XC Utrech, Androsdreef 94, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Apusului nr. 35, bl. D3, ap. 20, sectorul 6. 98. Roth Christa (Krista), născută la 21 septembrie 1959 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiica lui Carol și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 71034 Boblingen, Tribergerstr. 5, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 862 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144262_a_145591]
-
județul Harghita. 442. Hauser Lăură, născută la 28 august 1968 în localitatea Buhusi, județul Bacău, România, fiica lui Iremciuc Ioan și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Bujattigasse 15B/26, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Apusului nr. 27, bl. N21, ap. 27, sectorul 6. 443. Popescu Iulian, născut la 14 iulie 1973 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Popescu Constantin și Lupsa Florica, cu domiciliul actual în Austria, 2000 Stockerau, Dr. Viktor Adlerstr. 1
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
la plural): zero/zero-uri), în diftongii descendenți ou, eu, iu (ecou/eco-uri, careu/care-uri, pustiu/pusti-uri), în lichida -l, precedată de diferite consoane, cu excepția ocluzivei p (ciclu-cicl-uri, ansamblu-ansambl-uri, titlu/titl-uri, dar templu/templ-e); • substantive provenite din supin: apus-uri, răsărit-uri, schelălăit-uri, miorlăit-uri etc.; • majoritatea substantivelor monosilabice la singular: arc/arc-uri, bloc/bloc-uri, drum/drum-uri, lac/lac-uri, port/port-uri, vad/vad-uri etc. Primesc dezinența -e: • substantive cu tema lexicală de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
capăt? Pronumele interogative intră în structura propozițiilor interogative directe parțiale: „Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?” (M. Eminescu, I, p. 15) În propozițiile interogative retorice, pronumele interogative corespund, semantic, unor pronume negative: „Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?” (M. Eminescu, I, p. 151), „Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar?” (Ibidem, p. 83) În enunțuri exclamative, pronumele ce devine mijloc de marcare a exclamației, fără conținut semantic propriu și fără
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gene ostenite sara suflu-n lumânare/ Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare.” (M. Eminescu, I, p. 130); adverbul decât intervine de regulă numai în enunțuri negative: „N-am avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face/Și Apusul își împinse toate neamurile-ncoace.” (M. Eminescu, I, p. 146); • restrâng sfera semantică a unui component concomitent cu dezvoltarea unui sens concesiv: cel puțin, barem, măcar, încaltea: „De nu m-ai uita încalte,/ Sufletul vieții mele.” (Ibidem, p. 54), „Dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a întregii sintagme sau planul semantic al relației sintactice: „Pisica cu clopoței nu prinde șoareci.” - sintagme în interiorul cărora termenii componenți sunt puși în relație sintagmatică, nu și sintactică, prin prepozițiile între, dintre, de la... până la etc.: „Între răsăritul de soare și apusul de soare Sunt numai tină și rană.” (L. Blaga, 80) În interiorul acestor sintagme nu se pot identifica alte funcții sintactice. - sintagme prin care se dezvoltă comparații stilistice binare sau complexe. În versurile eminesciene „Căci te iubesc, copilă, ca zeul nemurirea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Fiind autosuficiente, aceste verbe nu mai pot atrage în sfera lor semantică, împlinită la nivel lexical, un nume (pronume etc.), care să devină subiect. Ele admit subiect dacă se produc mutații în sfera lor semantică; în enunțul „Hoții veneau la apusul soarelui, se lăsau pe râpi și înnoptau sub maluri.” (E. Barbu), verbul a înnopta dezvoltă sensul personal de „a rămâne peste noapte” sau „a petrece noaptea” și primește, de aceea, subiect gramatical: substantivul hoții. Verbul a ploua este întrebuințat uneori
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
De acum înainte să știi că te cheamă „Harap Alb...” (I. Creangă, 206) „De atunci și până astăzi colonii de lumi pierdute Vin din sure văi de haos pe cărări necunoscute.” (M. Eminescu, I., 132) „Între răsăritul de soare și apusul de soare / sunt numai tină și rană. ”(L. Blaga, 80) c. analitic: „Fiind băiet, păduri cutreieram.” (M. Eminescu, IV, 354) d. propozițional (propoziția circumstanțială temporală): „Când vii, pășește slobod, râzi și cântă,/Necazul tău îl uită-ntreg pe prag.” (T.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
latitudine și longitudine se desfășoară teritoriul țării noastre. „Dacă rechemați în minte o imagine a hărții României, de la început apar evidente câteva caractere dominante: în primul rând o formă de hotare aproape ovală, subliniată pe trei părți de ape [...]. Spre apus, Tisa ar împlini cercul desăvârșit, dar aci hotarul e mai retras și mai agitat, deși urmărește la distanță aproape egală cursul acestui râu.“ George Vâlsan, Pămîntul românesc și frumusețile lui Axa fluviilor și canalelor leagă cel mai mare port de pe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Apuseni. Când îi privești din valea Mureșului, par valurile uriașe ale unei mări în furiate. [...] În centru, clăile vulcanice ies îndrăznețe din învelișurile pământului, iar vestita Detunată, cu așchiile sale îndoite de bazalt, e una din minunățiile ținutului. Mai spre apus, o zonă calcaroasă e ciuruită de gropi și de peșteri fantastice, din care una, la Scărișoara, păstrează din timpuri foarte vechi un ghețar subteran.“ George Vâlsan, Pământul românesc și frumusețile lui „Astfel, drumul pe valea Dunării, cât treci în curmezișul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
va viscoli, Îmbrăcat bine voi fi: Cu căciulă și palton, Cu mănuși și cu șoșoni. Iarnă pe ulița de George Co[buc A-nceput de ieri să cadă Câte-un fulg, acum a stat. Norii s-au mai răzbunat Spre apus, dar stau grămadă Peste sat. Nu e soare, dar e bine Și pe râu e numai fum. Vântu-i liniștit acum, Dar năvalnic vuiet vine De pe drum. Sunt copii. Cu multe sânii De pe coasta vin țipând, Si se împing, si sar
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
durerea cu medicamente. Expunerea la soare are efect benefic: scade colesterolul întărește sistemul imunitar, vindeca articulațiile umflate, calmează durerile din timpul ciclului menstrual. Pericolul arsurilor solarea apare atunci când nu se respectă orele de plajă care sunt dimineață și seara la apus și mai ales durată care nu trebuie să fie de ordinul orelor mai ales la început. Benefice spary-urile speciale pentru arsuri din farmacii. Arsurile chimice sunt produse de contactul tegumentelor sau mucoaselor cu acizi, baze sau unele săruri minerale. Primul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de studiu în învățământul universitar, realizând aceasta la Cluj (unde a ținut cursuri în cicluri de 4 ani). A desfășurat o susținută activitate de cercetare al cărei rod este concretizat în numeroase lucrări, ca Incunabule și cărți rare tipărite în Apus (1482-1600) ș.a. A colaborat la prestigioase institute internaționale de profil din Washington, Paris, Oxford ș.a. cu studii referitoare la România. A rămas în istoria bibliologiei românești ca autorul primei bibliografii speciale curente consacrată istoriografiei române, continuată până în 1969 cu alți
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
pe viitor, i-am și depus astăzi la 13 august în generala epitropiei spitalului central Sf. Spiridon, spre a se primi de la ea legiuita dobândă, ca să poată ajuta spitalul din Vaslui. Chiar de la început așezământul se afla pe marginea de apus a orașului și mai era cunoscut sub numele de “casă ospitalicească”. Până în 1861 nu se cunosc numele medicilor care au funcționat. În schimb în oraș își desfășura activitatea o moașă, încă din 1851, pe nume Profira Teodorache, plătită cu 75
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
a menționat într-un capitol anterior, primul așezământ spitalicesc a fost înființat de postelnicul Dimitrie Drăghici în anul 1849, ca spital particular numit și Spitalul lui Drăghici sau „casă ospitalicească”. Clădirea se afla pe marginea unui deal, în partea de apus a orașului Vaslui, locul fiind proprietatea Elenei Șubin, născută Ghica, proprietara orașului. În “ Epitropia Generală a Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași” se menționează că spitalul Vaslui a fost înființat de către aga Dimitrie Drăghici în anul 1851 (pagina 301). Spitalul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
parfumurile verzi, un amestec pătrunzător, răcoros și scânteietor de frunze, ierburi, flori și mirodenii. Singurul parfum care ne poate transpune într-o zi senină și însorită de vară, pe o pajiște plină de ierburi și flori, sub vraja mirifică a apusului de soare. Este un parfum de zi și se potrivește de minune persoanelor tinere și dinamice. 4. Parfumurile ciprate Creații deosebit de răspândite și foarte apreciate, care au la bază combinații între mușchiul de stejar, trandafir, ulei de bergamotă, de cedru
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
va putea discerne perfect 8. 8 Cf. e. GomBriCh, o. c., 60‑61. introduCere Capitolul i Arta creștină: imaginea și icoana Estetica se ocupă cu problemele conceptuale care se nasc în legătură atât cu obiectele naturale frumoase, precum munții sau apusurile de soare, cât și cu opere de artă precum picturile sau simfoniile 1. Estetica este un mod de cunoaștere a artei, având tendința autentică de a deveni o știință. Iar obiectul acestei științe este acea dăruire de sine, acea ținută
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a artei, având tendința autentică de a deveni o știință. Iar obiectul acestei științe este acea dăruire de sine, acea ținută pur contemplativă 2. Prin urmare, ea este mai cuprinzătoare decât filosofia artei. Prima problemă care trebuie pusă, este: munții, apusurile, picturile și sim‑ foniile, formează o clasă omogenă cu proprietăți comune semnificative? Nu putem răspunde adecvat acestei întrebări fără să ne punem și o altă întrebare: dacă operele de artă alcătuiesc o clasă de sine stătătoare, cu alte cuvinte au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]